1,301 matches
-
totul ca la cursele de automobile... Pe de altă parte, dacă se instalează Între ruine, un creator autentic o face doar pentru a clădi cu ele altceva decît a fost edificiul inițial. Ar trebui să mă refer iar la iluzia neoclasică de a recupera Elada. Și la faptul că singurii care au făcut, Într-adevăr, să strălucească din nou soarele elenic, au fost cei care au vorbit despre apusul său ineluctabil. Dar vreau să spun altceva; că riscul de a se
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Greene. Matthew Goode joacă rolul lui Charles Ryder, un tînăr fără avere care, în Oxford-ul anilor 20, leagă o prietenie homosexuală cu delicatul aristocrat Sebastian Flyte (Ben Whishaw). Sebastian îi prezintă casa familiei sale, Brideshead Castle, cu statuarul său neoclasic, dar și cu capela sa romano-catolică. I-o prezintă pe mama sa, evlavioasa lady Marchmain (Emma Thompson), care dezaprobă desfrîul non-stop practicat de fiul ei la Oxford și pune preoți să-l spioneze. I-o prezintă pe sora sa, Julia
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
păgînă , asta e și datorită faptului că-i dă păgînismului ce-i al lui. Faza inițială, idilică, a prieteniei dintre Charles și Sebastian, e un paradis păgîn în toată regula, descris de Waugh, cu un jind evident, într-o proză neoclasică plină de aluzii la antichitatea greco-latină. în carte, homoerotismul nu e explicit, dar cititorul modern ar trebui să fie improbabil de naiv ca să nu-l detecteze. Regizorul Julian Jarrold are dreptate să-l scoată la lumină ca să întărească tema păgînității
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
că toate filmele lui (chiar și cele mai clasice în aparență) sînt pline de rupturi de ritm și de inconsecvențe stilistice ; după standardele clasice, nu sînt destul de omogene și de corect proporționate sînt bizare. Nu cred că Eastwood e un neoclasic, ci un artist mult mai excentric și mai jucăuș decît consideră admiratorii, ca să nu mai vorbim de detractorii lui. Cred că filmele lui trebuie puse în legătură cu solida sa cultură jazzistică. Ca să vă distrați la ce face aici, trebuie să-l
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
1880 ca Museo Nacional de Pintura. Și-a schimbat numele în Museo Nacional de Bellas Artes în 1887, iar în 1901 guvernul a decis construirea unui nou sediu. Avea să fie inaugurat la 21 septembrie 1910, clădirea fiind în stil neoclasic, cu detalii de "Art Nouveau". În centru are o enormă cupolă de sticlă, executată special în Belgia pentru Muzeu. Adăpostește colecții de sculptură și pictură chiliană și straină, în special spaniolă și italiană, precum și o interesantă colecție de sculpturi din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
deținea unele instituții reprezentative, "filiale" ale celor mutate în nouă capitală, Brasilia. Printre acestea se număra și Itamaraty, nume utilizat în mod curent pentru desemnarea Ministerului Relațiilor Externe. Palatul Itamaraty din Rio, construit între anii 1851 și 1855 în stil neoclasic de negustorul de cafea și pietre prețioase Francisco Jose da Rocha, conte de Itamaraty (1806-1883), a fost cumpărat în 1889 de guvernul federal pentru a fi utilizat ca reședință prezidențială, iar din 1897 a devenit sediu al Ministerului Relațiilor Externe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
deplasările mele pentru întâlnirile oficiale din centrul orașului făcând mai totdeauna un popas la frumoasa Nossa Senhora da Candelaria, construită între 1775 și 1877. Cu o înălțime de 64 metri și o suprafață de 3520 metri pătrați, biserica de stil neoclasic dispune de uși turnate în bronz la Bruzy (Franța) prezentate la Expoziția Universală de la Paris din 1889, iar altarul și navele laterale sunt decorate cu piese din marmoră de Carrara. Pe Avenida Chile a fost inaugurată în 1978 noua Catedrală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
puțin. În cadrul vizitelor de prezentare cunoscusem diverse sedii de ambasade și rămăsesem impresionat de multe din acestea. Ambasada Franței era situată într-un palat, fost sediu al Nunțiaturii, achiziționat în 1922 de guvernul francez. Era un edificiu impozant, cu motive neoclasice și baroce, cu hol de intrare pardosit cu marmoră de Carara, cu scări elegante din același material, vitralii, lambriuri. Ambasada Italiei deținea o monumentală construcție înălțată în 1906 și cumpărată de guvernul italian în 1920. Ambasada Spaniei era un palat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ocupa o construcție superbă realizată în 1926 și achiziționată de URSS în 1955 (din 1944 până în 1955 clădirea a fost utilizată de diplomații sovietici în calitate de chiriași). Guvernul sovietic a cumpărat-o cu mobilier și tot "inventarul". Edificiul este de stil neoclasic, cu clare reminiscențe de palat italian. Peste tot te întâmpină picturi pe pânză, pe teme mitologice și religioase, realizate de pictorul italian Domenico Giordone și aplicate pe pereți și tavan. Candelabrele enorme erau de cristal, căminele de marmoră și oglinzile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
