60,569 matches
-
mă Întreb ce simte când mintea se scalda În amintire și vântul de departe Îi aduce În suflet foșnetul rochiei de gală a Mării Negre? George Filip: Cred că n-am păcătuit afirmând adesea că eu sunt fiul Mării mele cea Neagră. Mulți mistificatori de imagini m-au plagiat și-au Încercat să se substituie sentimentelor mele. N-au reușit fiindcă eu am un simț al proprietății foarte puternic. I-am biciuit, hulit și le-am tăiat ghearele cu care mâzgălesc sfântă
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Filip: Întrebarea această nu-mi place. Auzi... mă Întrebi dacă românul este omul frumos... ales de Dumnezeu? Dar ce, creatorul a sădit pe Pamant români și OAMENI ? Noi suntem toți niște creații Divine care ne-am autointitulat Oameni... albi, galbeni, negri și alte altoiuri. Și ca să-ți dau răspunsul la Întrebare afirm cu mâna pe inimă că ROMÂNUL tău un este În niciun caz OMUL preferat al lui Dumnezeu. Ar fi nedrept ! Ce dracu, creatorul nu poate fi un rasist ! Cu
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Dar eu am să ciocnesc cu el, pentru că știu că mă vede și mă aude, pentru că am descoperit că are În suflet un locșor pentru prietenii de acasă. Cu gândul și cu inima la Poet și la Marea lui cea Neagră: LA MULȚI ANI, MAESTRE!
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
mine. Eram ocupată să Învăț cât mai bine, visam să devin avocat. Nu știu dacă În iarna aceea, cineva bănuia secretul Înfloririi mele. “ Te-ai Împlinit, fato, crești! Ai grijă, maică, cu băieții, de-acum...”, mă apostrofa bunica. Părul tău negru și bogat, ochii migdalați și zâmbetul ăsta frumos și alb, o să atragă bărbații, ca muștele. Te-ai făcut ditamai fata, mânca-te-ar bunica de frumoasă, uite cum mai semeni tu cu Thalia din telenovelă”. “Lasă-mă, bunico, cu telenovelele
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
era atu-ul lui principal și motivul pentru care numărul admiratoarelor sale creștea În fiecare zi. Doru era unic și asta nu era numai părerea mea. Doru era visul secret al tuturor tinerelor din oraș. Înalt, atletic, brunet, cu ochii negri ca noaptea, străjuiți de gene lungi care te amețeau, Doru era considerat un bărbat cu fizic perfect. Sportul Îi sculptase trupul și mai frumos decât natura intenționase să-l creeze. În ciuda frumuseții sale și a succesului pe plan sportiv și
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
o venă pe frunte stătea să-i explodeze. “Ascultă, macho, poate nu ai Înțeles. Eu sunt Mona și dacă vreau să-ți rup chiloții aici, pe ring, o voi face chiar acum”, Îi spuse aceasta Înfuriată, azvârlindu-și superbul păr negru, după umeri. Doru a Început să râdă cu poftă atunci, l-a Îmbrâncit pe Ionică prietenește În fața ei și a spus destul de tare, Încât să audă toți cei prezenți: “Ionică, ea este Mona și vrea neapărat să rupă chiloți. Ajut
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
Ajut-o, te rog”. Apoi i-a Întors spatele și a dat atentie unei roșcate care i se și agățase de gât, dansând lasciv pe trupul lui bine făcut. Mona a fost scoasă zbierând din discotecă și BMW-ul ei negru a demarat În trombă, spre casă. A doua zi, Mona a Început asediul: “Cine se crede puștiul ăsta idiot? Ți-l aranjez eu. Cine este? Ce hram poartă? Îl omor..., Îl nenorocesc...”, zbiera ea În fața prietenelor sale, Înfuriată peste măsură
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
a bucurat măcar de un simplu necrolog la mica publicitate din partea instituției muzicale din Palatul Cantacuzino, înregistrând - poate - cea mai tristă „performanță” a culturii românești din perioada comunistă. Este adevărat că s-a numărat printre „muzicienii - constructori” ai Canalului Dunăre-Marea Neagră, plătind cu vârf și îndesat tributul concepțiilor sale flozofico patriotice, atitudini regaliste, anilor petrecuți peste Ocean etc. Oglinda luptei surâde cu autoritățile Partidului și Statului Socialist (1945 - 1978) s-a conturat în numeroasele sale întâmplări, reclamații, plângeri către oficialitățile epocii
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Editura Polirom, cartea aduce În fața cititorului experiențe marcante, retrăite În sinestezii. Coperta, Într-un contrast evidențiat cu fondul textual, modelează În linii subțiri profilul uman, Într-o ezoterică armonie cu lumea animală. Profilându-se ca o structură ermetică pe jumătatea neagră a fundalului, titlul dezvăluie numele mistic al personajului principal, prezență ce va domina Întregul parcurs al poveștii. Atmosfera exotică În care sunt antrenate personajele se resimte În sfera numelor purtate de acestea. Aaron Juda Hartman, Marion de L’Orme, Demétrios
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
se apropie de lumea lui Tolia și de universul unei lumi care nu-i este chiar atât de străină. Subiectul romanului este unul comun, nimic nu iese În evidență la un sinucigaș, desigur, dar natura prezentării acestuia incită datorită umorului negru și aparent totalei detașări a relatării. Kurkov reușește să scrie un roman satisfăcător, ușor de digerat, influențat de literatura rusă și suficient de Încărcat pentru povestea liniar previzibilă prezentată. Personajul principal este detașat de lumea În care trăiește, singuratic, depresiv
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
Întâmplat și mie, scepticism, dar și curiozitate; veți descoperi „o istorie naturală a wc-ului” sau „o istorie naturală a muștelor”. Totodată, veți Întâlni și listele plăcerilor În diferite etape ale existenței, totul Într-o scriitură În care cinismul și umorul negru nu anulează Întrebările grave asupra sensului ultim. Cu alte cuvinte, un roman interesant ce stârneste, dar și satisface curiozităti, „un roman natural”.
