1,021 matches
-
legilor. Dacă în epoca imperială dreptul roman scris îi guverna pe toți cei care locuiau pe teritoriul Imperiului principiul teritorialității legilor, care este al nostru -, doar galoromanii și ecleziasticii continuă să fie conduși și judecați după acest drept după invazii. Noii veniți se supun propriilor lor legi, pe care se grăbesc să le pună în scris, în latină: legi ale francilor salieni (legea salică) formulată în scris pe la 500, a ripuarilor, a burgunzilor, a alamanilor... Or, aceste legi, care se bazează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la Ia? i, amenin? �ndu? l pe regele Ferdinand. Nu mai era timp de pierdut. Iorga a scris �n ruse? te ? i �n rom�ne? te un apel adresat direct Sovietului Soldă? ilor de la Socola. �Fra? ilor no? tri, cet?? eni ai NOII RUȘII! � Iorga explică faptul c? Rom�nia �ură sincer bun venit Armatei ruse �n lupta �mpotriva autocra? iilor germane, austro? ungare, bulg? re? ți ? i turce? ți, care �ncercau s? subjuge omenirea�. �Am �mp? r? it cu voi tot ce avem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din ? ara noastr? vom participa la procesul de restructurare a vie? ilor noastre ? i vom deveni cet?? eni liberi. Dac? mai exist? �nc? piedici �n calea acestui proces, le vom �ndep? rta prin propriile noastre eforturi. Datoria voastr? , datoria cet?? enilor noii Rușii, datoria soldă? ilor vo? tri const? �n restabilirea drepturilor c? lcate �n picioare de germani ? i de bulgari. Numai astfel ne pute? i acorda un ajutor de n? dejde ? i s? contribui? i la cauza comun? a eliber? rîi. Simbolul nostru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
experien?? �n administrarea gospod? rîilor lor. Erau lipsi? i de cuno? țin? ele moderne ? i de credite care s?? i ajute s? se pun? pe picioare. Creditele agricole au constituit principalul subiect al demagogiei politice interbelice. �n loc s?? i ajute pe noii ?? răni individuali, liberalii au declan? at la �nceputul anilor �20 un program de industrializare for? at? , care va fi suportat de ?? r? nime. �n 1918, prestigiul Fran? ei victorioase (? i al altor democra? îi victorioase) era at�ț de mare, �nc�ț toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
decoră? îi, f? c�nd apel la sim? ul datoriei al acestuia, la ego-ul s? u ? i chiar m? gulindu? i familia 39. Trecerea la regimul personal al regelui a debutat astfel �n spatele impresionantei fă? ade conferit? de Iorga noii administra? îi. Numirea guvernului p? rea s? constituie o decizie luat? de Camaril? 40. Iorga a devenit prim? ministru, dar Carol nu avea �ncredere �n donchi? otismul s? u ca om de stat. A �ncercat mai �nt�i s? i?l impun? lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga ? i to? i trei colaboraser? �nainte de această la �Revista istoric? � a magistrului lor. Gheorghe Br? tianu a continuat s? aib? cele mai civilizate rela? îi cu Iorga. Cu toate c? Br? tianu era unul din st�lpii Noii ? coli , el sublinia faptul c? �Iorga a fost cel care a intrat �n p? dure, a dobor�ț copacii ? i, gra? ie energiei sale f? r? margini, a arăt p? m�ntul ? i l? a �ns? m�n? at pentru că al? îi s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi (că D. Russo) au intervenit �n confruntare datorit? unor nemul? umiri personale sau din oportunism. Iorga sus? inea c? Russo se sim? ise nedrept?? it pentru c? nu fusese ales pre? edinte al Congresului Mondial de Bizantinologie din 1924166. Meritele Noii ? coli de istorie au fost definite de Michelson: 1)�Au fost ini? iate dezbateri rodnice ale istoricilor reprezent�nd Nouă ? coal? de istorie, arunc�ndu-li? se m? nu? a celorlal? i istorici; 2)��Revista istoric? rom�n? � �a stabilit noi standarde
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
du? i pe avoca? i s? adune firimiturile. Iat? comentariul lui Emil Condurachi: �Recenziile asupra Istoriei rom�nilor a profesorului Giurescu au dep?? it tot ce se ? tia p�n? acum �n domeniul recenziilor de carte�. (Iorga i? a numit pe istoricii Noii ? coli de istorie �m? gări turba? i�). Condurachi scria c? �aceasta este o metafor? extrem de rar? �n paginile istoriografiei universale�176. Dar ceea ce era mai r? u abia de acum �nainte avea s? se �nt�mple. Iorga, eternul student, a alc? tuit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o numea Wesley, �lumină interioar? �) nu joac? nici un rol �n scrierea istoriei? Iorga scria �n lucrarea să Generalit?? i : �A? vrea s? fi avut talent politic mai mare ca s? pot aborda mai �ndeaproape ? i mai bine adev? rul istoric�186. Acuză? iile Noii ? coli relativ la lipsa de documenta? ie a lui Iorga pot fi respinse ca fiind nefondate. �n ceea ce prive? te concluziile la care a ajuns el, sintezele sale av�nd drept obiect trecutul ? i evoc? rile sale istorice, Iorga a prezentat o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
