982 matches
-
i d? dea seama de existen? a pericolului. Aceast? ignorare a primejdiei nu era mai pu? în copil? reasc? dec�ț inocen? a ? i capacitatea lui de a se �nfuria. Uneori, dup? cum �? i amintea doamna Liliana, atunci c�nd află de nelegiuirile ? i crimele legionarilor, izbucnea: �M? voi omor�! � Dar era vorba doar de un moment trec? tor. Doamna Catinca era fatalist? , dar nu ? i sora ei, doamna Lucia! Această eră cea mai con? tient? de pericol ? i se str? duia din r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Echipele Mor? îi) nu putea fi controlat? de poli? ia oficial?. La toate acestea se ad? uga factorul timp! Totul se terminase deja. Sima a intrat �n alert?. Era foarte ocupat �n ziua aceea memorabil? , �ncerc�nd s? ? în? sub control alte nelegiuiri comise de legionari; s? a deplasat totu? i la Ploie? ți, ajung�nd acolo pe la 11 p.m. sau �n jur de miezul nop? îi. A fost informat de Chestorul Paul Cojocaru c? Iorga fusese ridicat ? i c? era probabil mort la ora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trecutului�53, comenta ziarul. Aceste crime legionare constituiau o linie de demarca? ie �n istoria Statului Na? ional Legionar. Paralel cu radicalizarea permanent? a revolu? iei sociale sus? inut? de Legiune, ele au oferit solu? ia inamicilor Legiunii. Legionarii pl? nuiau nelegiuiri ? i mai mari, mai ales cu ocazia Anului Nou, �n care Statul Na? ional Legionar urma s? între �purificat de trecutul putred�. Sub impactul acestei perspective, vechiul regim ? i?a str�ns r�ndurile. El era alc? tuit din burghezie, din �nalta birocra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
contemporane, Bucure? ți (f.a.), p. 20 110 Dup? asasinarea lui Ducă, Iorga nu a considerat că fiind inadecvat s? i se adreseze regelui ? i s? -i explice c? �literatura această modern? tr? șnit? este r? spunz? toare de acest fel de nelegiuiri�. Memorii, vol. VII, p. 123 111�Familia Iorga �? i amintea de vizita lui Iorga �n Elve? ia �mpreun? cu doamna Catinca. Iorga a fost �nt�mpinat de Lucian Blaga (cu care �ntre? inea rela? îi prietene? ți). Se plimbau �mpreun? pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga, iar unul sau doi dintre ei au r? mas �n curte, l�ng? mă? în? , sau dac? numai ? oferul, d-l Iacobu?? , a r? mas acolo. Asasinatele comise asupra lui Iorga ? i Madgearu au fost cele mai de nejustificat dintre toate nelegiuirile legionarilor. Boeru a fost violent atacat, pentru ele chiar ? i de c? tre Horia Sima. Sub povară vinov?? iei, Boeru a �ncercat s? nege participarea lui direct? la asasinarea lui Iorga. Cu toate acestea, dup? r? zboi, s-a l? udat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
suficient de direct] pentru a capta atenția unui public mai larg: „Tot ceea ce am înf]țișat pan] aici s-ar putea întâmpla într-un anumit fel chiar dac] am fi de acord - ceea ce ar însemna s] înf]ptuim o mare nelegiuire - c] nu exist] Dumnezeu sau c] el nu poart] de loc de grij] treburilor lumești” (1625, Prolegomene). Grotius nu era un ateu, deci insistența să asupra acestui aspect este cu atât mai semnificativ]. Deși nu exist] o specificare clar] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a-l face. Căci dacă ar fi ajuns unul, n-ar fi fost nevoie să-și împlinească mai mulți în mod reciproc insuficiența. Dar a spune că în Dumnezeu există vreo insuficiență nu e numai propriu necredinței, ci întrece orice nelegiuire. Chiar un meșter dintre oameni n-ar fi socotit desăvârșit, ci slab, dacă n-ar săvârși singur o operă, ci împreună cu mulți. Iar dacă fiecare (din zei) ar fi putut să creeze întreg universul, dar l-au creat toți împreună
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ei sunt triumfătorii creștini împotriva necredincioșilor, înșelați de zeii ce erau de fapt doar multiple manifestări ale demonilor și consecințele născocirilor minții umane decăzute. Martirii erau pe deplin asigurați că Dumnezeu toate le cercetează, toate le vede, nu-i nici o nelegiuire care să poată fi tăinuită de Judecătorul a toate, „Care cunoaște toate înainte chiar de a se fi petrecut ele. Dar de ce să tot spunem vorbe? Rănile sunt mai grăitoare: rănile, chiar dacă le acoperim, cicatricea, chiar dacă o extirpăm, totuși credința
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Câți dintre camarazii noștri n-au căzut în luptă ca să rămână credincioși unui împărat pământesc! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința în adevăratul Împărat? Câți făcători de rele n-au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate? Să nu ne dăm îndărăt, camarazi! Să ne luptăm cu diavolul! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri! Să nu le cruțăm! Pentru că trebuie negreșit să murim, să murim ca să trăim!»”<footnote Sf.
