2,626 matches
-
de reglare și adaptare a proceselor vitale la condițiile impuse de mediu. Atât căile aferente senzitivo-senzoriale cât și cele eferente somato-vegetative motorii ale celor două componente nervoase extranevraxiale sunt diferite structural și funcțional. În timp ce căile somatice motorii folosesc un singur neuron eferent de legătură între centrii coordonatori și organele efectoare musculare, căile eferente organo-vegetative sunt formate din doi neuroni articulați sinaptic într-unul din ganglionii vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cele eferente somato-vegetative motorii ale celor două componente nervoase extranevraxiale sunt diferite structural și funcțional. În timp ce căile somatice motorii folosesc un singur neuron eferent de legătură între centrii coordonatori și organele efectoare musculare, căile eferente organo-vegetative sunt formate din doi neuroni articulați sinaptic într-unul din ganglionii vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul căii parasimpatice și scurte în cazul celui de al doilea neuron. O situație inversă are loc în cazul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
motorii folosesc un singur neuron eferent de legătură între centrii coordonatori și organele efectoare musculare, căile eferente organo-vegetative sunt formate din doi neuroni articulați sinaptic într-unul din ganglionii vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul căii parasimpatice și scurte în cazul celui de al doilea neuron. O situație inversă are loc în cazul căii eferente simpatice în care primul neuron este scurt, iar cel de al doilea este lung. Spre deosebire de căile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
căile eferente organo-vegetative sunt formate din doi neuroni articulați sinaptic într-unul din ganglionii vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul căii parasimpatice și scurte în cazul celui de al doilea neuron. O situație inversă are loc în cazul căii eferente simpatice în care primul neuron este scurt, iar cel de al doilea este lung. Spre deosebire de căile nervoase simpatice ale căror articulații ganglionare se realizează la distanță de organul efector, fibrele preganglionare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul căii parasimpatice și scurte în cazul celui de al doilea neuron. O situație inversă are loc în cazul căii eferente simpatice în care primul neuron este scurt, iar cel de al doilea este lung. Spre deosebire de căile nervoase simpatice ale căror articulații ganglionare se realizează la distanță de organul efector, fibrele preganglionare parasimpatice sunt lungi și se articulează sinaptic cu cel de-al doilea neuron în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
primul neuron este scurt, iar cel de al doilea este lung. Spre deosebire de căile nervoase simpatice ale căror articulații ganglionare se realizează la distanță de organul efector, fibrele preganglionare parasimpatice sunt lungi și se articulează sinaptic cu cel de-al doilea neuron în ganglionii situați în apropierea sau la nivelul structurii efectoare. Excepție face doar glanda medulosuprarenală care comportându-se ca un ganglion simpatic mai dezvoltat este inervată de un singur neuron reprezentat de fibrele preganglionare ale splanhnicului (fig. 4). Fibrele preganglionare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lungi și se articulează sinaptic cu cel de-al doilea neuron în ganglionii situați în apropierea sau la nivelul structurii efectoare. Excepție face doar glanda medulosuprarenală care comportându-se ca un ganglion simpatic mai dezvoltat este inervată de un singur neuron reprezentat de fibrele preganglionare ale splanhnicului (fig. 4). Fibrele preganglionare simpatice își au originea în coloana intermediolaterală a măduvei spinării toraco-lombare și se articulează sinaptic cu cel de al doilea neuron al căii la nivelul celor 22 ganglioni ai lanțului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ganglion simpatic mai dezvoltat este inervată de un singur neuron reprezentat de fibrele preganglionare ale splanhnicului (fig. 4). Fibrele preganglionare simpatice își au originea în coloana intermediolaterală a măduvei spinării toraco-lombare și se articulează sinaptic cu cel de al doilea neuron al căii la nivelul celor 22 ganglioni ai lanțului laterovertebral simpatic și plexurilor ganglionare prevertebrale. La rândul lor, fibrele postganglionare simpatice sunt larg distribuite segmentului cefalic și viscerelor toraco-abdomino-pelvine. Multe din fibrele simpatice postganglionare formează plexuri terminale (cardiac, esofagian, pulmonar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
