1,660 matches
-
ce Împrejmuiau Întregul perimetru și cu toate speciile posibile de plante, arbuști, flori sau tufișuri care se puteau dezvolta Într-o asemenea atmosferă. Exista un bazin, puțin mai mare decât porțiunile cu nisip de pe un teren de golf, cu câțiva nuferi plutitori și câteva șezlonguri din lemn de tek pe margine, pentru relaxare. Dădea spre o curte interioară imensă. Tata corecta lucrări la o masă joasă din lemn, luminată de un felinar chinezesc atârnător din hârtie și arăta rezonabil de pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
adică doi elevi de la liceul Mihai Viteazul. ― Ce caută, mă, ăștia în împărăția noastră? ― Ce caută vor găsi! rosti Ionaș Moscu sentențios și se pregăti să-i înfrunte: Ia ascultați, măi "dovlecarilor", voi nu știți că pe lacul ăsta cresc nuferi, nu dovleci? Ce-i cu voi pe-aci? ― Da' ce, mă, e lacul vostru? ― Al nostru sau nu, voi răspundeți la ce vă întreb eu! Acum, n-aveți oră, ce căutați cu barca-n Cișmigiu, că vă ia mama dracului
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
genocidică en ensemble. Nu mai mare ca un diplomat, aparent inofensivul Muzantic conținea un scaner ocular, un minicomputer, soft-ul aferent și o manetă demontabilă. Eu conectasem scanerul, tastasem Erato 16 și-mi dăduse: pe păr ți-am pus un nufăr, pe frunte, frunze de măslin, pe sprâncene flori albe, de câmp, pe ochii tăi negri n-am pus nimic. pe buze ți-am pus trandafiri fără spini și te-am rugat, "Taci! E un descânt..." pe gât o ghirlandă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
Și cerul tresare în noi Aș vrea să dau timpu-napoi Nu vorbi, mai vreau încă o dată... Ninge cu vise Ninge cu vise ascunse cândva într-un colț al florii albe de nea, Cade peste trupul tăinuit de tăceri Zâmbet de nufăr al zilei de ieri... Vântul sălbatic îmi sfâșie glasul Umbre-nghețate le simt la tot pasul, Dorinți izvorăsc din gândul pustiu Chemând iubirea pe-un covor argintiu... Dansăm tangoul de noi doar știut Răvășind cuvinte în alb așternut, Timpul s-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în octacorde vers cu vers singurătatea de sihastru cu mult prea plinul univers acum blândețea mă sfâșie cu inutilul da sau nu și-mi strig tăcerile să-mi fie spre neuitare numai tu Letea Siaje cu negre năvoade semințe de nuferi usucă, trândave și oarbe arcade mai vor neputințe s-aducă. Păduri din lumină târzie se-ntind respirând prin artere și cine tristețea îmi știe? Liane și multă durere... Blândețea plecării mai rupe lungi trestii din iazuri secate iar caii sălbatici
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vechi purtată la hainele uzate, ce nu păreau croite pe trupu‐i, o floare roșie la butonieră. Arăta ca un Oscar Wilde bom‐ marché.” Radu Boureanu din Recviem... la „Poezii”, ediție îngrijită de Mihail Straje, 1968. MAMEI Cum dintre trestii nufărul scânteie, Zvârlind zăpezi pe negre heleșteie, și‐n cupa‐ i ce se leagănă alene, Potir de frumuseți marmoreene Ascunde‐ un vis pe veci neîmplinit, Tot astfel, tu, din umbră te desfaci. O! chip slăvit de nimfe și de vraci, Înseninându
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
duci mâna mititică Peste ochi, peste obraz? Ori de‐ un fraged gând ți‐i frică Nani - nani ... prunc sărac, Cu ce cântec să te‐mpac? Fă ‐ ți în liniștea de - aici Pleoapele mai mici ... mai mici ... Stânjenei, și crini, și nuferi Nu ți‐ i dat prin ani să strângi. Dormi ... vei învăța să suferi, Dormi, veți învăța să plângi. Liu‐ liu ... liu‐liu ... mugur mic, Suntem slabi și de nimic. Dormi cuminte, dormi tăcut, Plângi cumva că te‐ai născut? Tinerețea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
e frunza, galbena! Negru mi‐a fi sufletul Cum i‐ e nopții umbletul! Ia‐le, lacrimile mamei Strânse în căușul palmei; Fă‐ le ploaie și răcoare și dogoare roditoare. Mila mamei!... Când te doare Spune‐ mi floare gânditoare, Spune‐ mi, nufăr între nuferi și‐ am să fac să nu mai suferi! George Tutoveanu (1872‐ 1957) Statornic evocator al „localismului creator”, a l oamenilor care „au ținut să sfințească locul” de baștină, dar și al adevărului istoric, prof. acad. Constantin Ciopraga, fără
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
