9,057 matches
-
-l iar în case ca pe-un prieten drag Străinii toți să-i treceți peste prag Și vă-mpărțiți cu oaspeții dragi cina. Iar de-or veni cu glasul înghețat Minunea aceasta să vă povestească, Cinstiți-i cu vin cald, nuci și colaci pe masă Așa cum Domnul nostru ne-a învățat. Vă vor aduce în suflet sărbătoare Un an bogat de fericire plin, Iubirea ce te-nalță, iubirea ce nu moare Va fi în noaptea asta mesajul Lui divin. 9. Iarnă
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
de vânt precum oamenii de dragoste m-am îmbolnăvit de cuvânt mi-e foame , mi-e sete, mă arde simt taișul sabiei scrijelindu-mă în căutarea adevărului nerostit. m-am îmbolnăvit de poezie precum mărul de mere părul de pere nucul de nuci doar că uneori fructele mele cad înca necoapte iar alteori oamenii le scuipă printre dinti păstrând doar miezul lor dulce. m-am îmbolnăvit de poezie o boală ciudată care mă macină mușcă din mine uneori mă latră alteori
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
precum oamenii de dragoste m-am îmbolnăvit de cuvânt mi-e foame , mi-e sete, mă arde simt taișul sabiei scrijelindu-mă în căutarea adevărului nerostit. m-am îmbolnăvit de poezie precum mărul de mere părul de pere nucul de nuci doar că uneori fructele mele cad înca necoapte iar alteori oamenii le scuipă printre dinti păstrând doar miezul lor dulce. m-am îmbolnăvit de poezie o boală ciudată care mă macină mușcă din mine uneori mă latră alteori mă mângaie
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
priveam cu mirare cum rumegă localnicii ceva cenușiu învelit în frunze, fapt pentru care dinții și buzele lor se făceau de un roșu închis. Mai eram tot timpul ispitiți și de ciorchinii atârnați de banane, ca și de grămezile de nuci de cocos. Cât am mers, s-a ținut scai de noi o droaie de băiețandri despuiați care ne sâcâiau pe fiecare cu propuneri a tot felul de mici servicii ca, bunăoară, răcorirea cu evantaiuri naturale din frunze de arbore de
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
orașului locuită de băștinași este un mare bazar, unde aproape tot ce se vinde este lucrat în partea locului și doar fleacurile mărunte ca nasturii sau lucrurile din sticlă sunt aduse din Anglia. Tot aici poți vedea o mulțime de nuci de cocos, lămâi (destul de nearătoase și de negustoase) și ananași. Doi ananași, fiecare cântărind nu mai puțin de 3 funți, m-au costat un șiling și, cu toate acestea, mi s-a spus că am cumpărat prea scump. În acest
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan sau din bronz masiv, pe care se citea patina zecilor de ani trecuți de la confecționarea lor. Ambii părinți ai lui Mircea erau colecționari. Tatăl colecționa tablouri și mama obiecte de mobilier, bibelouri și
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de mama lui Mircea din Moscova unde le cumpărase de la magazinul Ц.Y.M. când a fost la un congres pe teme profesorale. Toate acestea le-a aflat
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
despre colecțiile de artă și obiecte rare le-a aflat de la mama lui Mircea, care se mândrea cu această mică avere, când au revenit în living pentru a servi cafeaua. În mijlocul salonului era o masă grea, ovală, din lemn de nuc sculptat iar în jurul ei șase scaune înalte din același material, ca niște jilțuri domnești. Pe lângă pereți se găseau aranjate diferite obiecte de mobilier sculptate și cu incrustații aurite, deasupra cărora trona colecția de artă a doamnei Trăistaru. Una dintre măsuțe
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
astea Pe acolo acum însă mă rog ca Providența să-mi mai lase puțin răgaz Să gândesc șisă judec în tihnă sfârșitul... Recunoaștere vărului meu Gheorghiță Vlaicu Îți amintești de varnița lui nea Vică? Deasupra ei, pe coastă, era un nuc Mare și umbros, cu frunzele afumate De la focul de varniță - altfel roditor Era pe timpul când nucile se dezghioacă Eram mai mulți copii atunci, nu mi-i mai Amintesc pe toți, aruncam cu bolovani Și reteveie de lemn de nuc și
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