La rândul lor, fibrele postganglionare simpatice sunt larg distribuite segmentului cefalic și viscerelor toraco-abdomino-pelvine. Multe din fibrele simpatice postganglionare formează plexuri terminale (cardiac, esofagian, pulmonar, celiac, mezenteric, hipogastric etc.). Fibrele simpatice preganglionare articulându-se cu un număr mai mare de neuroni postganglionari, sfera de acțiune a simpaticului este mult mai largă decât cea a parasimpaticului. Formațiunile ganglionare fac oficiul atât de stație de releu între nucleii vegetativi intranevraxiali și organele subordonate acestora, cât și de centri reflecși periferici. Legătura cu centrii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în anumiți nuclei din mezencefal, bulb și măduva sacrată. Având traseu comun cu nervii cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag), fibrele preganglionare parasimpatice centrale se articulează sinaptic în ganglionii din apropierea sau intimitatea organelor efectoare cu neuronul postsinaptic. Fibrele preganglionare plecate de la nivelul nucleului mezencefalic Edinger-Westfall pe traiectul nervului cranian III se articulează sinaptic în ganglionul ciliar cu neuronul postganglionar asigurând inervația orbitei. La rândul lor, fibrele parasimpatice ale nervului VII (facial) formează nervul coarda timpanului care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și X (vag), fibrele preganglionare parasimpatice centrale se articulează sinaptic în ganglionii din apropierea sau intimitatea organelor efectoare cu neuronul postsinaptic. Fibrele preganglionare plecate de la nivelul nucleului mezencefalic Edinger-Westfall pe traiectul nervului cranian III se articulează sinaptic în ganglionul ciliar cu neuronul postganglionar asigurând inervația orbitei. La rândul lor, fibrele parasimpatice ale nervului VII (facial) formează nervul coarda timpanului care inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul nervului cranian X (vag), fibrele preganglionare lungi plecate de la nivelul nucleului bulbar dorsal al vagului se articulează cu neuronul scurt postsinaptic în ganglionii mici situați în viscerele toracice și abdominale. În peretele gastrointestinal, fibrele vagale terminale se distribuie celulelor ganglionare ale plexurilor mienteric și submucos contribuind la autoreglarea activității sistemului nervos enteric. Acesta este reprezentat de plexurile viscerale mienteric
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Acesta reprezintă cea de a treia componentă vegetativă periferică care asigură activitatea motorie și secretoare atât a tubului digestiv de la esofag la sfincterul anal intern cât și organelor anexe (pancreas, vezică și căi biliare). Alcătuit din peste 20 tipuri de neuroni enterici și celule enterogliale ce însumează aproximativ 200 milioane numai în jejuno-ileon (Furness, 2008), ca principali constituenți ai plexurilor nervoase intraparietale mienteric (Auerbach) și submucos (Meissner), SNE prezintă o independență remarcabilă față de SNC. Componenta enterică a SNV controlează și coordonează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
SNC. Componenta enterică a SNV controlează și coordonează întreaga activitate intrinsecă a tubului digestiv, începând cu autoreglarea motilității, secrețiilor și fenomenelor de absorbție și sfârșind cu vasomotricitatea locală și modularea răspunsurilor imune și endocrine. Această independență care se datorează organizării neuronilor enterici sub formă de plexuri și microcircuite locale complexe, l-a determinat pe Gershon (1998) să numească SNE „Brain of Gut” sau „Al doilea creier” (The Second Brain). Primele date asupra SNE apar încă din 1847 când Remak semnalează existența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chimică nonadrenergică și noncolinergică, revine în atenția cercetătorilor, Wingate (1981) fiind printre primii care folosește termenul de neurogastroenterologie. I.2. DATE DE ANATOMIE ORGANO-VEGETATIVĂ Horațiu VARLAM, Ion HAULICĂ Ca principală componentă a sistemului nervos, sistemul organo-vegetativ este reprezentat de ansamblul neuronilor motori, senzitivi și de asociație, care asigură legăturile morfo-funcționale dintre centrii cerebro-spinali de reglare și coordonare a activității organelor interne efectoare prevăzute cu funcții de întreținere și adaptare la necesitățile variabile ale organismului fără participare conștientă. Clasic, se admite că
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
îl reprezintă modificările pupilare și lăcrimarea din timpul stimulării zonei motorii a mușchilor extrinseci ai ochiului. Cortexul motor ar elabora, după Guyton (1966), nu numai impulsuri somatice, ci și vegetative. Ariile 4 și îndeosebi 6 ale scoarței premotorii conțin numeroși neuroni vegetativi, a căror stimulare determină reacții simpatice sau parasimpatice. Spre deosebire de excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, care provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adrenosimpatică, stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității digestive pe cale parasimpatică. Reacțiile cardiovasculare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotalamusului mijlociu controlează nevoile alimentare. Leziunile electrice, chimice (cu auro-tioglucoză) sau degenerative ale acestui nucleu determină hiperfagie și obezitate. Spre deosebire de hiperglicemie, care întărește activitatea electrică a nucleului ventromedian și o diminuă pe aceea a hipotalamusului lateral, hipoglicemia provoacă efecte inverse. Neuronii hipotalamusului lateral conțin orexină (hipocretină) stimulatoare prin nucleul arcuat al apetitului și ingestiei de alimente. Numeroși alți centri cu metabolism și funcții diferențiate au fost puși în evidență atât în hipotalamusul posterolateral, cât și în regiunea anteromediană. În hipotalamusul posterior
