1,775 matches
-
propusă chiar revizuirea legii logice a terțului exclus ca un mijloc de simplificare a mecanicii cuantice; și ce diferență este în principiu între o astfel de schimbare și cea în care Kepler l-a înlocuit pe Ptolemeu, sau Einstein pe Newton, sau Darwin pe Aristotel?" (Quine 1964: 362). Putnam numește acest argument "argumentul istoric", deoarece în el se pleacă de la o descriere normativă a istoriei științei moderne (Putnam 1983: 90). El consideră că, în acest citat, "Quine spune că istoria științei
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
În cazul liniarității aceste corespunde principiului superpoziției conform căruia cauze asociate acționează fiecare ca și cum cealaltă nu ar fi prezentă. Metoda lui Field este, după Steiner (2005), cea mai bună abordare a provocării lui Wigner. Reducerea de către Field a teoriei lui Newton la o teorie a regiunilor spațiale da o explicație a felului cum este utilă analiza în fizică, fără a folosi analiza. Ideea ar fi aceea de a arăta pentru fiecare aplicare a teoriei matematice M, fără a folosi M, care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mult timp, matematica și fizica au fost privite ca fiind aceeași disciplina, sau, cel puțin, nu era trasată nici o distincție clară între ele (geometria lui Euclid a fost privită pentru mult timp ca descriind proprietățile spațiului real dar idealizat; iar Newton trata geometria ca pe o ramură a mecanicii). Ce ne spun, însă, filosofii? Să începem cu cele trei mari doctrine care au dominat filosofia matematicii pentru atât de mult timp: logicismul, formalismul și intuiționismul. Găsim la susținătorii acestor doctrine vreun
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu era încă pe deplin ruptă de lumea fizică și care era înțeleasă ca fiind știința care sistematizează cunoașterea cantității. Deși metodele matematicii deveneau tot mai analitice și mai abstracte (Descartes descoperise metoda analitică de rezolvare a problemelor din geometrie; Newton și Leibniz descoperiseră independent calculul diferențial), ele rămâneau ancorate încă de o concepție completă de cantitate sau mărime și nu erau încă despre entități concepute independent de obiectele concrete. Pentru ca matematica să progreseze, se cereau două lucruri: (1) flexibilitate reprezentațională
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
114, 120-124 Logică * Cuantică, 101, 104, 105 * Poliadică, 67-68 Maddy, Penelope, 159, 178 Mecanica cuantică, 17, 104-106, 108, 110, 111, 113, 114, 152-154, 160, 207-209 Mill, John Stuart, 79, 80-82, 86, 93 Necesitate, 35, 36, 96, 101, 139, 148, 174 Newton, Isaac, 17, 63, 64, 70, 72, 74, 83, 93, 101, 103, 108, 133, 143, 174 Nominalism, 11, 19, 151, 156, 162, 163, 189, 190 Numerele complexe, 139, 147-149, 176, 177 Platonism, 11, 19, 151, 156, 158, 160, 163, 181, 183
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
o imaginație suficient de bună pentru a potrivi bucățile disparate într-o nouă explicație și suficient de îndrăzneț pentru a construi un plan; un astfel de om face pasul culminant și definitiv. În cazul calculului, acest om a fost Isaac Newton." (M. Kline 1972: 356-357). 41 De fapt nu a fost numai Newton, independent de acesta a descoperit calculul și Leibniz. Astfel, întâmplarea a făcut ca, în cazul analizei matematice, să nu avem un singur om care a făcut pasul definitiv
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nouă explicație și suficient de îndrăzneț pentru a construi un plan; un astfel de om face pasul culminant și definitiv. În cazul calculului, acest om a fost Isaac Newton." (M. Kline 1972: 356-357). 41 De fapt nu a fost numai Newton, independent de acesta a descoperit calculul și Leibniz. Astfel, întâmplarea a făcut ca, în cazul analizei matematice, să nu avem un singur om care a făcut pasul definitiv (a se vedea nota 1 de mai sus). 42 Acestea sunt cunoscute
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a complexității sociale". Definiția sa se referă, deci, la o funcție, nu la o entitate. 1.2.3.2 Nivelul de măsurare La ce nivel trebuie măsurat capitalul social? La nivel individual sau la nivel agregat, de țară? Spre deosebire de Putnam, Newton nu crede nimerită măsurarea capitalului la nivel individual. Atâta vreme cât încrederea socială și cea politică exprimă judecăți, evaluări ale contextelor sociale, acestea ar trebui să fie o măsură a societății ca atare. În loc să vedem încrederea ca trăsătură individuală, ar fi mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ar trebui să fie o măsură a societății ca atare. În loc să vedem încrederea ca trăsătură individuală, ar fi mai bine dacă am compara diferite societăți: capitalul social este, astfel, o trăsătură societală, un fenomen social ce trebuie studiat ca atare (Newton, 2001a). De aceeași părere este și Pippa Norris (2000). Doar la nivel agregat putem detecta relațiile dintre densitatea rețelelor sociale și încredere, dintre dimensiunile structurale și cele culturale ale capitalului social. Pentru că este un fenomen strict relațional, capitalul social nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
