1,163 matches
-
ajuns dimineața la Iași. Orașul avea o înfățișare mohorâtă în ploaia de toamnă. În drumul spre căminul de la Râpa Galbenă am trecut pe străzile murdare. După câteva minute am văzut căminul studențesc, făcut din sudoarea studentului luptător, din banul omului nevoiaș, care se entuziasmase de acest fenomen cu totul rar în viața românească. Clădirea era încă neterminată. În unele părți mai erau păstrate încă schelele din vremea când se lucra. Am intrat înăuntru. Peste tot locul studenți și lume legionară venită
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
târzie cobora peste orașul poleit de soarele palid. Până departe împrejur se vedeau toate dealurile Iașului. Lumina roșiatică a apusului se împreuna cu trecutul evocărilor istorice, și se arunca în forma unui lințoliu peste prezentul întunecat. În colțuri de suflete nevoiașe pătrundea o rază de lumină și nădejde: era Mișcarea Legionară. în seara aceea am plecat spre București. La Făgăraș De Crăciunul anului 1929 am fost la Făgăraș. Cu această ocazie am luat pentru prima dată contact cu poporul. M-am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să plătească și evreii care nu erau chemați la muncă forțată, o parte din suma colectată urmând să fie folosită pentru întreținerea evreilor supuși la muncă, iar cealaltă parte, majoritară, „se va vărsa la fondurile de compensație pentru aprovizionarea populației nevoiașe” (doc. nr. 99). Așa cum rezultă din principalele legi privind organizarea sistemului de muncă obligatorie pentru evrei, acesta a fost de la început instituționalizat în cadrul Ministerului Apărării: „Muncile de interes obștesc se execută în folosul Ministe rului Apărării Naționale ori în folosul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
suma de 2 miliarde lei, prin Centrala Evreilor din România. Din această sumă, 600 milioane se vor întrebuința pentru întreținerea evreilor ce prestează munca obligatorie, iar restul de 1400 milioane se va vărsa la fondurile de compensație pentru aprovizionarea populației nevoiașe” (doc. nr. 99). Concluzii. „Statutul militar al evreilor” a fost una dintre legile mari ale discriminării evreilor din România. A blocat accesul pentru toți bărbații evrei cu vârsta între 18 și 50 de ani la îndeplinirea unei îndatoriri patriotice importante
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
suma de 2 miliarde lei, prin Centrala Evreilor din România. Din această sumă, 600 milioane se vor întrebuința pentru întreținerea evreilor ce prestează munca obligatorie, iar restul de 1400 milioane se va vărsa la fondurile de compensație pentru aprovizionarea populației nevoiașe. Această hotărâre a fost comunicată de către Ministerul Economiei Naționale, Împuternicitului Guvernului pentru reglementarea regimului evreilor din România. În consecință, Decretele Legi întocmite de Marele Stat Major, referitoare la taxele datorate de evreii scutiți de muncă obligatorie și la salarizarea evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vesele”, narate mai degrabă cu bonomie, însă nu fără incisivitate și nerv, și nu fără o seriozitate de fond care asigură calitatea umorului. Mahalaua în care viețuiesc personajele - așa-numita „Republica Barbă-Rasă”, adevărat „stat în stat” - este una dosnică și nevoiașă, văduvită de binefacerile edilitar-urbanistice moderne. Observația pătrunzătoare a prozatorului vizează limbajul micii lumi investigate, mentalități și comportamente caracteristice, recuzita curentă și practicile obișnuite ale traiului zilnic al umanității periferiilor. Onomastica e de un pitoresc plauzibil, uneori poate șarjat prin supralicitare
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
politizat „polițistă”. Romanul Noaptea așteptărilor (1966) vădește ambiția de a trasa o amplă frescă socială. Având în centrul său o familie ardeleană ai cărei membri, de vârste și condiții diferite, asigură plauzibil joncțiunea dintre diferitele medii detaliat prezentate (săteni, târgoveți nevoiași sau înstăriți, industriași și comercianți, militari, profesori ș.a.), narațiunea cuprinde evenimente situate între vara anului 1940 și august 1944. Locul acțiunii este mai întâi la Târgu Mureș și în sate din împrejurimi, apoi și pe alte meleaguri, inclusiv pe frontul
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
nu erau puține cazurile. În distribuirea părții din cislă, accentuează profesorul, se ținea seama de starea omului din casă și din afară și că această rânduială legală era călcată de cei de jos ori cei interesați să asuprească pe cei nevoiași. Șoltuzul rămânea răspunzător la domnie pentru neexactitățile care se întâmplau în executarea ordinelor. Într-o carte a lui Vasile Vodă din 1645 se atrăgea atenția pentru neamestecarea poslușnicilor Episcopiei cu târgoveții: „De va mai veni jalbă la Domnia mea că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al orașului, poslușnicii locuiau amestecați cu târgoveții, cu localnicii. Gloabele erau o despoiere a populației, un jaf pe țară, globnicii de multe ori luau de gloabă și toți caii de pe la oameni, chiar și pe cei „ordinari și slabi de la oamenii