galbena! Negru mi‐a fi sufletul Cum i‐ e nopții umbletul! Ia‐le, lacrimile mamei Strânse în căușul palmei; Fă‐ le ploaie și răcoare și dogoare roditoare. Mila mamei!... Când te doare Spune‐ mi floare gânditoare, Spune‐ mi, nufăr între nuferi și‐ am să fac să nu mai suferi! George Tutoveanu (1872‐ 1957) Statornic evocator al „localismului creator”, a l oamenilor care „au ținut să sfințească locul” de baștină, dar și al adevărului istoric, prof. acad. Constantin Ciopraga, fără a‐l
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
STAMPÅ 1 La marginea lacului tåu o stâncå påråsitå sunt ascunså în iarba deaså a timpului așteptând atingerea unui singur val cel iscat de ivirea ta în amurg printre nuferi
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1612]
-
mă scaldă. Apoi, mă înfășoară în giulgiu i alb de mătase, ca pe fiica rătăcitoare a evangheliei. Ea este, azi mama universului meu... Apa înseamnă apăsare. Mă știe. Pot purta stânca până hăt, departe. Ieri, obrazul meu a înflorit în nufărul cel galben... Mîine, inima o să se înfrupte dintr-un nufăr alb. Sufletul se va trezi încorsetat în așteptare. Femeia din oglindă îmi zâmbește încurajator, de sub nuferii negri, tatuați ostentativ pe fruntea de zeiță renăscută... Ochii ei sunt oglinzile mele. Imaginea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mătase, ca pe fiica rătăcitoare a evangheliei. Ea este, azi mama universului meu... Apa înseamnă apăsare. Mă știe. Pot purta stânca până hăt, departe. Ieri, obrazul meu a înflorit în nufărul cel galben... Mîine, inima o să se înfrupte dintr-un nufăr alb. Sufletul se va trezi încorsetat în așteptare. Femeia din oglindă îmi zâmbește încurajator, de sub nuferii negri, tatuați ostentativ pe fruntea de zeiță renăscută... Ochii ei sunt oglinzile mele. Imaginea mea se bifurcă: viața se scaldă în apa ochiului drept
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Mă știe. Pot purta stânca până hăt, departe. Ieri, obrazul meu a înflorit în nufărul cel galben... Mîine, inima o să se înfrupte dintr-un nufăr alb. Sufletul se va trezi încorsetat în așteptare. Femeia din oglindă îmi zâmbește încurajator, de sub nuferii negri, tatuați ostentativ pe fruntea de zeiță renăscută... Ochii ei sunt oglinzile mele. Imaginea mea se bifurcă: viața se scaldă în apa ochiului drept, netezindu-și formele fine, moartea se zbate în apa ochiului stâng, fulgerându-mi sufletul. Vreau să
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ochii mai încercănați și privea mereu spre poartă.Cu ramura asta a familiei mă definesc și eu. Cine știe care dintre ei nu șia terminat misiunea și mă obligă să o fac eu în locul lui. Și atunci, gândeam, pe când îmi pipăiam doi nuferi ce mi-au crescut pe frunte:„dacă aș putea străbate timpul”, v-aș strânge laolaltă dragi umbre călătoare... Taifas Dacă m-ați căutat ieri, nu am fost acasă. Am poposit pe o plajă pustie, pe țărmul Necunoscutului.Se auzea doar
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
negre le-a așezat pe raftul din față, iar cele violete se ascundeau rușinate. Atîta muncă distrusă de o joacă de copil! Nu m-am supărat pe El. Îi strălucea soarele pe frunte, iar din inima lui se hrăneau doi nuferi. Mâine dacă mă veți căuta, n-am să fiu acasă. Plec pe o plajă pustie, pe țărmul Necunoscutului. Așteptând un tren Zorii se așezau azurii pe umerii obosiți ai unei nopți zbuciumate.Trenurile lor păreau să nu mai vină. Gândurile
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mâine, iubitul ei va fi doar dorul ei ... Apoi, s-a lăsat ușor pe spate, și a căzut într-un somn adânc, fără vise, un somn cu care avea să se hrănească mult timp. Stanca, femeia asta palidă cu doi nuferi zugraviți pe sub obrajii vesteji... Se întreba uneori, cu lacrimi de cristal în colțul gurii: -Când o să se termine totul? Însă viața trecea peste ea apăsat, tot mai apăsat... Și, adesea, o zgâlțâia tare de umeri, întrebând-o sfidător -Mai trăiești
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Ce dor te poartă solitar? Pe lac rogozul s-a uscat, Si n-auzi strigat de sitar. O, triste cavaler, ce dor te poartă, Cu chipul slab și-ndurerat? Cotlonul veveriței-i plin, Si cîmpul este secerat. Îți văd un nufăr pe sprinceana, De febră mare umezita; Iar pe obraz o roza pala, Prea grabnic vestejita. Domnită asta 'ntr-o poiana, Am întîlnit-o-n prag de zori, Calcă ușor, cu lunge plete, Iar ochii-i îmi dădeau fiori. Din flori ghirland-am împletit, În
