1,132 matches
-
la zid în poezia „Ai noștri tineri”: Ai noștri tineri la Paris învață La gât cravatei cum se leagă nodul, Și-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul, Că-i vede-n birje răsucind mustață, Ducând în dinți țigara lunguiață... Ei toată ziua bat de-a lungul Podul. Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele Și viața lor nu și-o muncesc
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
6798, iar de la Hristos 1290, fiind în Țara Ungurească un voevod ce l-au chemat Radu Negru voevod, mare herțeg pre Amlaș și Făgăraș, în zilele lui Andriaș craiu, ridicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: Români, Papistași, Sași și de tot felul de oameni pogorând pe apa Dâmboviții au început a face țară nouă..." Este firesc ca Voevodul, cu toată casa lui, plecând din Țara Făgărașului și pogorând pe apa Dâmboviței, deși nu se evocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
prin care îi învoesc și îi cer a de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea lor în speculație de vite ce uneltesc,cât și spre mai multă ieftinătate și îmbelșugare pentru norod ți s-au rugat ca să-s mijlocească unde se cuvine a li se da voie de a înființa acea salhana acum mai curând până a nu se trece vremea toamnei.” Departamentul Trebilor din Lăuntru comunică la 13 august 1835 Isprăvniciei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aprilie 1824 și până la 25 aprilie 1825. Și dar cartea dată acelor casapi căminar Iftimi Scorțăscul rămâind fără lucrare și isprav. nu să amestece în alcătuire,ca să lipsască rușfeturile de cât de nu va fi carne grasă și spre îndestulare norodului de la acel târg al Hușului și la măsuri să facă arătare Episcopului care făcând înfrânare căzută va pune la cale. 1824 april.27 D.J.A.N.V.,Colecția de documente „Foi volante”,nr 67/1824,Original,difolio,pecete ovală în ceară
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
țânut prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea lor, în speculație de vite ce uneltesc, cât și spre mai multă eftinătate și îmbelșugare pentru norod și s-au rugat ca să-s mijlocească unde să cuvine a li să da voie de a înființa acea salhana, acum mai curând până a nu să trece vremea toamnei pentru care acea Sfântă Episcopie ce are dritul proprietății va
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Sfântă Episcopie ce are dritul proprietății va avea folos iar nu păgubire. O asăminea a lor încuviințată și de către obște cerere, Departamentul luându-o în băgare de samă ca una ce privește mai mult și pentru îmbelșugare și ieftinătate a norodului înpregiuraș și a altora, căci cu cât vor fi înlăuntrul țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință viețuirii cu atâta va fi îmbelșugare și ieftinătate mai mare. Cu toate că au poruncit isprăvniciei acelui ținut că de este neaparată trebuință
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
iulie prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide și jăluitorii o salhana pe acea moșie atât spre nepăgubire lor în speculația de vite ce uneltesc cât și spre mai multă ieftinătate și îmbelșugare pentru norod și au rugat ca să să mijlocească unde se cuvine a li se da voie de a înființa acea salhana acum mai curând până nu să trece vremea toamnei. Pentru care propriataoa va avea folos iar nu pagubire o asămenea a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nu să trece vremea toamnei. Pentru care propriataoa va avea folos iar nu pagubire o asămenea a lor încuviințată și de către opște cerere. Departamentul luând în băgare de samă ca una ce privește mai multe și pentru îmbelșugare și ieftinătate norodului împregiuraș și altora, căci cu cât va fi înlăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare orișâce fel al da material cu atât va fi și îndestulare și ieftinătate mai mare patriei. Aceasta alăturează Isprăvniciei în original pomenita mărturie și îi scrii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
urmată după jalba a șase neguțitori din târgul Huși prin care cer a fi volnici a deschide și ei o salhana, în cuprinderea căreia se face poftitoare cerere că așa precum această bina privește mai mult către îmbelșugarea și ieftinătatea norodului, dar și de folosul moșiei, să binevoiască a însemna locul cu a Preo Sfințiilor Voastri nepăgubire spre asăminea întrebuințare împărtășind și acestei isprăvnicii cuviincios răspuns. <ss> No 4610 1835 avg. 22 D.J.A.N.V., Colecția de documente “Foi volante”, 341
