1,027 matches
-
cu moartea celui care le inspiră. Mă aștept la noi răbufniri în 2007, când aniversarea a douăzeci de ani de la apariția ediției originale va prilejui cu siguranță și un bilanț al impactului său public. Deocamdată, urmărind conversațiile din mediile academic-publicistice nord-americane, am observat unele încercări inedite de apropriere genealogică, de „recuperare”, inclusiv de către unii autori de stânga 4! Am discutat cu prilejul menționat în nota 1 cel mai cuprinzător portret ficțional al lui Allan Bloom de până acum: „Abe Ravelstein”, o
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o bună doză de ironie, care ne ajută să o... relativizăm întru câtva, fără a-i subestima gravitatea și îndreptățirea. În această istorie intelectuală a protocorectitudinii politice (dacă-mi este permis un termen propriu), Bloom divulgă deja dezagregarea curriculumului universitar nord-american sub presiunea unui fel de proiect de sinucidere culturală și științifică bazat pe abjurarea rădăcinilor greco-romane ale universității și asumarea unei vinovății infinite pentru tot ce a făcut vreodată lumea occidentală. Soluția propusă de autor în întreaga lucrare, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prilejul de a-i vedea în (re)acțiune pe radicalii negri, de a observa lașitatea oportunistă a universității și universitarilor. Partea a doua a trilogiei, „Nihilismul în stil american”, scrutează fundamentele filozofice - de la epistemologie la morală și metafizică - ale lumii nord-americane contemporane. Pentru Bloom, aceste fundamente sunt de recentă sorginte europeană, iar figura centrală a transplantului transatlantic este Nietzsche, fondatorul relativismului valoric, care ne îndeamnă să mergem „dincolo de bine și de rău”, proclamă moartea lui Dumnezeu, ne împinge într-un abis
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
economie) și suprapolitic (cultură), la apariția antinomiei americane economie/cultură; valori, care „iau locul binelui și răului”; religie, înlocuită de „religiozitate” și „sacru” - la care aș adăuga și „spiritualitate”, în sensul dat termenului de mișcarea New Age. Descriind războaiele culturale nord-americane, cu precădere cele ale anilor ’60-’80, Bloom ne atrage mereu atenția asupra răspândirii triumfale a relativismului cultural, care, „spre deosebire de relativismul simplu, propovăduiește nevoia de a crede, subminând totodată acea credință”. Pentru a evidenția mai pregnant criza spiritului american, Bloom
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a-și extinde vocabularul și structura odată cu creșterea complexității culturii societății. Copiii asimilează cultura societății lor în principal prin limbă. Oricum, limba și cultura nu sunt legate de rasă sau de formula genetică. Un copil român crescut într-o familie nord-americană va vorbi un tip de engleză nord-americană și se va comporta ca un copil nord-american. De fapt, o persoană de orice rasă sau formulă biologică poate învăța orice limbă umană și, prin acea limbă, va asimila orice cultură umană. Alături de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
creșterea complexității culturii societății. Copiii asimilează cultura societății lor în principal prin limbă. Oricum, limba și cultura nu sunt legate de rasă sau de formula genetică. Un copil român crescut într-o familie nord-americană va vorbi un tip de engleză nord-americană și se va comporta ca un copil nord-american. De fapt, o persoană de orice rasă sau formulă biologică poate învăța orice limbă umană și, prin acea limbă, va asimila orice cultură umană. Alături de cunoștințe și credințe comune, culturile conțin valori
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lor în principal prin limbă. Oricum, limba și cultura nu sunt legate de rasă sau de formula genetică. Un copil român crescut într-o familie nord-americană va vorbi un tip de engleză nord-americană și se va comporta ca un copil nord-american. De fapt, o persoană de orice rasă sau formulă biologică poate învăța orice limbă umană și, prin acea limbă, va asimila orice cultură umană. Alături de cunoștințe și credințe comune, culturile conțin valori comune. Valorile comune se trag direct din credințele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau să evaluăm potențialii parteneri. Dusă la extrem, după cum ne stă în obicei să procedăm cu lucrurile, tehnologia ne privează de genul de comunitate autentică, esențială pentru noi ca ființe inerent sociale" (pp. 156-157). În același timp, ne atenționează autorul nord-american, "cu atât de numeroase interacțiuni umane mediate acum de un soi de interfață tehnologică, fie ea telefon sau computer, contactele dintre oameni își pierd intimitatea necesară spre a forma relații individuale și, mai departe, comunități" (2009, p. 155). Pe scurt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dezvoltarea personală este concepută nu pe seama subdezvoltării celorlalți, a compromiterii trebuinței lor de creștere, ci prin crearea condițiilor favorabile, stimulative creșterii și afirmării tuturor membrilor grupului. A. Maslow preia de la antropologul american Ruth Benedict ideea unei societăți sinergetice. Potrivit specialistei nord-americane, aceasta constă în: "condiții sociale și instituționale care fuzionează egoismul cu altruismul, asigurând ca atunci când eu urmăresc satisfacții personale, în mod automat ajut pe ceilalți, iar când încerc să fiu altruist, în mod automat obțin recompense și satisfacții pentru mine
