2,511 matches
-
unele privințe cu câteva dintre piesele tezaurului de la Răducăneni - Iași, precum și cercelul bizantin din argint găsit la Dumeștii Vechi, ce are analogii la Păcuiul lui Soare. De asemenea, în aceiași categorie sunt incluse inelele din bronz, descoperite la Dodești și Negrești, ambele similare, nu doar în privința modului de realizare sau al metalului, ci îndeosebi în motivul incizat, simbolizând litera Z. Un unicat, pentru spațiul românesc, este pandantivul cordiform, din argint, găsit la Dănești, care seamănă cu cele din mormintele epocii arpadiene
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit locuințe-atelier de redus minereul de fier (inclusiv tipare pentru producerea anumitor bijuterii). Pentru același interval de timp, trebuie semnalat că în unele situri arheologice s-a identificat o stratigrafie cu niveluri de locuire suprapuse, precum la Dodești, Gura Idrici, Negrești, Bârlad, Gara-Banca, Drăgești, Rateșul Cuzei (județul Vaslui), Dagâța (Iași), dovezi în susținerea unei continuități teritoriale, dublată de una etno-culturală și lingvistică. Aceste microzone intens locuite, de mai multe generații, pot fi considerate centre ale dezvoltării populației vechi românești, din aria
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inelelor din bronz și a uneltelor-armelor (topoare, vârfuri de săgeți, de lance), de factură locală sau de influență bizantină, în asociere cu obiecte de harnașament (zăbale, pinteni), specifice triburilor turanice, ne determină să considerăm justă cronologia așezărilor de la Dodești, Drăgești, Negrești (Vaslui) și Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), în secolele X-XI. În lipsa unor argumente concludente, înclinăm să credem că și celelalte trei situri, de la Rateșul Cuzei, Roșiești și Valea Seacă-Bârlad (Vaslui) se integrează perioadei veacurilor X-XI, poate restrâns la secolul XI, dacă ținem cont
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
complexelor de locuire și a vestigiilor funerare de tip Dridu, au mai fost găsite și multe obiecte izolate, care nu provin dintr-un sit al zonei respective. Numărul acestor descoperiri se ridică la 12, identificate în 11 localități, întrucât la Negrești s-au găsit două monede. Vestigiile în cauză includ unul sau mai multe exemplare din categorii diferite, precum un pandantiv din bronz, un vârf de săgeată, trei topoare din fier și monede bizantine din bronz și aur, singulare (6) sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
topoarele se încadrează veacurilor X-XI și au servit ca arme sau unelte. 3.2. Descoperiri monetare Cele mai multe obiecte descoperite izolat sunt monedele bizantine, precum cele de la Satu Nou-Schitu Duca (punctul Trestiana), județul Iași, Zorleni (punctul Fântânele), Gugești-Botești (punctul Vatra satului), Negrești (două monede găsite în punctul Cimitirul evreiesc sau Lutărie) și Voinești (punctul Fundătura sau Livada Maior), județul Vaslui. În categoria descoperirilor izolate de monede ar fi intrat și cele trei, cunoscute ca fiind de pe teritoriul orașului Bârlad și din împrejurimi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au găsit doar patru folles, din perioada X-XI, unul la Șendreni, doi la Galați și unul la Smulți), a sugerat arheologilor tot o proveniență dobrogeană. O altă neclaritate, considerată astfel de unii arheologi, este cea creată de monedele de la Negrești și Zorleni (Vaslui); potrivit acestora, autorul descoperirilor a făcut o confuzie, întrucât este vorba de o singură monedă, cea de la Zorleni, iar ulterior informația a fost preluată greșit. Însă, în articolele de specialitate sunt menționate clar, distinct, aceste monede, ba
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