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Țugui 804. „Cartea e o scenă de teatru pe care se agită însă numai actorii văzuți mintal. Eroii pot fi personagii de roman, pot fi, ca în scrierile istorice, pasiuni și scopuri care au zbuciumat altădată sau zbuciumă veșnic viața noroadelor; dar pot fi și simple <<idei>>, simple <<teorii>>, înarmate până-n dinți cu sulițele argumentației.” Eugeniu Speranția 805. „Îmi plac mai mult acele pagini din cărțile mele pe care nu le-aș mai putea scrie din nou, dacă o catastrofă lear
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mai luminoasă a intregului roman însă, este aceea a Sfântului Paisie de la Neamț, prezentat în ultimii săi ani de viață ca stareț al sfintei mănăstiri a Neamțului, sfătuitor de taină al domnitorului, povățuitor al monahilor mai tineri și mângâietor al norodului la vreme de restriște. Paginile dedicate în roman starețului Paisie sunt o dovadă de măiestrie literară inegalabilă, dar și de adâncă cunoaștere a tuturor detaliilor din viața pământească a Starețului Paisie de la Neamț (Paisie Velicikovski, 1722-1794). Limba română în care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
R. Cântea în Glasul Bucovinei nr.86 din 19 februarie (4 martie) 1919. Ca în același ziar, la 21 februarie/6 martie 1919 să citim:” În timpul înmormântării lui Gh. Pop de Băsești bande ungurești înarmate cu mitraliere au tras asupra norodului adunat în biserică. Lumea sa împrăștiat înfricoșată și mortul a rămas singur în biserică. Oastea noastră, care tocmai înainta peste linia de demarcație, a împrăștiat pe atacatori cu salve de foc și înmormântarea mult regretatului luptător român s-a făcut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
istorie împreună viețuitoare cu noi”, Racoce afirmă că românii „socotiți împreună fac o națiune de mai multe milioane”, și deci, ar trebui să aibă un ziar prin care să poată primi toate acele procopsiri de care au avut parte alte noroade” și că va publica nu numai „vestiri despre întâmplări din diferite țări, ci și învățăturile tălmăcite pe românie, începând cu gramatică până la teologie”(Biblioteca Semănătorul, Arad: „Din trecutul ziaristicii românești” de I. Lupaș, 1916). Ziarul proiectat la 1817 n-a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sarcina călăilor de partid și de stat, în viața civilă (observați că evit să scriu liberă) această misiune au îndeplinit-o, între alții, poeții de partid și de stat. Despre Lenin, Nicolae Tăutu scria că-i "Un tătuc al oropsitului norod, Ce-a prins puternic viața în mîini, De-a răsturnat orînduirea celor hapsîni", iar Stalin este un laitmotiv pentru Agatha Bacovia: "Stalin rostește muncitorul harnic Stalin șoptește pruncilor femeia Cînd îl alintă seara la culcare Sau dimineața cînd i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care au creat acestui popor un soare nou al inimii, un soare nou al vieții, pentru aceste lucruri mă simt îndemnat în aceste clipe, cînd Congresul nostru ia sfîrșit, să mulțumesc acelora care au luptat, după eliberarea noastră, pentru ridicarea norodului muncitor. Mulțumesc din inimă și cuprins de o profundă emoție partidului muncitoresc român și guvernului democrat că în anii destul de înaintați ai vieții mele am ajuns să văd aceste realizări pe care altă dată nu le puteam nici visa. Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mari edituri, Univers și Biblioteca pentru toți, au fost vândute unui mărunt afacerist, abandonându-se astfel grija colecțiilor scriitorilor naționali și universali, soarta acelor rari și prețioși îngrijitori de ediții și traducători, abandonându-se grija de a „cultiva și ridica norodul”, o misie ce ne vine de la patrioții și europenii pașoptiști și pe care burghezia, constructoare a României moderne a respectat-o! - tinerii, cum spuneam, trebuind „să lupte” ca să-și afirme „nu numai textele, dar și programul literar”... se luptă cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aminte cu solemnitate de cel ce a murit... Un început de dragoste al băiatului... Dragostea domnișoarei, într-o seară, în balcon, pe când tânărul (care o fi) cântă din vioară... Bătrânul moare toamna, pe când vântul aduce neguri, și murmură, ca un norod în răscoală. Învățători sunt doi: unul Vasiliu, care pune pe băeți să strige: Ura! trăiască domnu prefect, când vine la școală prefectul Romanescu. Al doilea e Cornescu, care nu se înțelege deloc cu cellalt. Preot un om cum-se-cade, fără ideal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