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
posibilele capcane. "Tipul agresiv are aerul unui individ extrem de neinhibat. El își poate afirma dorințele, poate da ordine, își poate manifesta furia, se poate apăra. Dar în realitate nu are mai puține inhibiții decât tipul docil", ne asigură celebra autoare nord-americană (1998, p. 58). Un lucru îi este clar și nimeni nu-l poate convinge de contrariu: omul este lup pentru om. Puterea face dreptul; destul cu omenia și cu mila. c. Indivizii care fug de oameni se caracterizează prin trebuința
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
maximiza diferența dintre scorul propriu și scorul celuilalt). În această situație, cei mai mulți adoptă soluția dictată de prima reacție și cea percepută ca cea mai avantajoasă și ca cea mai sigură: respectiv, aceea de a acționa pe cont propriu, necooperant. Cercetătorul nord-american Harsanyi (1961, apud Boncu, 2006) a observat faptul că interesul personal poate fi susținut și prin răspunsuri cooperative (mai ales atunci când subiecții participă la mai multe jocuri). În ceea ce privește criteriile de raționalitate a cooperării, același cercetător notează: "Urmărirea rațională a interesului
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne manifestăm flexibilitatea, creativitatea, bucuria și compasiunea, care sunt calitățile noastre firești, îngrădindu-ne viața și stabilind în mod arbitrar în ce fel trebuie să gândim, să simțim și să reacționăm" (Bennett-Goleman, 2002, p. 137, s.n. G.A.). Potrivit cercetătoarei nord-americane, schemele (mentale) au puterea de a supraviețui pentru că, "într-un mod oarecum primitiv, ele par să fie utile" (2002, p. 150) și de a ne impune ce anume să observăm și ce anume să ignorăm, fără ca noi să (ne) conștientizăm
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de profeție care se adeverește de la sine, ca o teorie sau presupunere despre noi, despre alții și despre relații inevitabile pe care le credem noi că le vom avea cu ei, teorie ce se dovedește funcțională" (p. 149). Potrivit autoarei nord-americane, o schemă este "o combinație puternică de idei și de sentimente negative" (p. 90), care ne-a ajutat într-un fel să ne adaptăm, oferindu-ne la un moment dat "o soluție cel puțin parțială pentru o anumită problemă cu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
îi împinge pe oameni către un teren ostil și primejdios" (idem, p. 94). Această schemă de inadaptare se caracterizează prin suspiciune exagerată; individul dominat de un atare obicei emoțional are convingerea intimă că nu poate avea încredere în oameni. Cercetătoarea nord-americană precizează: "Oamenii care au deprins acest tipar sunt în permanență vigilenți în relațiile lor, temându-se că ceilalți oameni vor profita într-un fel sau altul de ei sau că îi vor trăda. Pentru că sunt atât de precauți și atât
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să se întâmple ceva care să readucă în minte acea problemă. Apoi, sentimentele vechi și răspunsurile vechi reapar în mod automat" (p. 95). Ele ne pot umbri mintea pentru o vreme, ca un fel de nor emoțional (p. 100). Cercetătoarea nord-americană consideră că ne putem schimba aceste scheme mentale (rigide și înguste, automate și ineficiente în relațiile cu semenii) și numește acest proces alchimie emoțională. Ea se referă la "transformarea unei stări emoționale confuze, cețoase în claritate și iluminare" (idem, p.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
numește acest proces alchimie emoțională. Ea se referă la "transformarea unei stări emoționale confuze, cețoase în claritate și iluminare" (idem, p. 17). Presupune, mai întâi, o cunoaștere a schemelor (de inadaptare). Dacă ne observăm prin contemplație obiceiurile emoționale, scrie psihologul nord-american (2002), în cele din urmă vom fi mai puțin limitați de ele și ne vom putea detașa de perspectiva deformată asupra vieții. Treptat, pe măsură ce aceste tipare își pierd forța, căpătăm o perspectivă mai echilibrată asupra lucrurilor, fiind capabili de reacții
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