El apela la unguri ? i rom�ni că s? se uneasc? �mpotriva du? manului comun: bol? evismul rusesc 214. Reconcilierea oferit? de Iorga era bazat? pe Sistemul de la Versailles. �n acest context, există o unitate f? r? nici o fisur? �ntre istoricii Noii ? coli ? i Iorga. Ungaria se putea opune Sistemului de la Versailles prin unitatea dintre simpatizan? îi nazi? ți, conservatori, liberali ? i sociali? ți (ba chiar ? i comuni? ți). Dar acest lucru nu se aplică ? i Rom�niei. Comuni? ții rom�ni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cearc? s? conving? Europa occidental? c? f? r? ele Comunitatea European? va r? m�ne un grup destinat doar ap? r? rîi intereselor locale. Dar un astfel de aranjament limitat nu va fi capabil nici s? confere o nou? identitate noii Europe, nici s?? i asigure securitatea. Dac? este s? se realizeze unitatea pe un continent at�ț de �nc? rcat de istorie că Europa, atunci trebuie s? se p?? easc? pe o s�rm? sub? ire atunci c�nd te apropii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
indivizii doar ca beneficiari ai acelor bunuri. Astfel: - un bun b este public dacă orice i care aparține lui S are acces la b și indiferent de numărul indivizilor care au utilizat deja b, acesta este În continuare disponibil pentru noii doritori În aceeași cantitate/calitate; - un bun b este comun dacă orice i aparținând lui S are acces la b, iar cantitatea/calitatea disponibilă după utilizarea de către un individ a bunului b se diminuează pentru utilizările ulterioare; - un bun b
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aparținând lui C are acces la b și orice j care nu aparține lui C (dar aparține lui S) nu are acces la b și, indiferent de numărul indivizilor care au utilizat deja b, acesta este În continuare disponibil pentru noii doritori În aceeași cantitate/calitate; - un bun b este privat dacă orice i aparținând lui C are acces la b și orice j care nu aparține lui C (dar aparține lui S) nu are acces la b, iar cantitatea/calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vor înlocui, cu brio, pe absolvenții facultăților de relații internaționale de la Moscova, Leningrad și Kiev, deci din țara lui big brother de la Răsărit. Cu aceeași neobosită abnegație, domnul Anghel se afirmă curând și în diplomație, fiind promovat printre primii dintre noii veniți, ca director al Direcției Consulare, consilier diplomatic în Direcția Juridică și a Tratatelor, Însărcinat cu afaceri a.i. în Cipru, cu gradul de ministru-consilier și, respectiv, însărcinat cu afaceri a.i. în Italia și Malta. După decembrie 1989, este șeful Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Constituțional (a cărei intrare în vigoare nu ridica probleme) și în virtutea acestuia, noua Uniunea Europeană urma să aibă personalitate juridică și putea să încheie asemenea tratate; în noua reglementare așa cum este cuprinsă în Tratatul de la Lisabona 11, s-a statuat ca noii Uniunii Europene să i se confere personalitate juridică "Uniunea are personalitate juridică" (art. 46 A) și "Uniunea poate încheia acorduri cu unul sau mai multe state sau organizații internaționale în domeniile care fac obiectul prezentului capitol" (art. 24). Rămâne de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
negre, mers tipic de top-model. Dar și... și... țigară lungă-lungă între degetele lungi-lungi. Neaprinsă. Spectacol stradal. O revăd, întîmplător, după cîteva zile, pe bulevardul Carol: aceeași țigară, stinsă, în dreapta. Accesoriul ultimei mode... Sînt rugat de amicul B. să-i acord noii sale cunoștințe cîteva minute pentru edificare întru pictură. Gracila ființă practică aspra îndeletnicire în taină și și-ar dori o ieșire în lume cu lucrările care s-au tot adunat. Accept și mă aflu în fața unei făpturi de o incredibilă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care atît se temuse comunismul primar fosta talpă de nădejde crezînd doar în Dumnezeu și în Rege. Nu. Așa-zisa țărănime de-acum e doar surogatul reieșit dintr-o istorie tragică, dispusă, iată, prin număr, să încline consecvent balanța în favoarea noii/ vechii formațiuni activiste. Că acest reziduu pestriț de țărănime a început, ca-n veac, să-și are palma de pămînt plugul fiind tras de vaca ce-i dă și laptele zilnic nu ne mai miră. În schimb, ne întristează. Evident
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