nevoiași", acuzați pentru anumite fapte și constituiau mijlocul de acoperire a cuantumului amenzilor. De aici și zicerea de gloabă, ca un epitet de ocară adresat calului cel mai rău. Deșugubina sau șugubina, constituia amenda pusă de judecători pentru răscumpărarea unei fapte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Fiindcă lipsa de ospitalitate este o dezordine care se cere reparată. Încă și mai importantă este funcția socială atribuită ospitalității. Povestirile prezintă, într-adevăr, o situație paradoxală prin aceea că găzduirea este întotdeauna oferită de către cei mai săraci, cei mai nevoiași, care își sacrifică ultimele lor bunuri pentru a-l primi cum se cuvine pe oaspetele lor, în vreme cei puternici și bogați îi închid ușa. O comunitate întreagă, un sat sau un oraș, este neospitalieră, în opoziție cu ființa solitară
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Botez avea, cum am spus, prioritate, iar Vătăjanu XE "Vătăjanu, Ioan" și camarazii lui - drepturi secundare. Cadavrele care soseau Îmbrăcate erau controlate Înainte de a li se permite țiganilor să ia ceva. Haine pătate de sânge au fost Împărțite de către Atudori nevoiașilor români din târg189. Banii erau o chestiune serioasă, și gardienii care supravegheau munca s-au Îngrijit ca să ajungă În mâinile lor și nu la țigani: „Am văzut pe gardianul Vătăjanu XE "Vătăjanu, Ioan" Împreună cu cei amintiți Înainte cum jefuiau cadavrele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a emis o decizie, În conformitate cu Halacha (jurisprudența rabinică): „Să abandonăm orice ideie de a se aduce cantitățile de piatră din diferite cariere, În schimbul pietrelor funerare, plătind suma de 50 milioane lei, și astfel se sustrag de la ajutorarea efectivă a populației nevoiașe a Iașiului”. Cu alte cuvinte, să ne Îngrijim mai Întâi de cei vii, și numai după aceea de morți. Comunitatea i-a cerut lui Ifrim XE "Ifrim" să-i permită să rețină cele mai importante pietre funerare din punctul de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
acte plăsmuite încă din primele luni ale ocupării orașului după represaliile executate în urma atentatului de la 22 Octomvrie 1941. Serviciile de ordine și poliție descoperă în medie câteva zeci de evrei zilnic, majoritatea femei și copii și în general toți oameni nevoiași. Informația că ar fi rămas evrei bogați cu acte false obținute prin intermediul femeilor frumoase nu se verifică. Este știut să toți evreii bogați s'au evacuat înainte de căderea Odessei. 2. Retragerea actelor vechi și a celor date de autoritățile române
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
drepturi cu evreii titrați universitari. 4. Vă rugăm să binevoiți a dispune să se dea formă legală, pentru chestiunile arătate mai sus: Salarizarea foștilor ofițeri evrei, activi și de rezervă. Drepturile pentru uzajul efectelor și ajutorul de familie acordat evreilor nevoiași, în proporție de 1/2. ȘEFUL BIROULUI 10 Lt. Col. Ilie Dumitrescu AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3010, f. 83. Documentul nr. 297 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a B. 10. Nr. 60.364 din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
suma de 2 miliarde lei, prin Centrala Evreilor din România. Din această sumă, 600 milioane se vor întrebuința pentru întreținerea evreilor ce prestează munca obligatorie, iar restul de 1400 milioane se va vărsa la fondurile de compensație pentru aprovizionarea populației nevoiașe. Această hotărâre a fost comunicată de către Ministerul Economiei Naționale, Împuternicitului Guvernului pentru reglementarea regimului evreilor din România. În consecință, Decretele Legi întocmite de Marele Stat Major, referitoare la taxele datorate de evreii scutiți de muncă obligatorie și la salarizarea evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dintre intelectualii internați. Aceștia au atribuțiunea să se îngrijească de procurarea alimentelor, repartizarea brațelor de muncă precum și de distribuirea ajutoarelor primite de la comunitate. Comitetele depun o intensă activitate pentru a veni cât mai mult în ajutorul copiilor și celor mai nevoiași. 3. Higienă. Cea mai mare parte dintre evrei locuiesc în casele mici și murdare ale ucrainienilor, aproximativ între 5-15 într'o cameră, complet neaerisită; "dorm pe scânduri, neavând paturi, saltele, cearșafuri și așternuturi și se învelesc cu hainele de pe ei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
astfel: În cazărmile Scazinki au fost cazați cca. 2779 evrei, dintre care: 1553 au fost readuși la Moghilău ca specialiști, 19 au murit, 242 au fugit și au fost dați în urmărirea Legiunei de Jandarmi Moghilău, iar 965 cei mai nevoiași au fost evacuați în raionul KRASNA în urma aprobării Guvernământului Transnistria. Paza acestor evrei era făcută de câțiva milițieni ukrainieni sub controlul jandarmilor din Moghilău, prea puțini pentru a putea executa un control eficace, fapt care explică numărul mare al acelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
