1,077 matches
-
Atitudinea României“, Conservatorul, an. XIV, nr. 194, 3 sep tembrie 1914, p. 1. 15. Constantin Bacalbașa, „Acțiune, nu zgomot“, Conservatorul, an. XIV, nr. 195, 4 sep tembrie 1914, p. 1. marghilomanistă. Răspunzând unor acuzații că aceasta ar fi o gazetă „nemțească“, Bacalbașa ține să precizeze explicit, încă în primele numere ale ziarului, insistând asupra poziției sale independente: „Șeful partidului, cât și fruntașii lui au încredințat ziarul îngrijirii cuiva care nu este în stare să cunoască nici căile nemțești, nici cele turcești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi o gazetă „nemțească“, Bacalbașa ține să precizeze explicit, încă în primele numere ale ziarului, insistând asupra poziției sale independente: „Șeful partidului, cât și fruntașii lui au încredințat ziarul îngrijirii cuiva care nu este în stare să cunoască nici căile nemțești, nici cele turcești, care nu știe, după cum n-a știut niciodată în cariera lui unde sunt legațiile străine, în sfârșit, cineva care oricât de modeste îi sunt pretențiile - are totuși una: aceea de a fi o garanție de probitate și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este vag, absurd, rece, mistificat, fără creier și fără inimă, o adunătură de silabe sonore. Titlul Eu și ea ne face a râde din capul locului. Gablitz este un poet care n-a existat nicăieri și niciodată; inventând acest sunet nemțesc, eu avui în vedere predilecțiunea Convorbirilor literare pentru tot ce se aduce pre la Berlin. Subscrierea M.I. Ellias este un nume evreiesc croit într-adins pentru a măguli simpatiile și aspirațiunile israelite ale domnului Titu-Liviu Maiorescu. Primul vers: «Ca o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
starea de război existentă între noi și Turcia („Ei bine, în contra așteptării noastre, Turcia a început rezbelul cu noi - căci nu trebuie să ne facem iluziuni - astăzi ne aflăm în rezbel cu Turcia. Aceasta-mi aduce aminte de o baladă nemțească, că morții merg iute...“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 109, 14/26 mai 1877, p. 3231); el a propus, în numele său și al altor deputați (E. Costinescu, G. Mârzescu, Gr. Vulturescu, A. Can diano-Popescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Limbii Române pe genunchi, presupun: „Cacialma, ce zici? Turcesc, cuvânt turcesc, e clar. Ca și mahala, ca și sarma, narghilea, ciulama, nu? Dar cică, ce părere ai de cică? Și... cicăleală? Turcesc, tot turcesc. Colibă e slav. Influențe... Meseriile sunt nemțești, florile franțuzești... dar rastel vine din italiană: rastello. În latină: rastellum. Ca și rău, tot din latină. Reus: acuzat. Și perpetuu, noapte, nocturn, nobil, nod. Latinisme, toate. Și seară, și searbăd, și zi, și ziar, și zână. Dar zid este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
De exemplu, platoul - nu foarte înalt - cunoscut sub denumirea de Voltafil, a constituit un punct strategic excepțional în primul război mondial. Și partea de vest a Ucrainei era renumită pentru asemenea platouri. Aici au avut loc confruntări sângeroase între armatele nemțești și austro-ungare pe de o parte, și cele rusești pe de altă parte. În timpul celui de-al doilea război mondial, zona a devenit de nerecunoscut în urma bombardamentelor, dar aspectul acesta nu ne interesează deocamdată. Pe profesorul Petrov îl interesa la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe monitor a apărut o lumină incandescentă, după care mesajul: GAME OVER - INSERT COIN. În vitrina de alături erau expuse diverse articole din materiale feroase: chei fixe, șurubelnițe, burghie, ciocane electrice, precum și o cutie din piele cu unelte mici, fabricație nemțească. Aceasta nu depășea mărimea unei genți de damă. Conținea până și o toporișcă și un seismograf. Alături, un set de treizeci de cuțite și dălți. Ceea ce m-a șocat a fost faptul că n-am văzut două care să semene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai flagrant. Dacă potentații, legionarii („bande de gușteri”), reprezentanții regimului pe ducă au parte de zugrăviri în tonuri critice și câteodată în tușe caricaturale, de cealaltă parte a baricadei, ilegaliștii, „tovarășii” angajați în misiuni de sabotare a mașinăriei de război nemțești, „partizanii” sunt, firește, eroii pozitivi, proiectați cu ingenuitate în prototipul comunistului („Hristos era tot un comunist”), investit cu har auroral. Primenindu-și registrul, prozatorul abordează genul științifico-fantastic în Insula cu amintiri de acasă (1978), închipuind o călătorie în Cosmos, spre
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