încrederii sociale care face parte din construcția teoriei capitalului social și a diverșilor indicatori ai participării politice, angajamentului civic ca variabile dependente". La nivel agregat, numeroși autori descoperă relații semnificative între elementele capitalului social și diverși factori socio-economice sau culturali. Newton, de exemplu, descoperă în analiza a 42 de țări (datele fiind preluate tot din World Values Surveys) cum încrederea socială tinde să se asocieze moderat cu cea politică (măsurată prin încrederea în parlament, încrederea în instituții fiind mai adâncă și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Lituania, Estonia, dar și Chile și Africa de Sud. Toate sunt democrații recente, iar încrederea politică poate fi explicată prin credința în principiile și posibilitățile democrației ca formă de guvernare, mai curând decât o evaluare fidelă a performanței parlamentelor țărilor respective, crede Newton. La rândul său, Norris (2000) calculează un index al capitalului social prin agregarea dimensiunii structurale (participarea în asociații) și a celei culturale (normele de încredere socială). Oarecum similar, țările cele mai bogate în capital social sunt țările nordice, dar și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
certitudine, o consecință directă" a sa. Astfel Putnam enunță tranșant ipoteza socializării: participarea la asociații voluntare ar fi cea care ar genera un nivel mai ridicat de încredere socială, contribuind la răspândirea normelor de reciprocitate și cooperare. Autori precum Kenneth Newton (1999) sunt sceptici în privința acestei cauzalități. Corelația dintre participare și încredere ar putea fi cauzată de o recrutare selectivă a celor care participă la organizații secundare: membrii acestor organizații sunt tocmai cei care manifestau deja un nivel ridicat de încredere
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
definită ipoteza recrutării selective: încrederea este cea care-i predispune pe unii să participe și pe alții să nu participe la organizații secundare, bazate pe voluntariat, asta explicând diferențele de încredere măsurate la nivel individual în interiorul și în afara asociațiilor voluntare. Newton (2001) este, de altfel, unul dintre cei mai virulenți critici ale efectelor participării măsurate la nivel individual, așa cum vom vedea mai încolo. Într-un articol ulterior, acesta reia critica privind efectele participării și importanța încrederii sociale pentru încrederea politică, cooperare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai virulenți critici ale efectelor participării măsurate la nivel individual, așa cum vom vedea mai încolo. Într-un articol ulterior, acesta reia critica privind efectele participării și importanța încrederii sociale pentru încrederea politică, cooperare și angajament civic. În primul rând, spune Newton, există probleme în interpretarea pe care o dăm, în general, răspunsului la întrebarea referitoare la încredere din sondajele de opinie. Și asta dincolo de problema definirii încrederii și a sinonimiei imperfecte cu alți termeni, precum empatie, reciprocitate, civilitate, respect, solidaritate, empatie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
afectată de comportamentul politicienilor în funcție de-a lungul a două decenii. Concluzia analizei celor două țări poate fi pusă în relație cu concluziile analizei țărilor incluse în WVS. Relația dintre cele două tipuri de încredere nu este simetrică, crede Newton. Stocuri viabile de capital politic nu se pot acumula în țări cu niveluri scăzute de capital social, dar la fel de bine capitalul politic poate scădea în țări cu un nivel important de capital social. Este adevărat, cele două tipuri de încredere
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
legătură între participare și încredere: chiar acolo unde această legătură este pusă în evidență, ea este de obicei slabă statistic și de o intensitate redusă. Aceasta este inconsistentă în studii la nivel agregat de țară. Chiar și în teorie, crede Newton, există puține argumente pentru care participarea să producă astfel de efecte: timpul pe care-l petrec în organizații secundare este incomparabil mai redus decât cel petrecut în alte medii de socializare (familie, școală, loc de muncă, cartier). Există, de asemenea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și statusului social. Este mai probabil, în acest context, ca fondul, experiența de a fi un "învingător" să încurajeze atât încrederea, cât și participarea. Și mai puțin probabil ca încrederea socială să provină dintr-un proces de învățare, chiar dacă recunoaște Newton participarea poate să întărească niveluri anterioare ridicate de încredere. Chiar și efectul participării în asociații voluntare asupra dezvoltării economice este pus sub semnul întrebării. Rezultatele cercetării realizate de Schneider, Plümper și Baumann (2000) nu reușesc să confirme optimismul afișat de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