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
de față a celor citite, ni se va face vădit din Însuși Înțelesul celor scrise. La Început firea omenească era ca aurul și strălucea prin asemănarea cu Binele cel nepătat. Dar s-a urâțit la culoare și s-a făcut neagră după aceea, prin amestecarea răului În ea, precum am auzit de mireasă spunând la Începutul Cântării<footnote E vorba de cartea biblică „Cântarea Cântărilor” din Vechiul Testament. footnote>, că neîngrijirea viei a făcut-o neagră. Dar Dumnezeu, Cel ce toate le
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
la culoare și s-a făcut neagră după aceea, prin amestecarea răului În ea, precum am auzit de mireasă spunând la Începutul Cântării<footnote E vorba de cartea biblică „Cântarea Cântărilor” din Vechiul Testament. footnote>, că neîngrijirea viei a făcut-o neagră. Dar Dumnezeu, Cel ce toate le Întocmește cu Înțelepciune, tămăduind urâțenia ei nu născocește o frumusețe nouă În ea, care nu era mai Înainte, ci o aduce din nou la harul cel dintâi, Întorcând la starea de curăție, prin desfacerea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și nu face compromisuri. Trăiește respectând inflexibil doar dorința de a surprinde noul, frumosul, necunoscutul, viața. Aflându-se Însă permanent cu fața spre moarte. „Între” se definește egoismul ce Îmbracă forma iubirii și a frumuseții. Între alb și negru. Cuierul negru și oglinda cu ramă albă, biroul alb și ușile negre, scaunele albe și aparatele negre ce 65 Înregistrează pe pelicula neagră dârele de la alb la negru ale existenței celor trei. Negrul realității mizere și albul pur al filmului În care
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
a surprinde noul, frumosul, necunoscutul, viața. Aflându-se Însă permanent cu fața spre moarte. „Între” se definește egoismul ce Îmbracă forma iubirii și a frumuseții. Între alb și negru. Cuierul negru și oglinda cu ramă albă, biroul alb și ușile negre, scaunele albe și aparatele negre ce 65 Înregistrează pe pelicula neagră dârele de la alb la negru ale existenței celor trei. Negrul realității mizere și albul pur al filmului În care el caută să surprindă totul. Alb-negrul radiografiei care confirmă existența
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
viața. Aflându-se Însă permanent cu fața spre moarte. „Între” se definește egoismul ce Îmbracă forma iubirii și a frumuseții. Între alb și negru. Cuierul negru și oglinda cu ramă albă, biroul alb și ușile negre, scaunele albe și aparatele negre ce 65 Înregistrează pe pelicula neagră dârele de la alb la negru ale existenței celor trei. Negrul realității mizere și albul pur al filmului În care el caută să surprindă totul. Alb-negrul radiografiei care confirmă existența morții. Albul rochiilor celor două
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
fața spre moarte. „Între” se definește egoismul ce Îmbracă forma iubirii și a frumuseții. Între alb și negru. Cuierul negru și oglinda cu ramă albă, biroul alb și ușile negre, scaunele albe și aparatele negre ce 65 Înregistrează pe pelicula neagră dârele de la alb la negru ale existenței celor trei. Negrul realității mizere și albul pur al filmului În care el caută să surprindă totul. Alb-negrul radiografiei care confirmă existența morții. Albul rochiilor celor două femei, rămase nemișcate În scena finală
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
negru ale existenței celor trei. Negrul realității mizere și albul pur al filmului În care el caută să surprindă totul. Alb-negrul radiografiei care confirmă existența morții. Albul rochiilor celor două femei, rămase nemișcate În scena finală, iar Între ele proiectată, neagră pe fundalul alb al fostului spațiu al Artei, silueta lui În căruciorul cu rotile. „Între”petele de culoare ale rochiilor Ei: portocaliul torid, verdele cald, violetul sobru. Rogvaiv. Asemenea imaginilor redate pe marele ecran alb ce semnifică spațiul de lucru
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