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
pare dificil, dar voi avea în vedere sugestia ta. Se amuză din nou. Are un zâmbet fermecător. —Scuze! Nu vreau să fiu prea cicălitor. — Nu-i nimic, îi răspund eu cu jumătate de gură. — Hai să intrăm în sera cu nuferi, mă îndeamnă el, arătându-mi o clădire pe marginea aleii. E foarte frumos înăuntru! Pășim într-o zonă cu aer tropical. Ca și în Palm House, gradul de umiditate e foarte ridicat și blugii mei se umezesc instantaneu. În centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
o clădire pe marginea aleii. E foarte frumos înăuntru! Pășim într-o zonă cu aer tropical. Ca și în Palm House, gradul de umiditate e foarte ridicat și blugii mei se umezesc instantaneu. În centru, se află un lac cu nuferi. Pe suprafața apei zboară o mulțime de gângănii aproape invizibile. Petalele multicolore (roz, portocaliu, roșu) sunt ascuțite și contrastează într-un mod neașteptat cu frunzele rotunde și plate. Efectul e aproape hipnotic; oamenii din jur vorbesc în șoaptă, ca într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
noastre devenit proprietar. Domnul și doamna Tilică pășesc cu emoție în holul hotelului. Ceea ce văd îi impresionează și-i surprinde plăcut. În centrul holului imens, o mică grădină cu pomi exotici, un izvoraș care susura printre stânci în miniatură, câțiva nuferi în micul lac pe sub care se zbenguiau niște peștișori de acvariu, canapele plușate, măsuțe pe care erau vaze cu flori, într-un colț un televizor cu plasmă extraplat la care câteva doamne urmăreau cu interes o emisiune de modă. Domnul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
detașată. Un imens șal alb de mătase în care s-a înfășurat lasă să i se vadă gulerul negru montant al bluzei de dantelă. Spre mijlocul salonului, un gheridon acoperit cu o fețișoară de masă gris-vert de catifea. Lotuși sau nuferi îmbobociți - brodați în dégradé. Un șnur de mătase răsucit o tivește, înnodându se la fiecare colț cu funde mari și ciucuri pufoși, albi și aurii care ating covorul. O singură persoană lângă gheridon : un domn între două vârste, cu fruntea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
salonului, acolo unde stă ea, în jețul italian, înfășurată în obișnuitul ei șal alb de mătase. Pe catifeaua gheridonului, mâna osoasă încă mai șovăie nehotărâtă și, ca și când ar voi să mai câștige timp, unghia uscată râcâie abia auzit conturul unui nufăr brodat. Tânărul Titi Ialomițeanu se simte apăsat de tăcere. Doar incapacitatea lui mondenă l-a gonit pe Profesor înapoi la scrisori. O clipă pe care tânărul o suportă greu - cea de acum -, când, cu mâinile la spate, examinează un porțelan
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un cerc domol de apă, mâhnirea unei făpturi neștiutoare care tot nu înțelege de ce - pe nedrept - a fost lovită... La o asemenea priveliște, cum să nu întorci capul, înduioșat ca un călău sentimental ? Profesorul Mironescu urmărește cu degetul conturul unui nufăr (sau lotus) brodat, Margot șușotește cu micuța Yvonne, domnul Ialomițeanu tușește discret, pregătindu-se să lanseze o nouă întrebare. Dar atunci când el te privește cu ochi gravi, cu o supunere de soldat credincios, nu ți se împrăștie orice îndoială despre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
le știi de la nea Goguță, care e administrator... administratorul părții botanice, de mica grădină zoo se ocupă altcineva. Parcul e Într-adevăr impresionant de mare și cred că se poate spune că e și frumos. Are un lac cu bărci, nuferi, lebede și debarcader și e străjuit de un set de arbori exotici (aduși din Himalaya), are un hipodrom și terenuri de sport, are un castel miniatural, un pod suspendat și un teatru de vară iar lîngă teatrul de vară, se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
căzuse din lac în puț, așa s-ar fi zis. Ce încurcătură! De câtăva vreme am tot dorit să-ți vorbesc, spuse Emma. Se găsea singur cu Pearl în altă parte a grădinii, unde se afla un lac supraâncărcat de nuferi, la care se ajungea coborând câteva trepte sparte și sfărâmate. Nuferii acoperiseră aproape întreaga suprafață a apei. Ici-colo, în câte o ferestruică de verde închis, fulgera săgetarea aurie a unui pește. — Cum e posibil? răspunse Pearl. Azi ne-am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]