5,394 matches
-
si desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020. Prin cererea modificatoare, reclamantul a susținut că nu a atacat în tot actele administrative normative, ci doar acele dispoziții nelegale și prejudiciabile. Astfel, din Ordinul MEC nr. 6.129/2016 privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare, publicat în
DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282014]
-
necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 123 bis din 15 februarie 2017, dispozițiile nelegale și prejudiciabile atacate pentru nelegalitate din Ordinul MEC nr. 6.129/2016, ce fac obiectul prezentei acțiuni anulare și, respectiv, suspendare, se află în anexa nr. 24 - Comisia de Științe Juridice la pct. 2 - Standarde minimale, criteriul CI - Performanță fond, liniuțele a
DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282014]
-
asociațiilor profesionale internaționale ... ... Pe de altă parte, din Ordinul MEC nr. 5.229/2020 de aprobare a Metodologiei privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020, dispoziția nelegală și prejudiciabilă din Ordinul MEC nr. 5.229/2020, ce face obiectul prezentei acțiuni în anulare și, respectiv, suspendare, este cea de la art. 10 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin respectivul ordin
DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282014]
-
motivarea modificării acțiunii, reclamantul a arătat că, pe lângă prejudiciul moral, mai important și mai grav este prejudiciul material încercat, ce constă în următoarele: – remunerația pe care o pierde ca urmare a faptului că nu i se permite în mod nelegal să conducă doctorate, conducere care presupune, de plano, deținerea atestatului de abilitare; ... – remunerația pe care o pierde ca urmare a faptului că nu poate obține gradul de profesor universitar, cu remunerația aferentă, deoarece, potrivit art. 2 din Ordinul MEC nr.
DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282014]
-
la OMEC nr. 5.229/2020. Ca urmare, simpla lectură a etapelor procedurale și urmarea cu bună-credință a acestora sunt suficiente pentru obținerea atestatului de abilitare de către un candidat care îndeplinește cerințele și standardele minimale în acest sens. În mod nelegal, decizia instanței de fond admite că nu a putut identifica o societate științifică internațională în specializarea Drept comercial. Concomitent, instanța nu are nicio problemă să admită că reclamantul se poate prevala de calitatea de membru in elaborarea unui proiect de
DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282014]
-
referitoare la paguba iminentă, respectând cerințele impuse de dispozițiile art. 425 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Astfel, în privința existenței unui caz bine justificat, prima instanță a arătat că acesta rezultă, în mod evident, din faptul stabilirii emiterii nelegale a art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020, ca urmare a lipsei vădite de precizie și claritate, întrucât nu indică cealaltă persoană sau celelalte persoane
DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282014]
-
poate obține gradul de profesor universitar. Referitor la cazul de nelegalitate reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, recurentul-pârât a arătat că hotărârea instanței de fond referitoare la admiterea cererii de suspendare este nelegală, interpretându-se greșit dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004. În primul rând, dispozițiile atacate sunt cele cuprinse în anexa nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“), criteriul C1 („Performanță de fond“), liniuțele a doua [„o comunicare într-o limbă străină
DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282014]
-
un proces echitabil, precum și ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public, întrucât, pe de o parte, creează pentru părți o vădită inegalitate de tratament prin împiedicarea accesului la justiție în situația soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri definitive nelegale, iar, pe de altă parte, lipsesc procurorul de pârghiile necesare exercitării rolului său specific în cadrul fazei de judecată a procesului penal. Astfel, în cazul în care normele de procedură penală și/sau de drept penal substanțial - avute în vedere de
DECIZIA nr. 632 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282374]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală cu privire la reglementarea cazurilor de casare - sunt încălcate, trebuie să se asigure atât părții interesate, cât și procurorului posibilitatea de a cere și de a obține restabilirea legalității, prin casarea hotărârii definitive nelegale pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate
DECIZIA nr. 632 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282374]
-
interne nr. 140/2.09.2016 încalcă prevederile art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000. În cazul de față, art. 7 alin. (3) din anexa nr. 2 a Ordinului MAI nr. 140/2016 a fost emis în executarea Legii nr. 360/2002 și este nelegal, fiind emis cu încălcarea acestei legi, care nu conține expres interdicția reîncadrării în funcția de polițist a persoanelor care au avut această calitate și cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. i) din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 690 din 10 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284033]
-
care dispozițiile acestor ordine ar contraveni actelor normative de nivel superior în baza și executarea cărora au fost emise sau dacă au fost adoptate cu încălcarea unor cerințe procedurale esențiale. De asemenea, o normă juridică nu poate fi apreciată ca nelegală prin raportare la modalitatea în care este aplicată. Pentru a putea fi dovedită nelegalitatea unui act administrativ trebuie examinate temeiurile de drept în baza și în aplicarea căruia a fost emisă norma respectivă. Așa după cum reiese, cu evidență, din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 690 din 10 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284033]
-
timpul urmăririi penale. Cu privire la legalitatea probațiunii, în camera preliminară pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe, care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând
DECIZIA nr. 67 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284153]
-
2014, procedura în camera preliminară se desfășoară în cadrul unor dezbateri orale și contradictorii. Aceasta presupune că în procedura de cameră preliminară se pot administra probe pentru a se face dovada că anumite probe din rechizitoriu sunt obținute în mod nelegal sau neloial. Dacă s-ar aprecia în mod contrar, s-ar ajunge la situația în care dreptul la o procedură orală și contradictorie ar fi un drept formal a cărui exercitare nu s-ar bucura de efectivitate (Decizia nr. 296
DECIZIA nr. 67 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284153]
-
rapide și eficiente a autorității tutelare pentru împiedicarea producerii consecințelor negative generate de emiterea unui act administrativ considerat ilegal. Astfel, prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale, fără a fi obligat să parcurgă procedura plângerii prealabile (recursul grațios), iar până la soluționarea cauzei, actul atacat este suspendat de drept [art. 3 alin. (3) din Legea nr. 554/2004]. ... 23. Or, autoarea excepției solicită ca, în calitate de pretinsă
DECIZIA nr. 107 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284176]
-
grațios), iar până la soluționarea cauzei, actul atacat este suspendat de drept [art. 3 alin. (3) din Legea nr. 554/2004]. ... 23. Or, autoarea excepției solicită ca, în calitate de pretinsă persoană vătămată de emiterea unui act administrativ considerat de aceasta nelegal, să beneficieze prin lege de aceleași condiții specifice exercitării tutelei administrative, și anume de suspendarea de drept a executării actului administrativ atacat, ceea ce, în considerarea celor mai sus învederate, ar fi de neconceput. Prin urmare, dispozițiile art. 14 alin.