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
derizorii, fără însemnătate publică, i se amplifică gravitatea în presă, atribuindu-i-se dimensiuni catastrofice. Astfel, maica Epraxia dă glas temerii tuturor cuvioaselor: "uciderea asta ce s-a făptuit în cuprinsul sfintei noastre mânăstiri, eu o socotesc drept o teribilă nelegiuire și mă tem că are s-abată mânia lui Dumnezeu asupra noastră"147, prevestind chiar, prin vocea ironică a ghidușei Trilifia "căderea guvernului"148. Autocrația limbajului delirant, marca decisivă a caragialismului, se poate reconstitui uneori în surprinzătoare contexte romanești, cum ar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și planurile lui Luke au fost sfărîmate. Mă cuprinde o furie crescîndă și copleșitoare la adresa lui Iain Wheeler. Cum Îndrăznește să se poarte așa urît cu lumea și să scape basma curată? Trebuie neapărat să-i dea cineva În vileag toate nelegiuirile și porcăriile. — Luke, trebuie să plec, zic, cu hotărîre subită. Ne vedem mai tîrziu. Vorbim despre asta diseară. Închid, apoi Încep să caut iute În agenda telefonică și, cînd găsesc numărul În memorie, Îl formez. Sună de patru ori, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
prin scop, promovare, mod de organizare și consecințe, evenimentele în cauză erau infame și nedrepte față de Sfânta Religie și Biserică 81. Un asemenea comportament era considerat necesar, deși catolicii puteau fi catalogați astfel drept "inamici ai patriei". Nu erau detaliate "nelegiuirile deșănțate", chiar dacă cititorii le găseau în alte ziare ce și atrăgeau în acest fel un public numeros. "Ziarul catolic trebuia să fie catolic din toate punctele de vedere și deoarece era necesară evitarea oricărei urme de erezie sau de greșeală
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cred că sunt de acord că sunt ceea ce numești un poet Desperado. (Cu toate că termenul are și o conotație comică. Definiția unui Desperado în dicționarul Oxford al limbii engleze este: "Un Desperado este un individ necugetat; un individ gata la orice nelegiuire ori violență". Cuvântul este folosit ca să descrie eroul negativ în filmele Western cu cowboys. Mă tem că impresia creată de un astfel de cuvânt e oarecum nepropice, ceea ce ar fi păcat fiindcă descrii poezia Desperado, cum o numești, poezia mea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și răutatea contemporanilor lui; care, tocmai fiindcă-și iubește semenii, urăște în ei relele pe care și le fac reciproc și viciile care rezultă din aceste rele. Dacă ar fi mai puțin impresionat de erorile umanității, mai puțin indignat de nelegiuirile pe care le vede, ar fi mai uman el însuși? Asta ar fi ca și cum ai susține că un tată duios îi iubește pe copiii altuia mai mult decât pe ai săi, pentru că se înfurie din cauza greșelilor acestora, și nu spune
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Dragostea sa pentru Hermiona. Furiile acestui prinț nu se datorează decât cruzimilor iubitei sale. În fiecare clipă îl vedem gata să se îmblânzească, numai să-i dea Hermiona vreo speranță. Acest ucigaș al mamei sale pare chiar să fi uitat nelegiuirea comisă. Nu este cuprins decât de pasiunea lui: vorbește, după paricid, de nevinovăția-i care îl apasă, și dacă, omorându-l pe Pyrrhus, este urmărit de Furii, asta se întâmplă pentru că Racine a găsit, în tradiția mitologică, ocazia pentru o
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din natură și din rațiune (Seneca, Epistulae morales ad Lucilium, 95, 12): „Afirmațiile filozofiei ș...ț Îmbrățișează Întreaga viață și chiar Întreaga natură”. Filozofii sunt supuși „ca față de un jurământ (sacramento rogati) sau chiar de o teamă superstițioasă; consideră o nelegiuire (nefas) faptul de a se Îndepărta de convingerile pe care ei Înșiși și le-au format”, afirmă Quintilian (12, 2, 26; Apuleius, De deo Socratis, par. 170). Adeziunea la o linie filozofică poate fi trăită ca o „convertire”; școlile erau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din colegiul celor care acum poartă numele de „micii pontifi” și care trăise În desfrâu cu Floronia, a fost bătut cu vergile de marele pontif În locul unde se ținuseră comițiile, până când, din pricina loviturilor, și-a dat sufletul. Deoarece și această nelegiuire, așa cum se Întâmplă Îndeobște În toiul acestor urgii, era privită tot ca un semn, șpreoțiiț decemviri au primit poruncă să cerceteze cărțile sibyline, iar Q. Fabius Pictor a fost trimis la Delphi ca să Întrebe Oracolul prin ce fel de rugăciuni
