1,526 matches
-
printre rânduri nu își au rostul. Numai că autonomia creatoare în această perioadă înseamnă a scrie pe temele politicii oficiale, fără să se redea starea de fapt a societății. În consecință, atenția scriitorilor se îndreaptă spre trăirile psihice, spre întâmplări neverosimile și hazard. Anii '60-'70 înseamnă confuzie politică, reînnoirea prozei și a formelor literare, relaxare ideologică. Un mediu propice literaturii, s-ar putea spune. Însă persistă teama de retractare a proaspetelor libertăți. Prigoana literaților din anii '50, procesele publice, decăderea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să se descopere cât mai clar. Ambiguitatea întâmplărilor se află în balanță cu claritatea psihologică a naratorului-personaj. Organizarea compozițională bazată pe fluctuația dintre cele două voci narative, una feminină, cealaltă masculină, este o sursă a dinamismului naratologic, alături de dramatismul întâmplărilor neverosimile și de dialog. Memoriile au la bază informațiile din jurnale, discursul cultural se regăsește în jurnal, laboratorul emisiunilor e redat în agende. Intertextualitatea ascunde legătura dintre emisiuni și jurnal, oferind modalități diferite de a intra în contact cu semnificațiile aceluiași
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de noapte pentru a reveni în sânul familiei, dacă o au... și care să legitimeze orice trecător pe motivul că îl ocrotește. În afară de aceste probabilități, trecătorul poate fi confruntat și cu alte situații neprevăzute, de multe ori absurde și chiar neverosimile. Poate că din acest motiv nici nu pot fi destăinuite oriunde și oricui fără riscul de a fi considerat ori mitoman, ori, în cel mai fericit caz, un simplu mincinos ce caută să vândă gogorițe unor ascultători naivi și creduli
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai multor ospătari bătrâni de seama lui, fiecare din ei demonstrându-i că în restaurantul pe care îl servea cu credință, el a fost autorul virtuoasei fapte. Dumnezeu să-i mai înțeleagă! Și totuși, într-o asemenea situație delicată și neverosimilă a fost pus și Bidaru în momentul în care, fiind singur cuc, așa din senin i s-au proiectat pe retină doi ochi, apoi pe scoarța cerebrală un nume și în legătură cu acest nume un lanț de consecințe firești pe care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
registru cari catural/ironic/ludic. Alte clasificări vizează gradul de implicare în evenimente (personaj prin cipal/se cundar/episodic/figurant, în opera dramatică) sau gradul de cuprindere (personaj individual/colectiv), categoria morală (personaje pozitive/negative) sau cea estetică (personaj verosimil/neverosimil/fantastic/fabulos/comic/tragic/grotesc etc.). Portretul literar (fr. portrait - descriere a unei persoane) este un procedeu literar și un tip de discurs descriptiv - în proză sau în versuri - care constă în prezentarea unui personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cele prilejuite de ceea s-a numit "gâlceava Cidului" ("la querelle du Cid"), faimoasa dispută cauzată de subiectul abordat de Corneille în tragedia sa, jucată pentru prima dată în 1636. În principal, i s-a imputat autorului abordarea unui final neverosimil, prin faptul că Ximena acceptă să se căsătorească totuși cu Rodrigo, ucigașul tatălui ei, însă acesta este doar un aspect al multiplelor fațete pe care le-a avut disputa căreia îi vom acorda câteva rânduri, datorită importanței sale în ceea ce privește evidențierea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în Avarul. Având în vedere un astfel de puritanism, nu mai apare deloc surprinzătoare considerarea tragi-comediei drept "ceva monstruos" sau respingerea operei ca gen în care personajele râd, plâng, strănută sau tușesc în ritmul muzicii, într-un mod cu totul neverosimil.175 Pe de altă parte, după cum observa Ion Constantinescu 176, există și aspecte prin care Gottsched se distanțează de modelul francez, cum ar fi cel privitor la necesitatea existenței unei particularizări a imitației la ceea ce mai târziu a fost numit
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
subtext, nevoia de "inedit azur" din visurile lui Al. Philippide. Secvențele năucitoare din Baia sau o eternitate iterativă (în Dialectica vârstelor, 1977) se înnoadă și se interciocnesc; personajul liric (totalmente gol), inocent, nedumerit în drum spre Baie -, subiect de întâmplări neverosimile, rătăcește pe străzile unui oraș; agresat de către necunoscuți, singur într-un "vagon de clasa-ntâi", adăpostit un moment într-un han ("cu streșini albastre și ornamente de porțelan"), damnatul cu plăgi "pline de scârnăvie și bacil" pare încercuit într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