DECIZIA nr. 107 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284176]
-
cauză având ca obiect soluționarea apelului prin care a fost criticată hotărârea primei instanțe civile sub aspectul respingerii cererii de chemare în judecată cu motivarea că din actele dosarului nu rezultă că privarea de libertate s-a efectuat în mod nelegal, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 539 alin. (1) din Codul de procedură penală, deși în cauza penală autorul a fost achitat. ... 4. Prin Încheierea din 23 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.933/83/2019, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Istvan Peter Gerenyi cu ocazia soluționării acțiunii civile având ca obiect reparare a pagubei în cazul privării nelegale de libertate, având în vedere faptul că printr-o sentință penală autorul a fost achitat. ... 5. Prin Sentința civilă nr. 1.981 din 3 septembrie 2020, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din camera de consiliu din 13 ianuarie 2021
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii raportat la art. 21 din Constituție. Excepția a fost ridicată de Valentin Roșculeț cu ocazia soluționării acțiunii civile având ca obiect repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate, având în vedere că, printr-o sentință penală, s-a dispus achitarea autorului excepției, în temeiul art. 16 lit. a) din Codul de procedură penală. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că normele
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
lit. a) din Codul de procedură penală. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că au dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate în cursul unui proces penal doar persoanele împotriva cărora s-a desfășurat un proces penal în cursul căruia au fost dispuse măsuri privative de libertate, independent de soluția pronunțată pe fond, iar privarea de libertate a fost stabilită
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
au fost dispuse măsuri privative de libertate, iar, prin hotărârea definitivă a instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei, s-a dispus achitarea. Susțin că, din pronunțarea unei hotărâri de achitare, după finalizarea definitivă a unui proces penal, rezultă caracterul nelegal al privării de libertate și, implicit, dreptul de a solicita repararea pagubei materiale sau a daunelor morale rezultate din aplicarea acestor măsuri. În situația în care privarea nelegală de libertate a fost stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
hotărâri de achitare, după finalizarea definitivă a unui proces penal, rezultă caracterul nelegal al privării de libertate și, implicit, dreptul de a solicita repararea pagubei materiale sau a daunelor morale rezultate din aplicarea acestor măsuri. În situația în care privarea nelegală de libertate a fost stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestite cu
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a dispus, prin Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate trebuie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate. În aceste condiții, susțin
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
539 alin. (2) din Codul de procedură penală, caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate trebuie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate. În aceste condiții, susțin că exercitarea acțiunii civile pentru obținerea unei juste despăgubiri pentru persoana care a fost arestată preventiv și apoi achitată definitiv este imposibilă, iar prevederile art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
21 și art. 52 alin. (3) din Constituție rămân doar un temei teoretic, imposibil de înțeles pentru persoana arestată preventiv și apoi achitată definitiv. Observă că prevederile art. 5 paragraful 5 din Convenție garantează dreptul la despăgubiri în situația lipsirii nelegale de libertate, fără a-l condiționa de existența unei hotărâri judecătorești anterioare, prin care să se constate nelegalitatea reținerii sau arestării. În concluzie, susțin că limitarea impusă de norma procesual penală criticată creează o barieră reală și efectivă care împiedică
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
de către o persoană față de care s-a luat o măsură preventivă în cursul unei proceduri judiciare penale, procedură la finalul căreia s-a statuat în mod definitiv în sensul achitării, de dovedirea de către respectiva persoană a caracterului nelegal al măsurii preventive astfel dispuse în privința sa este de natură să aducă atingere tocmai existenței dreptului său la repararea acestui prejudiciu. Astfel, în condițiile în care dreptul persoanei vătămate la despăgubiri se naște în mod cert și neechivoc abia
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]