determina o schimbare în abilitatea noastră de a controla emoțiile (destructive): • mai întâi, are loc o estimare. Se evaluează acțiunile, atitudinile, reacțiile persoanei cu care interacționăm. Dacă am fi conștienți de această estimare, dacă am monitoriza-o, precizează celebrul psiholog nord-american, atunci am putea s-o influențăm, intrând într-un fel de dialog cu noi înșine, chestionând premisa pe care se bazează, observând poate că persoana respectivă nu ne-a văzut sau că acesta nu este un motiv suficient pentru a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relații superficiale, fragile, false, fluctuante. Chiar dacă, la prima vedere, majoritatea dintre noi credem că scuzele ne diminuează respectul de sine, G. Chapman și J. Thomas (2008) arată că lucrurile, privite mai atent, stau exact invers: "Oamenii menționează cei doi specialiști nord-americani respectă pe cei care sunt dispuși să-și asume responsabilitatea pentru propriile eșecuri. Respectul și admirația celorlalți au drept consecință logică întărirea respectului de sine. Pe de altă parte, cei care încearcă să ascundă sau să-și justifice comportamente greșite
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care afectează relațiile interpersonale. Pe perioade mai scurte sau mai îndelungate de timp, mai frecvente sau mai rare, ea este inerent prezentă în viața noastră; unora, le poate marca, chiar, atitudinea față de viață, față de semeni. Pentru celebrul profesor și neurolog nord-american A. Damasio, suferința constituie, alături de bucurie, "cele două embleme ale vieții noastre afective" (p. 132). În cazul ei, se manifestă stări de dezechilibru funcțional: "ușurința de a acționa este redusă" (idem, p. 133). Persoana este derutată, rănită moral, dărâmată sufletește
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o are partenerul în organizarea vieții sale. Intimitatea este, așadar, "o temelie a dragostei, dar o temelie care se dezvoltă lent, cu întreruperi și este dificil de realizat" (idem, p. 23). A doua componentă a dragostei (în concepția celebrului psiholog nord-american) este pasiunea. Ea implică "o stare de intensă năzuință pentru uniune cu celălalt" (p. 24, s.a.). Ea este în mare măsură "expresia dorințelor și a nevoilor precum cele de stimă de sine, creștere, afiliere, dominanță, supunere și implicare sexuală" (ibidem
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tradiționaliste (în sensul peiorativ). Acum, "maleabilitatea reprezintă cheia supraviețuirii unei relații", precizează L. Marinoff (2009, p. 187). În aceeași abordare, egoismul nu este prin el însuși un coroziv al raporturilor interumane. Atunci când provine din interes de sine luminat explică psihoterapeutul nord-american egoismul este o forță constructivă. Atunci când se naște din vanitate, din egotism sau din narcisism, acesta este distructiv" (2009, p. 205). În aceeași notă, sunt specialiști care susțin ideea potrivit căreia "competiția declanșează tot ce e mai bun în om
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relațiilor în direcția satisfacerii propriilor interese (individuale) și invidie, cooperarea implică încredere în celălalt, satisfacerea motivațiilor ambilor parteneri, bună-credință, fidelitate. Relațiile de cooperare depind în mare măsură de încrederea reciprocă. Reciprocitatea este cheia acestui tip de relații (sau ceea ce biologul nord-american Robert Trivers a numit altruismul reciproc). În actualele condiții, însă, nu este ușor să avem încredere unii în alții, mai ales atunci când ea încrederea tinde să fie folosită în interes personal sau devalorizată, persiflată ca naivă sau ca semn al
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
111). Relațiile interpersonale au "în mod porențial capacitatea de a genera emoții", notează R.S. Lazarus (2001, p. 468). Ele pot genera deopotrivă emoții pozitive și emoții negative (în funcție de evaluările subiective și de posibilitatea/imposibilitatea atingerii scopurilor, obiectivelor personale). Celebrul psiholog nord-american menționează faptul potrivit căruia atunci când "indivizii sunt tratați afectuos sau trăiesc experiențe pozitive, este foarte probabil ca aceștia să se simtă deopotrivă în siguranță, protejați, să aibă încredere în propria persoană și să fie expansivi; altfel spus, se simt mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celor care urmăresc îmbunătățirea activității organizației lor să facă din echipele acesteia "zone libere de concurență" (p. 189, s.n.). "Instigarea colegilor de echipă unii împotriva altora cu speranța că această competiție îi va determina să lucreze mai bine scrie autorul nord-american dă rareori rezultate și aproape întotdeauna subminează motivația intrinsecă". Dacă vrem ca lucrurile să meargă (spre) bine, atunci este recomandabil să alegem colaborarea/cooperarea (ibidem). 24 Blatiștii sunt "oamenii care cad pradă tentației de a profita de un bun public
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se va dovedi fie infructuoasă, fie incomodă" (p. 28). Când înăbușim mânia nu facem decât să amânăm inevitabilul; mânia reprimată se întoarce sub formă de depresie, de anxietate sau de atac de panică. "Oamenii care își reprimă mînia precizează psihoterapeutul nord-american se confruntă frecvent cu sentimente de inutilitate, de deziluzie și de revoltă. Prin lipsa unei abordări deschise și constructive, ei se bazează pe gândul pesimist că lumea este un loc neprietenos, care este complet nepăsător față de nevoia lor de a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]