37,536 matches
-
Crișan Andreescu Potrivit unui studiu publicat, miercuri, pe site-ul revistei medicale British Medical Journal, scoate în evidență că un antibiotic prescris frecvent în tratarea infecțiilor bacteriene obișnuite, precum amigdalita și bronșitele, ar putea crește riscul de deces cauzat de crize cardiace, potrivit AFP. Claritromicina (Biaxin sau Zeclar) este un antibiotic din familia macrolidelor, derivat din eritromicină, folosit mai ales în tratamentul infecțiilor respiratorii și cutanate și pentru
Un banal antibiotic, bănuit că provoacă probleme cardiace mortale by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22030_a_23355]
-
ActiveWatch a sesizat joi CNA în legătură cu ediția din 24 iulie a emisiunii "Sub semnul întrebării" de la postul B1 TV, însă Departamentul Monitorizare din cadrul Consiliului nu a avut timpul necesar să facă un raport de monitorizare a emisiunii, așa cum este practica obișnuită a CNA. În sesizare, ActiveWatch spune că moderatorul emisiunii "Sub semnul întrebării", Robert Turcescu, a încălcat obligațiile legale privind informarea corectă, imparțialitatea și pluralismul de opinii. În ciuda faptului că moderatorul a făcut precizări privind refuzul reprezentanților USL de a participa
Scandal în CNA, între Mititelu și Iorga. Motivul: postul B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/22267_a_23592]
-
gusta jocul eseistic bine controlat (cu redundanțe pe care unii le-ar găsi supărătoare) și, mai ales, care pot aprecia caracterul "tonic" al acestor rînduri în care referința culturală în exces joacă un alt rol decît într-un tratat academic obișnuit. Mircea Braga, Cultura - o utopie asumată?, Editura Imago, Sibiu, 2000, 152p., f.p.
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
de înfrângere pe toate flancurile, cum ni s-a mai întâmplat. încă n-am învățat că Occidentul, dacă respectă ceva, respectă regulile și respectă performanța: sunt chiar esența funcționării acelei părți de lume la care ne uităm din ce în ce mai chiorâș. Dar, obișnuiți cum suntem să judecăm numai în termeni de "iubire" și "ură", de "alb" și "negru", ne scapă inevitabil nuanțele, jumătățile de pas care, adeseori, decid totul. Cazul gimnastei Răducan s-a dovedit, cu tot patetismul său explicabil, un prost exemplu
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
să dea interviuri în care promitea o medalie de aur! Culmea culmilor, ajunge până în faza încălzirii pentru competiția finală! Dar, lovitură de teatru: fără prea multe menajamente, într-un stil neîntâlnit pe Dâmbovița, organizatorii o invită să părăsească stadionul! Urmează obișnuitele bocete, sudalmele la adresa organizatorilor, a Vestului lipsit de suflet (iarăși sufletul!), pumnii ridicați amenințător spre forurile internaționale, declarațiile patetice. Ion Țiriac, vulpoi bătrân, "miroase șobolanul", cum se spune, și îndrugă ceva ambiguu despre necomunicarea între țară și Australia, nevoind, în
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
au fost date să aud de pe vremea lui Ceaușescu! Toate aceste situații îngrozitoare se datorează incompetenței, lașității și minciunii unor funcționari pentru care legile sunt vorbă-n vânt. întâmplător sau nu, toți cei implicați sunt supraviețuitori ai sistemului bolșevic, categorie obișnuită să rezolve orice problemă șușotind în vestiar cu "organul" sau folosind dacă nu pila, nesimțirea, dacă nu nesimțirea, forța. în loc să fi provocat, în stil de război civil cu coifuri de hârtie, inutilele demonstrații de la Craiova sau Deva, ar fi trebuit
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
a lui Putnam este aceea de a depista erori, ticuri de gîndire, drumuri care nu duc nicăieri, superstiții moștenite cu secole în urmă. Un efort de igienizare a filozofiei contemporane, mai degrabă decît o contribuție directă sau originală în sensul obișnuit al termenului. Se pare că asemenea momente de reflecție meta-teoretică, de contemplație disciplinară, definesc lumea umaniștilor (și ceea ce unii s-ar grăbi să numească "criză") în perioada actuală. Deși nu mă îndoiesc de celebritatea lui Putnam chiar și în cercurile
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
cu această stare - așteptarea dureroasă a întoarcerii într-un loc ce domină amintirea. "Reamintirea" lui Ulise are sensul la care ajunge Anton Dumitriu în Aletheia, după un șir de interpretări: "cuvîntul anamnesis ar desemna, astfel, nu o reamintire, în sensul obișnuit al cuvîntului (aceasta este în afară de orice situație), ci o revenire la o stare reală dintr-o stare potențială, printr-o realizare a acestei potențialități. Ulise refuză un destin potențial țesut de Circe ori Calipso și preferă întoarcerea la situația sa
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