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și Mosinger, 1942), ale cărui baze morfo-funcționale sunt actualmente bine cunoscute. Nucleul hipotalamic anterior este implicat și în termoreglare, micțiune, precum și în scăderea frecvenței cardiace și presiunii arteriale în cazul nucleului preoptic. Un rol reglator important revine nucleului paraventricular. Prin neuronii magnocelulari similari celor din nucleul supraoptic contribuie la secreția de hormon antidiuretic și oxitocină. Neuronii parvocelulari ai nucleului paraventricular secretă neurohormonul eliberator de corticotrofină (CRH) care stimulează secreția de ACTH, TRH-TSH și prolactină din hipofiza anterioară. O altă parte a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
implicat și în termoreglare, micțiune, precum și în scăderea frecvenței cardiace și presiunii arteriale în cazul nucleului preoptic. Un rol reglator important revine nucleului paraventricular. Prin neuronii magnocelulari similari celor din nucleul supraoptic contribuie la secreția de hormon antidiuretic și oxitocină. Neuronii parvocelulari ai nucleului paraventricular secretă neurohormonul eliberator de corticotrofină (CRH) care stimulează secreția de ACTH, TRH-TSH și prolactină din hipofiza anterioară. O altă parte a neuronilor neurosecretori parvocelulari trimit impulsuri la sistemul limbic, trunchiul cerebral și măduva spinării, fiind implicați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
magnocelulari similari celor din nucleul supraoptic contribuie la secreția de hormon antidiuretic și oxitocină. Neuronii parvocelulari ai nucleului paraventricular secretă neurohormonul eliberator de corticotrofină (CRH) care stimulează secreția de ACTH, TRH-TSH și prolactină din hipofiza anterioară. O altă parte a neuronilor neurosecretori parvocelulari trimit impulsuri la sistemul limbic, trunchiul cerebral și măduva spinării, fiind implicați în reacțiile reflexe și comportamentale generate de stres. Pe de altă parte, nucleul suprachiasmatic primind impulsuri luminoase de la retină, este implicat în reglarea ritmului circadian endogen
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Regiunea mijlocie (tuberală) a hipotalamusului conține în zona periventriculară nucleul arcuat implicat în reglarea comportamentului alimentar și nucleii ventromedian și dorsomedian a căror lezare determină hiperfagie și obezitate. I.2.1.3. Complexul hipotalamo-hipofizar Cercetările privind capacitatea neurosecretorie a unor neuroni diencefalici, efectuate acum 80 de ani de soții Sharrer, dublate de descoperirea circulației portale de către Popa și Fielding (1930), au permis lui Bergmann, Barry, Green, Harris și alții să fundamenteze pe baze noi relațiile hipotalamohipofizare. Numeroși autori au precizat, ulterior
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale, fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar în stocarea informațiilor (Olson și Fuxe, 1971). În bulb, se găsesc numeroase elemente vegetative proprii, începând cu nucleul salivar inferior și sfârșind cu nodul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fi descrise ulterior. În ceea ce privește centrii vasomotori bulbari, este de menționat în primul rând dispozitivul nervos care controlează activitatea cordului și vaselor. La baza ventriculului IV sunt situați centrii constituiți din celule vegetative prevăzute cu proprietăți diferite după cum este vorba de neuronii porțiunii laterale sau mediane. În partea laterală, se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori, iar în zona mediană își au sediul centrii vasodilatatori și cardioinhibitori. Activitatea acestora este controlată atât de structurile vegetative supraiacente, cât și de stimulii neuroreflecși periferici, sosiți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
polineuronală difuză de la baza creierului, care se întinde de la bulb până la talamus, cuprinzând un număr important de nuclei și centri somato-vegetativi ai trunchiului cerebral, hipotalamusului posterior și subtalamusului. Dintre nucleii proprii ai formației reticulate fac parte 5 principale grupe de neuroni: nucleul reticular lateral situat înapoia olivei bulbare; nucleul paramedian ce contribuie împreună cu precedentul la formarea căii spino-reticulo-cerebeloase; nucleul tegmentului pontin descris de Bechterew îndărătul nucleilor din piciorul protuberantei; nucleul gigantocelular ce ocupă 2/3 mediale ale întregii formații reticulate; nucleii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ei se întind pe toată lungimea trunchiului cerebral de la bulb până în mezencefal. O atenție deosebită merită locus coeruleus, componentă specială a formației reticulate pontine care, în afara structurilor parasimpatice conține și celule simpatico-adrenergice secretorii de noradrenalină, ce se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale a fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar în stocarea informațiilor (Olson și Fuxe, 1971). Deși este cunoscută din punct de vedere anatomic de peste 100 de ani (Deiters, 1865), implicațiile sale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]