marmoră și oglinzile de Veneția. Există și un salon de muzică, cu mobilier stil Louis XV, picturi și un pian Stainway. Cam aceștia erau vecinii noștri din Pocitos și "casele lor". Clădirea ambasadei României n-avea nici stil baroc, nici neoclasic, era o construcție stil "realist socialist", cu tencuiala căzută, roasă de igrasie, cu o grădină în față sălbăticită, o Cenușăreasă care putea arăta bine dacă era îngrijită. Și mi-am asumat eu rolul de a o face să strălucească. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
1880 ca Museo Nacional de Pintura. Și-a schimbat numele în Museo Nacional de Bellas Artes în 1887, iar în 1901 guvernul a decis construirea unui nou sediu. Avea să fie inaugurat la 21 septembrie 1910, clădirea fiind în stil neoclasic, cu detalii de "Art Nouveau". În centru are o enormă cupolă de sticlă, executată special în Belgia pentru muzeu. Adăpostește colecții de sculptură și pictură chiliană și străină, în special spaniolă și italiană, precum și o interesantă colecție de sculpturi din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
grădina. După război, mai toate casele erau în ruină. Mama a cumpărat un beci și, cu cărămizile scoase, timp de douăzeci de ani, a refăcut locuința până ce a adus-o la înfățișarea dintâi: era o casă veche, boierească, în stilul neoclasic la modă pe la începutul veacului nouăsprezece: fațada avea colonade false și un fronton din piatră masivă cu cornișa plină de ciubucării din argilă arsă - ghirlande și capete de lei. Casa era aproape de universitate, pe hudița care își luase numele de la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
același stadiu de evoluție, ci se plasează în faze succesive ale dezvoltării, în funcție de gradul de exploatare a resurselor naturale. El constată decalajele în nivelurile de dezvoltare ale națiunilor și în modul de distribuire a bogățiilor disponibile între membrii comunității. Școala neoclasică reprezentată de economiști ca Stanley Jevons (1835 - 1882), Leon Walras (1834 - 1910), Carl Menger (1840 - 1921), reînnoiește valorile cunoscute ale clasicismului până la ruptura de acestea. Pentru neoclasici, valoarea lucrurilor este dată de nevoile oamenilor. Astfel, costul de producție este privit
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
națiunilor și în modul de distribuire a bogățiilor disponibile între membrii comunității. Școala neoclasică reprezentată de economiști ca Stanley Jevons (1835 - 1882), Leon Walras (1834 - 1910), Carl Menger (1840 - 1921), reînnoiește valorile cunoscute ale clasicismului până la ruptura de acestea. Pentru neoclasici, valoarea lucrurilor este dată de nevoile oamenilor. Astfel, costul de producție este privit sub forma costului de oportunitate. Preocupați de dezvoltarea economică echilibrată, neoclasicii și-au adus contribuții deosebite prin teorii ca cele ale echilibrului care abordează problemele la nivel
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
1834 - 1910), Carl Menger (1840 - 1921), reînnoiește valorile cunoscute ale clasicismului până la ruptura de acestea. Pentru neoclasici, valoarea lucrurilor este dată de nevoile oamenilor. Astfel, costul de producție este privit sub forma costului de oportunitate. Preocupați de dezvoltarea economică echilibrată, neoclasicii și-au adus contribuții deosebite prin teorii ca cele ale echilibrului care abordează problemele la nivel microeconomic (A. Marshall, 1842 - 1924) și macroeconomic (L. Walras, 1834 - 1910). Deși fidel doctrinei liberale, L. Walras constată că eficacitatea economică nu are valoare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în creștere. O viziune interesantă asupra teoriilor economice o are Michael P. Todaro, care delimitează cinci tipuri de abordare privind teoriile dominante ale dezvoltării [Todaro, 1994, p.51]: • teoria stadiilor liniare; • modele privind schimbările structurale; • teorii privind dependențele internaționale; • teoria neoclasică; • teoria noii creșteri. Teoria stadiilor creșterii sau dezvoltării economice a fost enunțată de economistul american Walt Rostow care prezintă dezvoltarea ca un proces istoric liniar desfășurat pe cinci stadii diferite: societatea tradițională, tranziția, avântul, drumul către maturitate și consumul de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
care pleacă de la premisa existenței și creșterii decalajelor și susține că societatea duală nu este un fenomen trecător deoarece decalajele se adâncesc. Aceste teorii acordă o atenție deosebită factorilor internaționali și rolului acestora în procesul dezvoltării. O nouă concepție, contrarevoluția neoclasică, domină anii ’80 și ’90 care argumentează că subdezvoltarea este o consecință a unor politici incorecte a prețurilor și a intervenției exagerate a statului în economie. Creșterea economică trebuie susținută prin privatizarea întreprinderilor de stat, promovarea comerțului liber, crearea de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