carau petrecerile de la o moșie la alta... Așa s-au părăduit toate averile boerești. Caceaunu Mishodolschi. Nistrul văzut de sus, dela școala technică 25 Iulie. La Vasile Cudalbă, moldovan care-și aduce aminte de la 1877 și mai dincoace chiar când norodul din Basarabia umbla îmbrăcat încă în straie albe și cu cojoacele... Acu obiceiul acesta s-a pierdut și toată lumea poartă straie rusești (adică evropenești, cu șapcă și blană rusă). Femeia lui, Ecaterina Andreevna a avut mamă și bunică care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe pământ domnul Domnilor Lumii stăpân al tidvelor omenești. Mai-marele Credincioșilor și Necredincioșilor. Regele Regilor Împărat al Răsăritului și Apusului Împărat plin de putere a șahhacilor Prinț și Domn al preafericitei constelații Voevod măreț Sigiliu al Biruinței Adăpost al tuturor noroadelor lumii Umbră a Puternicului împărțitor al tihnei pe pământ. "Făgăduința a Tot Puternicului e Adevărul" La Stambul casele binecredincioșilor osmanlii erau roșii și galbene; Moscheile și monumentele publice, albe. Casele armenilor cenușii-deschis. Ale grecilor cenușii-închis. Ale Evreilor sinilii. Hurem Preavesele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
canaliei Suveranitatea justiției și rațiunei. dreptul de a lucra dreptul de a face ceva fără a vătăma semenului tău Spiritul gregar e cangrena libertății. Libertatea nu se învață decât în elementul ei, cași înotul. singura cauză bună. Pânea și libertatea noroadelor se câștigă întru sudoarea frunților. (Lamennais) Cu cât mai multă libertate, cu atât mai scumpă patrie. Esența însăși a progresului. Unde se păstrează moravuri de sclavi, libertatea e un cuvânt de dicționar. Poporul fără libertate rămâne la instincte. Facultatea specială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
specialiști vreo trei sute. Grâul și pânea din hibrizii pirului cu grâu. Grâu de primăvară foarte timpuriu pentru regiunea Moscovei. Grâu nou peren, care va lua locul grâului de azi. N.V. Țâțân lucrează la sporul pânei cea de toate zilele pentru norod. Pretutindeni, ................... și conștiință a datoriei. Vedem expoziția U.R.S. care a fost începută în 1939, în anul războiului. Vedem instalațiile, serele, crescătoriile de paseri și iepuri și alte animale, livezi, culturi de grădinărie. Terenul expoziției 180 Ha. Clocitori artificiale de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că umblă pe drumuri și printre oameni. *1 Pe scenă, amanții discută infinit, fel și chip, cheltuind vremea zadarnic. Bogăția este avantajul pe care îl are deseori un neghiob asupra unui om de talent. Probabil că la judecata de apoi noroadele ce se vor scula din morminte vor striga la tronul lui Dumnezeu împotriva doctorilor, învinovățindu-i de asasinat prin imprudență. *1 Ești om de samă pentru că umbli în automobil, pe când eu umblu pe jos. La 1668, Cazimir Leskinski a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de bătaie al artiștilor. Boire sans soif et faire l'amour en tout temps c'est ce qui distingue l'homme des autres bêtes. (Beaumarchais) Era un voievod chior de ochiul drept și surd de urechea stângă /povestea Mérimée/. Sărăcia norodului o privea cu ochiul chior și tânguirile le asculta cu urechea surdă. Îndată după războiul cel mare european, când s-au adunat frații într-o graniță, au prins a ieși la drumul mare dușmani care vămuiau pe călători și neguțători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pricina revoltelor trebue căutată mai ales între relațiile dintre muncitor și exploatatorul de pământ. Proprietari și arendași nu prea sunt la munte. Învățătorii din partea liniștită a județului n'au avut de ce se teme. Își cunoșteau mulți satele. Unii au vorbit norodului, căutând să preîntâmpine oarecare neorânduieli. Între ceilalți, din partea de ținut în care au fost mișcări, s'au arătat unii înflăcărați, energici și curagioși. Au fost și domoli unii, înspăimântați de primejdie; puțini și-au părăsit locul datoriei. Toți însă, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ori țăranii sunt cu preotul și cu ceilalți împotriva lui. E lesne de înțeles ce simțiminte au oamenii aceștia. În vremea procesului Kogălniceanu-Velescu mulți se interesau de mersul afacerii și erau de partea acuzaților. Și totuși n'au pornit ei norodul și nu l-au ațâțat. Dar cine știe ce se poate întâmpla mâni, dacă nu vom avea norocul să vedem cât-decât lucrurile îndreptându-se, mai ales că mișcarea norodului a fost o deșteptare teribilă pentru multe suflete. În paginile acestea nu vorbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]