un nuc Mare și umbros, cu frunzele afumate De la focul de varniță - altfel roditor Era pe timpul când nucile se dezghioacă Eram mai mulți copii atunci, nu mi-i mai Amintesc pe toți, aruncam cu bolovani Și reteveie de lemn de nuc și măr și Salcie uscate, în nucul din grădina lui Moise a lu'Niță a lu'Nae, tatăl Mioarei Colega ta și vecina noastră, deci Aruncam să cadă nucile din nuc Cel pe care l-ai aruncat tu mi-a
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
afumate De la focul de varniță - altfel roditor Era pe timpul când nucile se dezghioacă Eram mai mulți copii atunci, nu mi-i mai Amintesc pe toți, aruncam cu bolovani Și reteveie de lemn de nuc și măr și Salcie uscate, în nucul din grădina lui Moise a lu'Niță a lu'Nae, tatăl Mioarei Colega ta și vecina noastră, deci Aruncam să cadă nucile din nuc Cel pe care l-ai aruncat tu mi-a venit mie În cap, de-atunci cred
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
toți, aruncam cu bolovani Și reteveie de lemn de nuc și măr și Salcie uscate, în nucul din grădina lui Moise a lu'Niță a lu'Nae, tatăl Mioarei Colega ta și vecina noastră, deci Aruncam să cadă nucile din nuc Cel pe care l-ai aruncat tu mi-a venit mie În cap, de-atunci cred că nu-mi mai pot potrivi Rimele, prozodia și sunetele ce-mi inundă Toate ungherele, glumesc se înțelege... Am început să țip și toți
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
ieri. Azi sunt altul, nu mă salută cunoscutul, Își aduce aminte după plecare, Eu nu l-am văzut, mi-am luat scutul să mă apăr de anonima lui cărare ce n-o recunoaște chiar nici lutul. Pe creanga bătrânului de nuc mai cântă -n toamnă un guguștuc. Așteptând poetul Poetul nu mai vine singur, mă tem, Înlocuitorul lui trece luceafăr pe cer. Conform destinului mă prefac în poem, Așteptându-l gândului mă cer Și fără să mă doară trec și mă
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366856_a_368185]
-
la statul român, iar casa regală a acestuia îi oferise o mulțime de facilități, înlesniri comerciale, scutiri de taxe și așa mai departe. Produceau acolo locuitorii din moși-strămoși rahat după o rețetă proprie, vestitul Locum, dulceață din smochine, trandafiri sau nuci verzi, țigări foarte tari, eu nu m-am putut obișnui niciodată cu ele, și bijuterii minunat filigranate, căutate în lumea întreagă. Și încă multe altele, bineînțeles. Străduțele insulei, foarte înguste, erau pavate cu piatră de râu - spaima doamnelor vizitatoare ce
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
apoi a realizat două CD-uri cu muzică contemporană românească. Din 2005 este dirijor la Opera Națională Română, dar a realizat concerte și înregistrări și la pupitrul Orchestrei Naționale Radio. La Opera Națională București a debutat cu baletul „Spărgătorul de nuci” de P.I. Ceaikovski în 2005. Susținător al „coexistenței tuturor genurilor muzicale în universul cultural al fiecărui meloman” pe lângă afinitatea cu muzica ce-l preocupă predilect, cea cultă, respinge „granițele de ordin temporal și conceptual” în muzică. „Cineva care ascultă «Paraziții
TIBERIU SOARE. NATURA MUZICII, ÎNTREGITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367698_a_369027]
-
saloane. Țurțuri colorați de luna mi-au pictat în glastra flori, Prăjiturile-s pudrate cu migdale de ninsori, Sărut tâmpla grizonată a bunicilor mei dragi, Moș Crăciun împarte daruri din bogații lui desagi: Covrigei din zahăr ars, ciocolata, marzipan, Glazurate nuci și mere, soldatei din pandișpan Și pe serpentina iernii, dantelați, strălucitori, Urcă-n Carul Mic luceferi, în veșmânt de sărbători. Clipele devin regine când colindele răsună, Iar în templele de jad îngerii-aduc Vestea bună. Clinchete de clopoței însoțesc dumnezeirea, Prunc
CLIPELE DEVIN REGINE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367786_a_369115]
-
aceea s-o băgat locotinentu pă ordonanța lui după medalie, în locu meu. Medalie de argint, că am pușcat eu airoplanu...” „Mă-ntreabă Valea unde mă tot duc, / Fără opinci și fără șapcă sură, / De nu aud cum frunzele de nuc / Se sparg îngălbenite în poarta de la șură... Mă tot afund în Valea mea natală, / Cu hrean istoric răscolit de sape”... „... ehei, Soldatule, îmi pare rău, e timpul să oftezi adânc și dulce; pauza de instrucție a trecut...” Referință Bibliografică: Salamandrofobie