La fel, notațiile sale în cheie reflexivă. Cu înfloriri poetizante, silnic nu rareori până la obscuritate, el uită de propria aserțiune, potrivit căreia simplitatea e un „semn regesc”, și își complică teribil frazarea, iluzionându-se că astfel atinge profundități de filosofie nemțească. Suita de Note germane (din „Adevărul literar și artistic”), în care sunt portretizați diferiți autori și li se comentează opera (din care și traduce fragmente), relevă un cunoscător avizat al acestei literaturi. Impresii, dominate de un extaz lucid, despre sculpturi
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
tipărite, la fel ca și tălmăcirile pe care le meșterește de unul singur: piesa Fiica omului de Jean de Beer (1956) și romanul lui Aleksis Kivi, Cei șapte frați (1963), pentru care s-a folosit de o versiune franțuzească sau nemțească. Deși cu intermitență, a făcut și publicistică (portrete de artiști, note de drum, polemici), ocupându-se aproape numai de teatru - în „Vremea”, „Secolul”, „Facla”, „Rampa”, „Arta nouă”, „Caietele Teatrului Național”, ca și în „Viața românească”, „Veac nou”, „Steaua”, „România liberă
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
g zahăr, apoi adăugăm 4 linguri de smântână, 150 g iaurt, o cană de ulei, o vanilie, un pachet de amoniac pentru prăjituri (Dr. Oetker), 6 albușuri bătute spumă, puțină sare și 2 ½ căni de făină. Aceasta este o rețetă nemțească. Punem în tava tapetată cu ulei și făină compoziția peste care adăugăm segmente din codițe de rabarbar, apoi dăm la cuptor, timp de 45 de minute. După ce s-a copt, pudrăm cu zahăr și tăiem sub formă de pătrate sau
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
că am vrut să tăiem un cauciuc al unei mașini germane răsturnate, ca să ne facem prăștii, și era tare cauciucul acela, nici cu toporul n-am reușit să-l tăiem. În altă mașină am găsit o geantă plină cu decorații nemțești și le-am luat, le-am băgat prin buzunare și apoi, când ne-am întors din refugiu, le împărțeam copiilor din sat. Deh, inconștiență sau inocență de copii. În timpul călătoriei, că mergeam într-o căruță cu un fel de coviltir
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a întrebat nimeni nici măcar cum îl cheamă. Și l-am întrebat pe Rolescu de ce a spus treaba asta și ne-a povestit cum, în 1916 sau 1918, când venea cu faetonul de la Chitila spre București, l-au oprit o mașină nemțească, că erau nemții în țară, și l-au dus la Prefectura poliției Capitalei. Acolo îi dădeau de mâncare, era scos seara și dimineața pentru a-și face nevoile fiziologice. Într-una din zile, n-a mai venit nimeni să-l
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
XVI-lea". Și detaliază: „Pe lângă moneda de argint și de aramă care au bătut-o voievozii noștri în trecut, avut-au curs la noi în țară tot felul de bani străini: unghii ungurești, zlotul tătărăsc, groșul leșesc, goltânul venetic, talerul nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi patronicul, costanda, asprul, tultul, tuzlucul, izenilicul icosarul etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie 1906). Iar Vasile Plăcintă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată: „Iar banul ce s-a aflat mai gios de Roman, la naruiturile unei cetăți, de mare cât șiștacii cei de patru bani leșești, ce mai osos de aramă roșie, și chipul sub pălărie nemțească și împrejur slove sârbești". Devine explicabilă încercarea lui Alexandru Ioan Cuza, când ajunge domn, de a scoate din circulație monedele străine, pentru a emite una națională, care a rămas, datorită împrejurărilor doar o năzuință. „După unirea Principatelor, consulul francez Victor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu de¬a silea a musafirilor a silit pe mitropolitul Iacob Stamate să-și zidească vechiul palat mitropolitan (făcându-l) impropriu pentru musafiri iar boierii s-au cotizat de la sine cu 15 mii lei și s-au zidit casele Agenției nemțești numai ca să scape de buclucul musafiricului austriac". Pe de altă parte, spune același, comportarea bună față de musafiri avea și roade, ca în cazul cu Teșchereaua dată de Said Ali Sey căminarului Iordachi Rășcanu către marele vizir și alți demnitari turci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