potrivit acestora, autorul descoperirilor a făcut o confuzie, întrucât este vorba de o singură monedă, cea de la Zorleni, iar ulterior informația a fost preluată greșit. Însă, în articolele de specialitate sunt menționate clar, distinct, aceste monede, ba mai mult la Negrești apar două, diferite de exemplarul de la Zorleni. În atare condiții, credem că sunt trei monede diferite (una de la Zorleni și două de la Negrești), descoperite în Bazinul Bârladului și amintite deja, iar prin intermediul desenelor argumentăm opinia potrivit căreia Gh. Coman nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
preluată greșit. Însă, în articolele de specialitate sunt menționate clar, distinct, aceste monede, ba mai mult la Negrești apar două, diferite de exemplarul de la Zorleni. În atare condiții, credem că sunt trei monede diferite (una de la Zorleni și două de la Negrești), descoperite în Bazinul Bârladului și amintite deja, iar prin intermediul desenelor argumentăm opinia potrivit căreia Gh. Coman nu a făcut nici o inexactitate în privința lor. Cele șase monede bizantine (pl. LXXVIII/2-7), din bronz, descoperite în cinci localități, au fost emise, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inexactitate în privința lor. Cele șase monede bizantine (pl. LXXVIII/2-7), din bronz, descoperite în cinci localități, au fost emise, în ordinea menționării lor, de împărații Leon al VI-lea Filosoful (886-912; exemplarele de la Satu Nou, Zorleni, Gugești și una de la Negrești), Vasile al II-lea sau Constantin al VIII-lea (976-1025 ori 1025-1028; cealaltă monedă din Negrești) și Roman al III-lea Argyros (1028-1034; emisiunea de la Voinești). Toate monedele sunt numai din bronz, iar în cazul celor depistate la Negrești s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au fost emise, în ordinea menționării lor, de împărații Leon al VI-lea Filosoful (886-912; exemplarele de la Satu Nou, Zorleni, Gugești și una de la Negrești), Vasile al II-lea sau Constantin al VIII-lea (976-1025 ori 1025-1028; cealaltă monedă din Negrești) și Roman al III-lea Argyros (1028-1034; emisiunea de la Voinești). Toate monedele sunt numai din bronz, iar în cazul celor depistate la Negrești s-a presupus inițial același emitent (Leon al VI-lea Filosoful, 886-912), însă ulterior una s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Negrești), Vasile al II-lea sau Constantin al VIII-lea (976-1025 ori 1025-1028; cealaltă monedă din Negrești) și Roman al III-lea Argyros (1028-1034; emisiunea de la Voinești). Toate monedele sunt numai din bronz, iar în cazul celor depistate la Negrești s-a presupus inițial același emitent (Leon al VI-lea Filosoful, 886-912), însă ulterior una s-a dovedit a fi mai târzie, din veacurile X-XI, de la împăratul Vasile al II-lea ori Constantin al VIII-lea. Din punct de vedere
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grupurile turanice (pecenegi și uzi), care se perindau pe teritoriul de la est de Carpați. 3.3. Circulația și importanța monedei bizantine de bronz Unele dintre monedele bizantine din bronz s-au găsit în apropierea unor stațiuni Dridu, precum cele de la Negrești, Zorleni (așezări eponime) și Satu-Nou. Alte emisiuni, tot de bronz, din aceiași perioadă de timp, s-au descoperit în afara bazinului, la Grumezoaia, Giurcani (din timpul lui Ioan Tzimiskes, 969-976), Sărățeni, Cârja, Șuletea (de la împăratul Roman al III-lea Argyros, 1028-1034