diferitele planuri ale existenței e de natură vibrațională. Frecvența de vibrație a obiectelor sau a situațiilor poate fi accelerată sau încetinită; 4. Principiul polarității, rezumat astfel: Totul este dual, totul are poli; totul își are perechea de opuși; verosimilul și neverosimilul sunt unul și același lucru; opușii sunt identici în esență, dar diferă ca formă; extremele se întîlnesc; toate adevărurile sunt doar pe jumătate adevărate; toate paradoxurile pot fi împăcate". Deci, toate experiențele și toate alegerile sunt, în realitate, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
emit semnale false în mod intenționat. De asemenea, se pune problema interferenței semnalelor, deoarece alegerile contabile sunt multiple. Precum semnalizarea este multidimensională, aceasta poate substitui un tip de semnal cu un altul. Dacă un semnal este prea costisitor sau este neverosimil, atunci întreprinderea poate utiliza semnale financiare (acționariat, grad de îndatorare, politică de distribuire a dividendelor etc.). Aceste două semnale pot fi complementare sau substituibile. Ca un exemplu la cele discutate mai sus, putem urmări reacția piețelor bursiere cu privire la ajustarea profiturilor
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
fiecare subiect în parte, o zonă de incertitudine, cu grade diferite de intensitate. Acestea și-au găsit de mult reflectarea într-o suită de expresii sugestive de genul celor de mai jos: Nu se poate, nu-i adevărat. Așa ceva este neverosimil (cu privire la un subiect cotat anterior foarte pozitiv, ireproșabil). Nu pot să cred și sunt uluit (reacție la actul negativ al unui subiect cotat pozitiv). Mă surprinde, totuși, ce a făcut (reacție la actul negativ al unui subiect cotat anterior ca
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
să pună În evidență originile orientale ale ideologiilor și instituțiilor Occidentului, prezentînd elenismul, iudaismul, gnosticismul și creștinismul ca pe niște produse tîrzii ale influenței orientale. Drept candidată la rolul de „sursă” În istoria ideilor Occidentului a fost aleasă cea mai neverosimilă, dar și cea mai puțin Înțeleasă dintre religii - și prin urmare, cea mai ușor de manipulat În orice direcție: religia iraniană. Am putea să speculăm la nesfîrșit asupra consecințelor acestei alegeri ascunse, motivată cu energie prin așa-zisa „obiectivitate”; de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fi locul unde se închipuie melodrame ale disperării celor ieșiți la pensie, parcursul dramatic reușește a înfășura metaforic și acest obiect teatralizant: acolo revine la viață lumea de fantoșe din timpul care s-a scurs deja, repetabil într-un mod neverosimil, spectacular. Protagoniștii recunosc faptul că scenele nu sunt altceva decît morminte, cimitire de personaje care au rămas împrăștiate peste tot, iar cei care trăiesc prezentul orbecăie printre aceste umbre ca printr-o atmosferă încărcată de sunete. O serie de teme
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
observa nefirescul gesturilor, discursului și atitudinilor lui Răzvan, însă nu e greu de pus totul pe seama șocului și a traumei. Inclusiv dorința lui Răzvan de a o desena pe muribundă nu mai este în cele din urmă stranie și nici neverosimilă, tocmai pentru că încearcă nebunește, prin toate mijloacele pe care creierul său tulburat le poate imagina, s-o țină trează. Partizanii unui film cu final deschis ar prefera fără îndoială ca lucrurile să se fi oprit în momentul când Răzvan părăsea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
registru cari catural/ironic/ludic. Alte clasificări vizează gradul de implicare în evenimente (personaj prin cipal/se cundar/episodic/figurant, în opera dramatică) sau gradul de cuprindere (personaj individual/colectiv), categoria morală (personaje pozitive/negative) sau cea estetică (personaj verosimil/neverosimil/fantastic/fabulos/comic/tragic/grotesc etc.). Portretul literar (fr. portrait - descriere a unei persoane) este un procedeu literar și un tip de discurs descriptiv - în proză sau în versuri - care constă în prezentarea unui personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de trup. Moartea, pesemne, se răzbună pe cei care nu o iau în serios și-o batjocoresc pe scenă. "Sfîrșind" pe scîndură, seară de seară, nu sfîrșești în pat, ca laicul; sau o faci prea devreme; ori în chip zbuciumat, neverosimil, neașteptat, înjositor. Sînt oamenii care părăsesc acest tărîm cu zîmbetul pe buze, îmbrăcați curat, cu o lumînare la căpătîi, împărtășiți, conduși din priviri de o familie îndurerată. Comedienii rar au avut parte de un asemenea final. Dacă scena e o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
căpitan, pedeapsa... crima..., legea, bolborosi Apostol Bologa, speriat de întrebarea căpitanului". În fapt, semnele artificialității de comportament și, implicit, de gîndire le avem încă din replicile care inaugurează, în roman, vorbirea lui Bologa, și care lasă să se audă, strident, neverosimil, o "voce a datoriei", placată și inumană. Surprinde maniera în care Apostol Bologa se lasă "vorbit" de un discurs care nu este al lui și în care se absoarbe orice responsabilitate individuală. Tot o formă de apărare, de propria judecată