interpersonală. A doua este încrederea instituțională: încrederea în instituții precum biserica, armată, sistemul de învățământ, presa, sindicatele, poliția, parlamentul, administrația publică, sistemul de asistență socială, cel de sănătate ș.a.m.d. este măsurată ca parte a încrederii, în ciuda anumitor critici (Newton). A treia dimensiune este participarea la societatea civilă, sau "angajamentul în rețele sociale". Această participare poate fi informală, referitoare la activitatea în comun cu alți membri ai societății, sau formală: numărul de organizații în care respondentul este membru activ, membru
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
performanței politice de către cetățeni, care reacționează ca atare prin încredere sau neîncredere față de performanța instituțiilor politice. Revenind la legătura dintre tipurile de încredere socială și instituțională ea este mai puțin probabil de detectat la nivel individual, cât la nivel agregat (Newton și Norris, 2000). Mai mult, la nivel individual au fost semnalate cazuri în care cele două tipuri de încredere sunt corelate negativ, așa cum este cazul Coreei. Mai mult, această relație negativă pare mediată de percepția cetățenilor despre performanța instituțională redusă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cazuri în care cele două tipuri de încredere sunt corelate negativ, așa cum este cazul Coreei. Mai mult, această relație negativă pare mediată de percepția cetățenilor despre performanța instituțională redusă, respectiv despre corupție (Kim, 2004). De altfel, concluzia la care ajung Newton și Norris este asemănătoare, ceea ce pare să conteze pentru încrederea instituțională este chiar performanța instituțiilor politice. Încrederea în politicieni nu este una prea ridicată în România urbană. Doar o șesime dintre respondenți indică o încredere mare și foarte mare în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
am văzut deja într-un capitol anterior. Acest lucru pare să fie valabil atât în contexte vest-europene, cât și est-europene (Bădescu, 2003a). Este adevărat că alții contestă această relație, ce ar fi puțin plauzibilă teoretic și greu de demonstrat empiric (Newton, 2001a). Oricum, încrederea socială înregistrată de sondaje în România este printre cele mai scăzute din regiune (Uslaner, 2003). Tabelul 3.2. Frecvența diferitelor acțiuni politice % Membru partide politice 3,8 Membru sindicate 6,4 Membru organizații religioase sau bisericești 9
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
1995). Un tip special de încredere, încrederea socială, este de asemenea importantă pentru funcționarea regimuri democratice (Uslaner, 2001). Unii autori leagă chiar încrederea generalizată de încrederea politică și le prezintă pe amândouă ca resurse pentru democrație, lucru contestat de alții (Newton, 2001b). Ceea ce știm deja este că atât încrederea socială, cât și cea politică sunt scăzute în România (Uslaner și Bădescu, 2005). Nu știm însă dacă protestatarii au mai puțină încredere în ceilalți și în regimul politic decât ceilalți români. În ceea ce privește
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
scăzute în România (Uslaner și Bădescu, 2005). Nu știm însă dacă protestatarii au mai puțină încredere în ceilalți și în regimul politic decât ceilalți români. În ceea ce privește încrederea politică, ea este exprimată de încrederea în parlament, ca instituție esențială a democrației (Newton, 2001a). Putem măsura sprijinul pentru democrație nu prin atașamentul pentru democrație ca ideal, ci ca sprijin pentru un regim real. Urmând sugestia lui Mishler și Rose (2001a), sprijinul poate fi măsurat mult mai bine atunci când democrația ca sistem politic se
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
materie. În analiza de față vom măsura capitalul social în cele două dimensiuni încrederea interpersonală și participarea în organizații secundare, asemeni măsurii standard realizată de World Values Survey. Chiar dacă nu este considerată de unii autori ca parte a capitalului social (Newton, 2001a), încrederea în instituții joacă și ea un rol important în configurarea atitudinilor pozitive față de regimul democratic. Fără a o include în definiția capitalului social, vom vedea ce efect au cele două tipuri de încredere și participarea în organizații secundare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
parte din astfel de asociații voluntare. Chiar și acolo unde legătura dintre participare și încredere este pusă în evidență, ea este de obicei slabă statistic și de o intensitate redusă. Aceasta este inconsistentă în studii la nivel agregat de țară (Newton, 1999). În teorie, crede Newton, există puține argumente pentru care participarea să producă astfel de efecte: timpul pe care-l petrec în organizații secundare este incomparabil mai redus decât cel petrecut în alte medii de socializare (familie, școală, loc de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]