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este greu de precizat, provenind de la Constantinopol, folles care au circulat de la sfârșitul secolului X și pe parcursul secolului XI. Respectivele monede au fost clasificate în mai multe tipuri și incluse unei tipologii generale: a) monede de tipul/clasa A2-3 de la Negrești (varianta 9), Zorleni (varianta 9), Grumezoaia (varianta 24a), Giurcani (?); b) monede de tipul/clasa B la Sărățeni, Șendreni, Șuletea; c) monede de tipul/clasa D la Cârja, Horga, Voinești; excepție la Vetrișoaia, un follis semnat de tip 1. Monedele ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gropile medievale timpurii erau frecvente în secolele IX-XI și aveau o capacitate de înmagazinare ce varia între 60 și 150 kg, puține dovezi s-au păstrat. Printre uneltele agricole semnalăm o săpăligă (Cociu-Motoșeni), otice (Dodești, Gara-Banca), seceri (Dodești, Gura Idrici, Negrești, Gârbovăț-Ghidigeni, Drăgești) și un brăzdar de plug (Pogonești). Cuptoarele de copt pâine sau de uscat/prăjit semințe, de la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități. Măcinarea semințelor se făcea cu ajutorul râșnițelor sau cu bolovani
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din totalul oaselor descoperite în stațiune. Pădurile din preajma așezărilor situate pe malul Bârladului erau mediul ambiant pentru animalele respective. Vânătoarea era lesne practicată, prin folosirea arcurilor; vârfuri de săgeți au fost descoperite în inventarele siturilor de la Dodești, Cociu-Motoșeni, Gura Idrici, Negrești, Drăgești și Gârbovăț-Ghidigeni. Corpul animalelor era folosit în întregime: carnea pentru alimentație, blana pentru haine; din unele oase se făceau unelte sau obiecte de port (străpungătoare, plantatoare, plăsele, fusaiole, pandantive, mărgele etc.). La prelucrarea pieilor și blănurilor erau folosite străpungătoarele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte de podoabă (cercei), pe plan local. În cadrul activităților casnice, specificăm torsul și țesutul, îndeletniciri dovedite printr-o serie de obiecte, precum fusaiole, din vertebre de pește sau lut (Dodești, Drăgești, Valea Mare, Cociu-Motoșeni, Gura Idrici, Oncești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Negrești, Simila-Zorleni) și greutăți din lut, piramidale, de la războiul de țesut (Drăgești, Gara-Banca). Cusutul este susținut prin prezența acelor din os sau metal, inclusiv a unui tub din os, de păstrat ace (Dodești, Bârlad-Prodana). La categoria meșteșuguri, putem aminti prelucrarea osului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lemnului, localnicii se foloseau de o gamă variată de unelte, printre care se numără topoarele (unele erau de luptă, utilizate ca arme, iar altele erau unelte), dăltițe, sfredele, ciocane, dornuri, cuie sau unelte speciale de lemnărit din siturile de la Dodești, Negrești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni. Comerțul ocupa un loc special în viața cotidiană a comunităților locale, prin intermediul său pătrundeau diferite mărfuri (produse de consum perisabile), unelte, obiecte de podoabă și vestimentație etc. Relațiile cu lumea bizantină se reflectă în prezența amforelor de import
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
produse de consum perisabile), unelte, obiecte de podoabă și vestimentație etc. Relațiile cu lumea bizantină se reflectă în prezența amforelor de import, fragmentare (Dodești, Bârlad-Prodana) și a descoperirilor monetare din bronz, fie singulare (Mircești-Tăcuta, Brodoc, Salcia-Umbrărești, Satu Nou-Schitu Duca, Zorleni, Negrești, Gugești) sau din componența unor tezaure (Obârșeni-Voinești, Dolhești). Circulația monedei bizantine în bazin, dar și în restul teritoriului Moldovei, a înregistrat o evoluție fluctuantă, de la normalitate (secolele VI-VII) se ajunge la o raritate în secolul VIII, aproape o întrerupere
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