economiilor în atingerea unei creșteri economice rapide în țările în dezvoltare, dar introduce și elemente suplimentare [Todaro, 1994, p.96]. Modelele de creștere endogenă susțin un rol activ al statului în promovarea dezvoltării economice. În concluzie, teoriile liberale și cele neoclasice promovează o politică liberală în domeniul comerțului exterior, încurajând producția de bunuri pentru export și nu pe cea de substituire a importurilor. Teoriile keynesiene consideră că investițiile publice trebuie să antreneze o cerere internă, statul având un rol major în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
toate argumentele-i sînt praf și pulbere"; Rațiunea, un ghimpe-n trupul Revelației"*; "patul îngroșat al Revelației cei sumbre"; "Cum să venerăm Zeități necunoscute?"** [*Reason, a thorn in Revelation's side: prin această idee Chatterton pare a fi de partea neoclasicilor și a cartezienilor, care proslăveau rațiunea; totuși, se cuvine să privim această concepție în contextul celorlalte afirmații privitoare la Biserica oficială, care din perspectiva lui Chatterton nu a făcut decît să preia o moștenire pe care nu a înțeles-o
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în partea a doua a lucrării se concentrează asupra unor scrieri ale lui Mihai Eminescu (Filosofia „Sărmanului Dionis”), G. Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu sau teoretizează pe marginea versificației moderne. Poemele din Anotimp interior țin de o atitudine neoclasică, „de limpezire a unei tensiuni lirice”, după mărturisirea autorului. Poezia se definește ca un spațiu al interiorității și reflecției asupra comuniunii cu natura, al erosului răsfrânt în amintiri nostalgice sau al meditației asupra actului de creație. Ț. a realizat și
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
în formularea politicii externe), cât și la cel statal, la care se formulează, de exemplu, teza păcii democratice. Realismul clasic consideră statele ca principale unități ale sistemului internațional și având ca scop menținerea-maximizarea puterii, indiferent de alte variabile domestice. Realiștii neoclasici păstrează în general explicațiile la nivelul al doilea, cu precizarea că unii dintre autorii săi (de exemplu, John J. Mearsheimer cu teoria politicii marilor puteri , Randall L. Schweller cu teoria balanței intereselor sau Dale Copeland cu teoria cooperării marilor puteri
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
anarhia: nu există nici o autoritate deasupra statelor. Astfel este separat domeniul politicii internaționale de cel al politicii interne, organizată ierarhic. Pentru a ilustra modul în care anarhia constrânge comportamentele actorilor, Waltz recurge la analogia cu echilibrul pieței din teoria economică neoclasică un domeniu similar din punct de vedere structural (ibidem, p. 89) cu sistemul politic internațional, în sensul că în ambele funcționează principiul autoajutorării. Piața condiționează comportamentul actorilor economici, recompensând și sancționând, la rândul ei, anumite tipuri de comportamente. Într-un
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
mai multă securitate potențialilor rivali, atenuând dilema securității. Pentru aceasta, teoria structurală ar trebui să încorporeze considerații legate de balanța ofensivă defensivă și de distinctibilitatea ofensivă defensivă (o altă temă fundamentală în dilema securității). În mod similar, și teoriile realiștilor neoclasici (vezi secțiunea următoare) pot fi îmbogățite prin încorporarea balanței ofensivă-defensivă, un concept care la realiștii neoclasici nu mai este unul pur structural, ci include și factori nestructurali precum diplomația, politica internă sau competența conducătorilor. Indiferent de afilierea la programul neorealist
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
considerații legate de balanța ofensivă defensivă și de distinctibilitatea ofensivă defensivă (o altă temă fundamentală în dilema securității). În mod similar, și teoriile realiștilor neoclasici (vezi secțiunea următoare) pot fi îmbogățite prin încorporarea balanței ofensivă-defensivă, un concept care la realiștii neoclasici nu mai este unul pur structural, ci include și factori nestructurali precum diplomația, politica internă sau competența conducătorilor. Indiferent de afilierea la programul neorealist sau realist neoclasic, adepții defensivei apreciază că statele pot găsi soluții de cooperare, în condiții de
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
următoare) pot fi îmbogățite prin încorporarea balanței ofensivă-defensivă, un concept care la realiștii neoclasici nu mai este unul pur structural, ci include și factori nestructurali precum diplomația, politica internă sau competența conducătorilor. Indiferent de afilierea la programul neorealist sau realist neoclasic, adepții defensivei apreciază că statele pot găsi soluții de cooperare, în condiții de anarhie. Gândire realistă și teorie neorealistă Kenneth Waltz pretinde că demersul său aduce teoriei politicii internaționale acea legitimitate științifică pe care realiștii clasici sau protagoniștii celei de-
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]