minuscule, la auzul numelui Tănase și se înțepenesc în dispreț implacabil în fața artei sale, pentru că Tănase joacă, ceea ce joacă. Ei fac parte din categoria acelor gorile culturale, care mângâie cu evlavie capul lui Cicero, turnat în serie în cine știe ce fabrică nemțească, și nu văd în figurina modelată în miez de pâine surâzând eternității, geniul lui Rodin. E adevărat că gluma pe care o debitează uneori Tănase e iară trebuință grosolană și cupletul pe care-l cântă, de-a dreptul idiot. Dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și la nuntă cum stătea, nu știa săracu’ să poarte costum, n-a adus pe nimeni de la el, că-i era rușine ș... ț și pe urmă voia să ne ia ochii cu accentul lui, cu tot felul de citate nemțești“) și așa mai departe. Cum semnele timpului se aglomerează, e firesc să ne precipităm și spre o micuță apocalipsă sau măcar spre punctul de fierbere cunoscut cititorului din prozele recente ale lui Bogdan Suceavă sau Petre Barbu. Și, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
al replicii celei dintâi. Domnișoara Carmen vrea să spună că Lichtung, care-i o noțiune de prim ordin a doctrinei filosofului german, ar fi un termen de netălmăcit în orice limbă, inclusiv a noastră. — Dar eu știam din bruma de nemțească pe care-am învățat-o în liceu, că Lichtung va să zică „luminiș“. — Ei, dragă Nora, tocmai ăsta-i baiul: că Lichtung n-ar prea proveni, în idiolectul (știi ce-i aia) heideggerian, din Licht „lumină“. Altminteri, Goethe ar fi spus, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
care trăiau la Praga. Hermann Kafka vorbea ceha și dacă el își numește fiul Franz e ca să-și dovedească prin aceasta atașamentul față de monarhia austro-ungară a cărei naționalitate, să nu uităm, Franz o are. Kafka, evreu, este crescut în stilul nemțesc, în limba și în cultura germană. "Kafka este prins de la început între două necesități total diferite: una care decurge din limbă și care îl angajează pe deplin într-o sferă de cultură străină; cealaltă impusă de tatăl său care îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
considera ca un isvor de câștig sau de pierdere? Răspunsul nu poate fi - opina el - decât negativ, în ambele cazuri. Și iată pentru ce! America are lipsă de cetățeni, iar Românii nu se încetățenesc. Sunt în America colonii ungurești, polăcești, nemțești etc., dar o colonie românească, pe întreg teritoriul Statelor Unite, nu este”. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici după 1918, astfel încât, la un deceniu după încheierea Marelui Război, se afirma că românii, o națiune latină pentru care contează persoana
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
studiile sale, Verdery a afirmat că românii au avut o atitudine mai mult sau mai puțin pozitivă față de etnicii germani. Deși supărați pe faptul că erau suprasolicitați de aceștia ca angajați, mulți români și-au exprimat mulțumirea față de spiritul inventiv nemțesc. Mulți dintre deportați erau conștienți de soarta lor și și-au `mpachetat haine groase și o cantitate semnificativă de m`ncare. Interviu cu Sofia Magyari, p. 3. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Vezi Katherine Jolluck, Exile and Identity
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șimaginareț pe trotoare, căci strada era ocupată până la refuz de armata ce mărșăluia. Grupele române dădeau atacuri asupra caselor de unde se trăgea... Sâmbătă seara pe la orele 11 șa douaț alarmă. Toată lumea la adăpost. O ploaie luminoasă de gloanțe. Două avioane nemțești aruncă de la mică altitudine rachete luminoase roșii și albastre. Un zgomot infernal de Împușcături luminoase. Observ că din clopotnița bisericii Sfânta Paraschiva din dosul casei mele o mitralieră trăgea de zor cu trasoare. Când m-am uitat În sus pe
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
schimbarea gărzilor”. „La ora șase... când am ajuns la Chestură am găsit tot personalul În frunte cu dnii chestori Leahu XE "Leahu, Gheorghe" și Chirilovici XE "Chirilovici" . Curtea Chesturii era deja plină de populația evreiască adusă de către patrulele române și nemțești. Apropiindu-se ora apelului gardienilor din schimbul de zi, aceștia cum veneau erau repartizați de către domnul comisar șef Iancu XE "Iancu (comisar-șef)" , pentru razie În oraș, primind ordin să ridice absolut pe toți evreii din sectoarele Încredințate lor. Gardienii
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
nu vor dispărea pe drum, a Însoțit convoiul până la intrarea În curtea Chesturii. „Din totalul de 14 bărbați ridicați de acuzată, 9 au dispărut În masacru”, a rezumat tribunalul faptele ei64. Floarea Zamfir XE "Zamfir, Floarea" , casnică, „a condus patrulele nemțești În casele locuite de evrei de pe străzile Tăetoarei și Elena Doamnei, jefuind și ridicând familii Întregi. A lovit cu parul evrei din convoi, Îndemnând soldați să-i schingiuiască și să-i omoare; printre cei Împușcați a fost și Iancu Schneider
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]