căror varietate tipologică și materială impune o selecție și, totodată, o dispunere pe categorii: Obiecte de podoabă: cercel de tip bizantin din argint, lucrat în tehnica filigranării (Dumești - Vaslui); inele din bronz cu chaton circular, uneori decorat (Oncești - Bacău și Negrești - Vaslui); brățări fragmentare din sticlă (Dodești - Vaslui); mărgele din chihlimbar și calcedoniu de la Chircești-Miclești, Vaslui; pandantive: unul cordiform, din metal alb (posibil argint), de la Dănești - Vaslui, altul este decorat cu puncte și linii, fiind o piesă de harnașament (Rateșul Cuzei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești și Gura Idrici - Vaslui; fibule din bronz și argint (uneori, doar acul): Fundu Văii-Lipovăț, Dodești, Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și arme din fier: unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu - Galați; Tăvădărești și Găiceana - Bacău); Însemne pecuniare: tezaure bizantine, din bronz și aur, de la Obârșeni-Voinești (Vaslui) și Dolhești (Iași), specifice secolelor VI-VII și X-XI. descoperiri monetare izolate, majoritatea din bronz, de proveniență bizantină, de la Brodoc, Gugești, Mircești, Negrești, Voinești, Zorleni (Vaslui), Satu Nou (Iași), Salcia (Galați), din secolele VI-VII și X-XI. Toate cele patru categorii de obiecte bizantine au avut un rol important în viața cotidiană a comunităților băștinașe din Bazinul Bârladului, fapt demonstrat și de numărul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu burlui de la Dumești - Vaslui, amintite deja, din cele 26 de stațiuni cercetate arheologic, 19 conțin și alte obiecte adiacente ceramicii, însă numai în inventarele a 16 situri s-au găsit importuri, de la minim 1-2 piese (Rateșul Cuzei, Gura Idrici, Negrești, Oncești, Dănești) la maxim 5-12 piese (Cociu-Motoșeni, Dodești), mai rar peste, în cazul depozitului de la Ghidigeni - Galați. Dacă pentru secolele VI-VII s-au descoperit numai șapte piese de import în trei situri (Dodești, Gura Idrici și Rateșul Cuzei), pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dacă pentru secolele VI-VII s-au descoperit numai șapte piese de import în trei situri (Dodești, Gura Idrici și Rateșul Cuzei), pentru etapa următoare, veacurile VIII-IX, s-au găsit 31 de piese în cinci situri (Cociu-Motoșeni, Dodești, Gura Idrici, Negrești, Oncești), iar pentru secolele X-XI, 41 de obiecte în opt situri (Bârlad-Prodana, Dănești, Dodești, Drăgești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni, Negrești, Simila-Zorleni). Importurilor descoperite în inventarele așezărilor (79 în 16 așezări) le putem adăuga piesele de aceeași origine, găsite izolat, precum obiecte vestimentare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Idrici și Rateșul Cuzei), pentru etapa următoare, veacurile VIII-IX, s-au găsit 31 de piese în cinci situri (Cociu-Motoșeni, Dodești, Gura Idrici, Negrești, Oncești), iar pentru secolele X-XI, 41 de obiecte în opt situri (Bârlad-Prodana, Dănești, Dodești, Drăgești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni, Negrești, Simila-Zorleni). Importurilor descoperite în inventarele așezărilor (79 în 16 așezări) le putem adăuga piesele de aceeași origine, găsite izolat, precum obiecte vestimentare și de podoabă (fibule, pandantivul foliform), unelte-arme (topoare, săgeți) și monede, care se ridică la un total de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pendulările periodice și revenirile satelor în vechile vetre, dovedite de cercetările arheologice, evidențiază o continuitate de locuire mobilă. În acest sens, menționăm situația înregistrată în siturile bazinului, de la Albești, Alexandru Vlahuță, Armășeni, Bârlad, Chircești, Costești, Dodești, Gara Roșiești, Gura Idrici, Negrești, Pogonești, Tanacu, Zăpodeni, Zorleni (jud. Vaslui), unde s-a confirmat o continuitate neîntreruptă pentru veacurile VI-XI. Stăruința acestor băștinași, de a rămâne în locațiile dintr-o anumită microregiune, a fost cauzată, în primul rând, de rațiuni de ordin economic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]