facă din transmiterea neîntreruptă și exclusivă a caracterului originar roman însăși ideea directoare a Hronicului său. (Pippidi 122-23) Situația paradoxală a civilizației românești deriva, așadar, pe de o parte, și din condiționările geo-politice. Dunărea, care a mărginit elanul civilizator al "noii Rome" de a reîncorpora teritoriile de pe malul stâng al fluviului, a protejat mai târziu populația și limba de un virtual proces de slavizare venit dinspre sud. Imaginarul politic al acestor vlahi începe să se coaguleze însă în jurul ideii de "romanitate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aceleiași credințe și al vechiului plan de guvernare creștină. Creștinismul instituționalizat de Constantin I îmbinase cadrele puterii imperiale romane (universaliste) cu moștenirea elenistică a Bizanțului și cu cea iudeo-creștină, încercând să fixeze o formulă ideală, a unui stat-imperiu construit în jurul noii capitalei; el a fost depășit însă în chip natural de propria istorie și de devenirea civilizației europene, chiar după câteva secole de la întemeiere, prin ruptura de occident din secolul VIII, sub raport religios, definitivată politic în secolele XI-XIII. Despărțirea de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Toată lumea - cu excepția americanilor nativi - a venit din altă parte, iar majoritatea imigranților, cel puțin pentru primele trei secole, proveneau din Europa. În schimb, culturile europene, au coexistat adeseori În aceeași regiune de milenii. A-i primi cu brațele deschise pe noii sosiți s-a dovedit a fi o provocare. Valul modern de imigrație a Început să atingă Europa după cel de-al doilea război mondial. Criza forței de muncă, provocată de pierderea atâtor tineri În război, a forțat Germania, Franța, Belgia
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
America, unde acomodarea valurilor succesive de imigranți a fost relativ ușoară datorită accesibilității pământului ieftin și gratuit, În Europa fiecare colțișor a fost ocupat de mult timp de diferite grupuri culturale. Există puține spații neocupate pentru a-i absorbi pe noii veniți. Majoritatea noilor imigranți se Îndreaptă către zone urbane și suburbane deja congestionate, unde trebuie să concureze cu alte grupuri de imigranți, pe de o parte, cu și populația autohtonă, pe de altă parte, pentru a ocupa un loc sub
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
altă soluție decât să determine În mod unilateral, dacă este necesar, când drepturile suverane ale Statelor Unite ale Americii sunt În pericol și să acționeze În mod corespunzător fără a trebui să se consulte sau să primească aprobarea anterioară a altor guverne. În virtutea noii politici, Statele Unite ale Americii Își asuma deplina libertate de acțiune să invadeze orice țară pe care o bănuiește că adăpostește ori finanțează teroriști sau fabrică arme de distrugere În masă, care ar putea ajunge În mâinile acestora. Așadar, noua politică
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a controlat niciodată Întregul teritoriu elenic. Pe de altă parte, trecutul imperial este revendicat În scopuri iredentiste În Italia lui Mussolini, dar și În Grecia regimului coloneilor, dintre 1967 și 1974, cu reînvierea ,,marii idei” a eliberării de sub turci a ,,Noii Rome” (Constantinopolul), capitală a ortodoxiei. Dimensiunea simbolică a romanitatății orientale Își poate afla, În opinia lui M. Herzfeld, un alt referent În raporturile (cu antecedente istorice, dar și cu noi implicații după 1990) dintre ortodoxie și romano-catolicism În România. Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost angoasantă și sfâșietoare. In final a decis să revină și să trăiască împreună cu tatăl său și cu sora sa, dar a continuat să-și petreacă vacanțele la mătușa sa. După o anumită perioadă de timp ea s-a adaptat noii sale situații. Adolescența sa a fost fericită. In jurul vârstei de paisprezece sau cincisprezece ani, doamna S. a prezentat unele atacuri de panică. Ea este incapabilă să-și amintească în ce context anume au avut loc acestea. Singurul eveniment care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cluster). Fiecare obiect este alocat grupului cu centroidul cel mai apropiat. Se formează astfel un nou set de k grupuri, reactualizând calculele pentru tot setul de date. În continuare, se calculează centroizii acestor grupuri. Se repetă procedura- realocarea obiectelor în raport cu noii centroizi - până când nu se mai produc schimbări în componența grupurilor. Există mai multe variante ale acestui algoritm: (i) Se pornește nu de la o partiție oarecare, ci direct de la k puncte care să funcționeze ca niște „centri inițiali de cluster” (cluster
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]