așa aș defini ceea ce a propus, la debutul său regizoral, scriitorul Lucian Dan Teodorovici. Un spectacol ca o suită de instantanee. Asemenea lor, alb-negrul reușitelor și minusurilor acestui spectacol. Pe retină rămân imagini de o extraordinară fluiditate și frumusețe: cordonul negru al rochiei desprins de mișcarea bruscă a mâinii lui În căutarea adevărului de dincolo, broșa albă refăcând o altă rochie sfâșiată, oboseala din gesturile soției când Își eliberează părul și odată cu el suferința unei frângeri, imaginea finală a celor două
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
o altă rochie sfâșiată, oboseala din gesturile soției când Își eliberează părul și odată cu el suferința unei frângeri, imaginea finală a celor două, fiecare purtând pe chip și În suflet propria singurătate și la mijloc singurătatea lui, redată de trupul negru, ușor gârbovit, prins În căruciorul prea mare pentru puținătatea timpului rămas. Subtilul joc al dublului imperfect: Ea (femeia tânără, frumusețea, misterul, viața care va continua cu multitudinea ei de posibilități) și ea (soția, stabilitatea și Îndârjirea, forma definitivă a vieții
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
ar strecura. Scârbavnic este a-l vedea, greoi și de nesuferit. Și dacă vreun zugrav și-ar închipui vreodată chipul păcatului, cred că nu ar greși dacă și l-ar închipui ca o pocitanie varvară, suflând foc pe nări, scârbavnică, neagră, întocmai așa după cum poeții își închipuie pe Scila din mitologie. Păcatul se agață de cugetul nostru cu mii de mâini, și pe neașteptate străbate în sufletul omului, și toate le răstoarnă pe dos, ca și câinii care mușcă pe furiș
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a nu forța lucrurile. Spătaru a venit ieri de la Viena unde a cîntat 7 spectacole la Staatsoper cu succes enorm (am văzut criticile și scrisoarea de angajament) și îmi spune că nu se trăește deloc prost acolo, evident la bursa neagră găsești, ca pretutindeni totul. Pentru lumea săracă totul e un dezastru. Informațiile lui m-au interesat special, căci și eu am invitația să fac spectacole la Staats și un concert, așa că am răspuns prin agenția mea că la toamnă aș
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
și la ora asta autobuze nu mai găsesc. Pe măsură ce mă îndepărtam de gară, ploaia devenea tot mai furioasă. Ținând cont că eram îmbrăcat în țoalele mele obișnuite - geaca de piele, un maiou alb, blugi găuriți, bocancii grei și o căciulă neagră - eram deja ud până la piele. Tremuram. Aburul care îmi ieșea pe nas aluneca ușor pe gât, astfel la fiecare rafală de vânt mă cutremuram din toate închieturile. Nu puteam să merg tot drumul până acasă pe vremea asta. M-am
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
relativ unei OS unicrone, incomparabilă cu orice (altceva din unicitatea propriului moment) și, prin urmare, nereperabile valoric (ireferențiale), ca fiind una cu sine (monadică). Pe plan formal, durabilitatea OS corespunde stării de-o clipă, pe coordonata unei simultaneități tip cluster negru, ca pluralitate compactă, inevaluabilă, fără reverberație, precum un zgomot surd. În acest stadiu, OS apare ca materialitate incidentă, fenomenală și unică. Ca atare, este reperabilă sensibil prin prisma senzațiilor și a impresiilor de moment. Întrucât TA este perfect indecelabil de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
unul dintre compozitorii de imnuri gospel (evanghelice) dintre cele două secole și alții. Un alt gen de imn, apărut la începutul secolului al XX-lea în cărțile de imnuri americane, și cunoscut sub numele de black national anthem (anthem național negru), a fost cultivat de James Johnson Weldon (ex: Lift every voice and sing, pus pe muzică de J. Rosamond Johnson in anul 1901). Mișcarea carismatică apărută după anul 1970 în Biserica Romano-Catolică și extinsă în Biserica Protestantă și Biserica Evanghelică
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]