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
protejate între pereții lor. Sînt secțiuni operate în spațialitatea reconfigurată cu mijloacele ficțiunii, în narațiune. Sînt locuri paradoxale, împlinind simultan o "scriere" exterioară, vizibilă și una deductibilă, a destinelor care se atașează existenței lor. Li s-a inoculat o transparență neverosimilă. Zidurile lor trainice, iluzia "reliefului" mural pe întinderea nedeterminată a unei așezări labirintice par a se lichefia sub unghiul primei priviri scrutătoare. Unghiul vederii se ajustează potrivit situației diegetice, relevînd postura de privitor, de privit, de simplu trecător sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
prea puternic, efectul devine unul specular, ca și cînd discursul interior al personajului s-ar folosi de privilegiul distanțării, pentru a oglindi evaluativ istoria de pînă aici a propriului său "rol". Prea plastic în expresia imaginii despre sine, personajul reflectează neverosimil. Dar acesta este stilul romanului, prețios și voit excesiv. Armătura sa argumentativă nu justifică personajul, ci îl copleșește cu o sarcină vizionară care nu-i este pe măsură. Altfel, "fluieratul" lui Walter revine la aceeași partitură a libertății celibatare, străvezie
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
o nouă viață care se confundă cu boala învinsă prima dată, cînd a fost tratată de Walter pentru neurastenie -, Lenora se confruntă apăsător cu ostilitatea locului în care se știe străină. Nici situarea maritală convențională, în apartamente separate, nici sfiala neverosimilă a relațiilor conjugale nu sînt altceva decît expresia tolerării unui locuitor efemer. Văzută sub această tensiune, prezența Lenorei în palatul / sanatoriu apare dramatic încorsetată (autoarea nu ezită să asocieze un complement material acestei evidențe sufocante: "Strînsă în corset încă de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
el, chinuit de țărișoara lui, agresiv și docil, maleabil în mîinile destinului care-i joacă feste, plutește deasupra-ne, în proporția de aur a construcției care l-a destinat artei. Caragiale nu a sperat decît această înțelegere: a artei lui neverosimile, iar nu a virtuozității mimetice, aceea care, într-un fel, a fost zidită în temelia atacurilor plecînd din ...actualitate! " Cel mai fluierat autor român", cum însuși se numea, cu umor, a trecut grațios peste toate malentendu-urile (unele de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
obiect de analiză cât mai largă*. SOMNUL RAȚIUNII Ceea ce s-a emis pe micul ecran, tardiv și segmentat, în legătură cu dramaticele evenimente de la Târgu Mureș, pare de necrezut. Iar ceea ce se aude, prin atâtea canale, confuz, imprecis, aporetic, e încă mai neverosimil și mai derutant. Cum s-a putut ajunge acolo? De ce autoritățile n-au informat la timp opinia publică și n-au dispus măsuri care să ducă la evitarea violenței? O strategie obtuză, întemeiată pe monopolul informațiilor și pe ideea nefastă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
represiv care își cunoștea meseria. Cele mai absurde zvonuri au fost diseminate de tehnicienii manipulării, mai toată populația a fost prinsă, abil, în plasa pregătită anume în oficinele puterii. Dacă alegerile au dus la un rezultat scandalos pentru orice democrație, neverosimil pentru oricine cunoaște realitățile noastre și jenant chiar pentru echipa dirigentă, este pentru că luni în șir organele puterii au dus o campanie de dezinformare sistematică. Ele n-au avut altă grijă decât să întrețină pe de o parte iluzia reformelor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
teoreticienii estici, cu excepțiile notabile ale lui Soljenițîn ori Bukovski nereușind încă, probabil, să-și revină din șocul trăirii, șocul mărturisirii 1. De la remarcabila Căderea finală. Eseu despre descompunerea sferei sovietice 2, carte publicată de Emmanuel Todd în 1976, la neverosimila vîrstă de 26 de ani, trecînd prin Sfîrșiturile comunismului 3 și, desigur, Limba de lemn 4 de Françoise Thom și sfîrșind, provizoriu bineînțeles, cu sinteza colectivă Cartea neagră a comunismului 5, mai multe opere remarcabile, o parte traduse deja în
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în Occident. Ceea ce numim acum "identitate europeană" se definește cu toate aceste tradiții la un loc. Este prin urmare absurd să ne imaginăm că am putea face istoria acelui secol punînd între paranteze fenomenologia comunismului. Or, oricît ar părea de neverosimil, cartea istoricilor și politologilor belgieni reprezintă prima istorie completă a comunismului în varianta sa ideologică și instituțională din lumea occidentală. Bineînțeles că spațiul tratării diferă de la "partidele mari", precum cel francez, italian ori spaniol la cele mici ori minuscule, dar
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]