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Baldr, Loki i-a Înfățișarea unei uriașe pe nume Thökkxe "Thökk" și răspunde cu răceală celor care o invită să plângă: „Infernul să rămână cu ceea ce are”. Destinul lui Baldr este astfel pecetluit, iar pe pământ Începe o epocă a nelegiuirii: forțele răului Încep să atace, urmează să Înceapă Catastrofa Finală, despre care am vorbit mai sus. Figura lui Baldrxe "Baldr" și, mai ales, Catastrofa Finală au dat naștere multor ipoteze legate de originea și semnificația lor. De exemplu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de-a lungul coastei Mediteranei. 2. Regele Ahab (875-853 î.C.) și primele legături cu Imperiul Asirian Fiul lui Omri, Ahab, este mai bine cunoscut decât tatăl său. Biblia îl caracterizează drept un rege nelegiuit, poate chiar adevăratul prototip al nelegiuirii în Vechiul Testament. Mulți cititori își amintesc de conflictele dintre regele Ahab împreună cu soția sa Izabela și profetul Ilie. Episoadele despre sacrificiul de pe Muntele Carmel (1Rg 18), fuga lui Ilie spre Muntele Horeb (1Rg 19) și via lui Nabot (1Rg 21
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pune capăt regalității casei lui Israel”. Câmpia Izreel este locul unde Iehu l-a ucis pe Ioram, ultimul descendent al casei lui Omri, luând astfel în stăpânire puterea (2Rg 9,15-27). Acest asasinat e justificat pentru autorii 2Rg 9-10 datorită nelegiuirii regilor casei lui Omri și, în special, din cauza uciderii lui Nabot prin opera lui Ahab și Izabela (1Rg 21; cf. 1Rg 21,19.29 și 2Rg 9,25-26 și 36-37 [cu privire la Izabela]). Însă, pentru Osea, violența „loviturii de stat militare
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
este înfiorătoare: 4Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămânță de nelegiuiți, copii distrugători! L-au părăsit pe Domnul, l-au disprețuit pe Sfântul lui Israel. I-au întors spatele. 5De ce vreți să mai fiți loviți voi, care adunați nelegiuiri? Tot capul este numai rană și toată inima suferă! 6Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vânătăi și răni deschise nestoarse, nici legate și nici alinate cu untdelemn: 7pământul vostru este pustiit, cetățile vă sunt arse
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
veselie și bucurie! Se înjunghie boi și se taie oi, se consumă carne și se bea vin: „Să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri!” 14Domnul oștirilor mi-a descoperit și mi-a zis: „Nu vi se va ierta nelegiuirea aceasta până nu veți muri”, zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. Textul, care ar cere o explicație detaliată, nu cheamă poporul la bucurie. Din contra, tonul este întunecat și aproape lugubru. „Victoria” este doar aparentă. Grosso modo, profetul reproșează poporului său că
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
atît la Universitatea din București, cît și la Vălenii de Munte, am văzut care erau relațiile lui Iorga cu el în timpul războiului și că, la cererea Reginei Maria, Iorga chiar a scris o carte ca să-l disculpe pe Carol de nelegiuirile sale. Dar mai important (pentru o ființă umană atît de individualistă ca Iorga) era faptul că Iorga îl îndrăgea pe Carol. A fost întotdeauna împotriva exilării acestuia și în egală măsură împotriva regenței. Iorga a menținut legături mult mai strînse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dominau. Exact ca un copil, nu-și dădea seama de existența pericolului. Această ignorare a primejdiei nu era mai puțin copilărească decît inocența și capacitatea lui de a se înfuria. Uneori, după cum își amintea doamna Liliana, atunci cînd afla de nelegiuirile și crimele legionarilor, izbucnea: "Mă voi omorî!" Dar era vorba doar de un moment trecător. Doamna Catinca era fatalistă, dar nu și sora ei, doamna Lucia! Aceasta era cea mai conștientă de pericol și se străduia din răsputeri să-l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legionară (și Echipele Morții) nu putea fi controlată de poliția oficială. La toate acestea se adăuga factorul timp! Totul se terminase deja. Sima a intrat în alertă. Era foarte ocupat în ziua aceea memorabilă, încercînd să țină sub control alte nelegiuiri comise de legionari; s-a deplasat totuși la Ploiești, ajungînd acolo pe la 11 p.m. sau în jur de miezul nopții. A fost informat de Chestorul Paul Cojocaru că Iorga fusese ridicat și că era probabil mort la ora aceea. Atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]