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
de morcov, mătură de nuiele și oală pe cap, puteai vedea toate tendințele în modă până la extravagantul nas din con de brad, mătură din vâsc și căciulă împletită din lână frumos colorată. Unii chiar adăugaseră ținutei fulare multicolore, nasturi din nuci sau chiar extensii de crenguțe care imitau spectaculos părul. Cel mai în trend părea din nou Ominus, cel mai rotofei om de zăpadă. Anul acesta, purta o pălărie cu flori de paie și chiar mănuși împletite, spre deplina admirație a
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
ieri. Azi sunt altul, nu mă salută cunoscutul, Își aduce aminte după plecare, Eu nu l-am văzut, mi-am luat scutul să mă apăr de anonima lui cărare ce n-o recunoaște chiar nici lutul. Pe creanga bătrânului de nuc mai cântă -n toamnă un guguștuc. Confesiunea unei măști Se scoală orașul cu pleoapele lipite de nesomnul lampadarelor sparte. Își face un duș cu albastrul cerului, Îmbracă șalopeta pusă pe umerașul antenelor de pe blocurile înșirate ca la carte. Coboară în
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367151_a_368480]
-
an lângă părul pârguit uluca ruptă 68 scâncet de prunc - două mânuțe albe cuprind soarele 69 soarele topit - o barză aurie sorbind oceanul 70 ape umflate - răsucind rozariul mâini uscate 71 album prăfuit - copilul din fotografii îmi seamănă 72 sub nucul bătrân vechea masă de lemn - lipsesc stăpânii... 73 noapte cu stele- zâmbind micul cerșetor se visează prinț 74 nimeni nu-l vede - în lumina orașului micul cerșetor 75 mâna întinsă - în lacrima din palmă o stea licărind 76 Ochii lui
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
construiește țesătura întâmplărilor și chipul personajelor după tehnici personale care o definesc. Trezește nostalgii și ne plimba cu încântare prin universul prea plin de esență de viață al orășelului din Nordul țării care ar putea avea ca simbol un falnic nuc, atât de drag autoarei, orășelul din care îi vin tulburătoare șoapte din copilărie și adolescență, într-un amestec de real și imaginar. Autoarea a dat viața unui dialog peste timp cu însuși timpul căruia i-a smuls clipă eternizând-o
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
a idealului, de descoperire a ritmului interior, de speranță, se leagă de acest simbol. Pentru Lăură, casa este în primul rând o “imago mundi”, un loc idilic, un adevărat răi - „ În spatele casei se întindea livadă de meri, cativa cireși și nuci. Când venea primăvară și timpul se încălzea, crengile curgeau în văzduh și nășteau muguri... Vară, de câte ori priveam livadă, mi se părea că fructele ard pe ramuri. Erau galbene și roșii, iar galbenul soarelui adăugat, le dădea acea strălucire a focului
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
numele de renga, au un capitol distinct în volum. Dialogul liric are loc între Mara Paraschiv și Dumitru Radu iar rezultatul ne poartă din nou pe tărâm românesc, idilic, fabulos. “Coboară seara- Dumitru Radu mireasma salcâmului oprește-un trecător sub nucul din ogradă Mara Paraschiv o tavă cu clătite” “Stea căzătoare- Mara Paraschiv cioban cântând din fluier în dealul stînii seară de iarnă în depărtare urlet de lupi” O vizită neașteptată, un haibun autobiografic, o călătorie mirifică prin pădurea fermecată spre
MARA PARASCHIV- ÎN LUNTREA NOPȚII de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368592_a_369921]
-
Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfanțului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere. La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. O
RUSALIILE de MIRON IOAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368685_a_370014]
-
să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici. Pe langă multitudinea de tradiții
RUSALIILE de MIRON IOAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368685_a_370014]