profesiunei și implicit scutirea lor de muncă obligatorie. Totodată, ne permitem a menționa că, acești posesori de carnete sunt singurii susținători ai obștei noastre din ajutorul cărora întreținem: Cantine, Dispensarul, echiparea evreilor din detașamentele exterioare și interioare, precum și întreaga pătură nevoiașă locală și evacuată. Plecarea lor ar distruge complet bugetul nostru, iar sarcina ce ni se cere de a întreține cu hrană detașamentul ce s'a format în baza dispozițiunilor de mai sus, ar fi irealizabilă. În speranța că veți aprecia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
e o minune și nu trebuie discutată. S-a făcut ședință de taină la primărie cu modul de repartizare, și în maximum două săptămâni toate apartamentele aveau proprietari. Blocași, le-am zis. Familii cu mulți copii. S-au dat la nevoiași. Da n-au găsit chei la uși, așa că și-au bătut în cuie belciuge peste care au închis lacăte de diferite mărimi și culori. Și asta a fost tot. N-a durat mai mult de 2 luni. Poate 3? Cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
proveneau din familii simple, lipsite de resurse. Căutând un curator, s-a îndreptat către congregațiile ortodoxe. Fundația a căpătat amploare către sfârșitul secolului al XIX-lea. Legislația socială imperială crease o cultură a sprijinului comunitar și a compasiunii pentru cei nevoiași - circumstanță favorizantă pentru intențiile lui Gojdu. Când Transilvania a devenit parte a statului român, după Trianon, patrimoniul Fundației Gojdu a devenit subiect de discuție între partea ungară și partea română, dând naștere unei suite de procese care nu s-au
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
restrictiv și parțial, nefiind valabilă decât pentru anumite momente ale acțiunii și pentru anumite trăsături a nu multe a ale personajelor. Asceticul și eroicul cavaler rătăcitor al carui ideal este "să apere fecioarele, să ocrotească văduvele și să ajute pe nevoiași" nu este deloc nici burlesc, nici parodic. Mișcarea sufletului și a faptelor sale este înălțarea spirituală spre sublim, nu coborârea în materie, spre plăcere sau derâdere. Așa cum vom arăta imediat, sistemul quijotesc de gândire și acțiune este diamantin și numai
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
La București n-am văzut decît noaptea. Noaptea rece, cețoasă și, în zori, dezgust în cerul gurii, gol, deznădejde trivială, muncitori (funcționari? gestionari? femei de serviciu?) așteptînd autobuzul, cenușii, goliți de ei înșiși, încarcerați în această răbdare sau năucire caracteristică nevoiașilor de pretutindeni...”. Privirea se oprește asupra copiilor în zdrențe care țîșnesc la intersecții oferindu-se să mîzgălească geamurile mașinilor pentru cîțiva bănuți pe care alții, mai mari și mai tari, îi vor confisca îndată; asupra cerșetorilor insistenți sau, dimpotrivă, muți
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
creștere, îngrijire și educare a copiilor în afara familiilor - lărgirea rețelei în mediul rural. - Programul de integrare a familiilor de rromi în comunitate - acordarea de teren în suprafață de maximum 0,5 ha, în folosință directă și gratuită familiilor de rromi nevoiașe, în limita disponibilului; - relansarea meșteșugurilor/meseriilor specifice rromilor; - reintegrarea în muncă/participarea prin muncă la dezvoltarea comunităților locale; - dezvoltarea incubatoarelor de mici întreprinzători pentru rromi; - dezvoltarea programelor naționale privind ameliorarea condițiilor de viață, prin colaborare cu actorii societății civile (educație
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
activității acesteia; hotărăște destinația spațiilor cumpărate sau preluate de asociația de proprietari; ... ț) hotărăște cu votul tuturor membrilor asociației de proprietari preluarea în administrare, concesiune sau închiriere a terenurilor aferente condominiului; ... u) adopta măsuri sau programe sociale privind ajutorarea familiilor nevoiașe, membre ale asociației de proprietari, pe perioade limitate; adopta programe de instruire și conștientizare a proprietarilor asupra importanței folosirii raționale a utilităților (apă, curent electric, gaze naturale și altele asemenea); ... v) hotărăște cu votul a două treimi dintre membrii asociației
NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003 (*actualizate*) privind organizarea şi functionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149587_a_150916]
-
ale administrației publice centrale și locale, organizații sindicale și patronale, alte organizații cu caracter caritabil sau filantropic sau către asociații și fundații, aprobate de Ministerul Finanțelor Publice, în vederea creșterii fondurilor colectate în cursul manifestărilor caritabile ocazionale, organizate în beneficiul persoanelor nevoiașe; ... c) echipamentele și materialele de birou trimise cu titlu gratuit de o persoană sau de o organizație stabilită în afara României și fără scop comercial, din partea expeditorului, catre organizații sindicale și patronale, organizații cu caracter caritabil sau filantropic sau către asociații
ORDONANTA nr. 59 din 22 august 2003 (*actualizata*) privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151910_a_153239]