intrînd în luptă cîștigă mereu noi însușiri pentru sine". Trecînd, într-o manieră barocă, dintr-un rol în altul, fiind cînd rob, cînd cerșetor, cînd mincinos sau versatil, Ulise își conservă individualitatea. Nu e duplicitar, nici măcar un actor în sensul obișnuit al termenului, ci un homo ironicus. Dacă într-o primă fază se detașează de propria înfățișare și s-ar părea că și de propria fire, în faza următoare neagă această nouă identitate, se de-mască. O asemenea dublă transformare, precum
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
puterea de absorbție a unui vis. Realizate, evident, în piatră de Măgura, lucrările de la Simeza dovedesc explicit că Gheorghe Coman a trăit artistic, pe parcursul celor treizeci de ani, în spiritul și în spațiul taberei de la Măgura Buzăului. Deși de dimensiuni obișnuite, de interior, formele sale sînt, în totalitate, lucrări de dimensiuni monumentale, lucrări de spațiu deschis, comprimate și reduse acum la scară. Pînă și din punct de vedere stilistic și expresiv ele se înscriu în acele tipuri de construcție care presupun
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
italiană Claudia Cardinale (răpită) de revoluționarul mexican, care, rănit, declară patetic: " Inamicul revoluției ca și al iubirii este timpul. Revoluția - mai spune el - este... una putana", - o târfă, vorbă răspândită în Europa. Revoluția - continuă eroul mexican - n-ar cunoaște dragostea obișnuită și nici măcar compasiunea, ci doar pasiunea dezlănțuită, fără nici un fel de remușcări. La noi, în țară, nici vorbă de așa ceva. Măcar să fi fost o pasiune, detestabilă, dar pasiune, trăire sinceră și adevărată. * * * Simpozion de poezie, condus de directoarea Programului, Hualing
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
în care șeful statului român își exprima dezacordul cu perestroika, tocmai din pricina antistalinismului, amenințării pe care o reprezenta în ochii lui democratizarea, libertatea presei, deschiderea. La cina intimă din 26 mai, discuția în contradictoriu l-a făcut pe șeful român, obișnuit "să impună vieții propria voință, fără să țină seama de realități", să-și piardă cumpătul și să-i dea indicații oaspetelui. "În acel moment am renunțat la rezerva mea și am spus fără ocolișuri: "Ceea ce pretinzi în țara dumitale că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
pasul dorit de al său tată" (VIP, 28, 2000, 9); nu e exclusă apariția construcției nici în cronica politică: "I-a muștruluit zdravăn pe ai noștri aleși" (EM 48, 1992, 4). Arătînd că poziția posesivului după determinant e cea normală, obișnuită, curentă, gramaticile noastre moderne furnizează uneori și indicații stilistice asupra excepțiilor. La interval de 30 de ani, principala restricție a rămas aceeași: "Așezarea posesivului înaintea substantivului se întîlnește numai în poezie" (Iorgu Iordan, Valeria Guțu Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologică
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
America. Cu un scenariu de Richard Curtis (autorul celor Patru nunți și o înmormîntare, nominalizat în 1994 la Oscar pentru cel mai bun scenariu original), cu Julia Roberts pe post de vedetă de cinema și Hugh Grant în rolul omului obișnuit de care vedeta se îndrăgostește, Notting Hill este un fel de "Cenușăreasă" în decor londonez și adaptată sfîrșitului de mileniu. Prințul devine Prințesa pe de-a-ntregul (anunțînd oare o nouă epocă a matriarhatului?), fata sărmană se transformă și ea într-
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
Lenin pentru cinematograf) pleca în turnee prin sate în perioada de pionierat a comunismului pentru a-i culturaliza pe săteni. Ea reprezenta o nouă formă de "poporanism", având un scop nu numai didactic, ci și propagandistic. Activistul care în mod obișnuit o însoțea avea grijă ca filmele să fie înțelese "corect" din punct de vedere politic. Ioan Groșan și l-a ales nu întâmplător ca personaj principal pe un asemenea propagandist, care, fiind ingenuu, ni se înfățișează ca un don Quijote
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
că el nici nu este un gînditor original, măcar în măsura în care budismul nu prosperă din originalitate. Provocat cu mult tact de Revel, încurajat și tachinat în egală măsură, Ricard izbutește să elaboreze o doctrină miniaturală a budismului pe-nțelegerea unui om obișnuit. Tocmai aici apare aspectul interesant al alcătuirii cărții: tipul de cititor implicit pe care îl au în vedere cei doi. Revel pare să se adreseze unui lector cu apetit pentru filozofie, dar și cu oarece pricepere, pe cînd fiul său
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
e puțin lucru, mai ales pentru făptura veacului nostru, entuziasmată și speriată în egală măsură de un SF care promite/amenință să devină realitate? Un experiment de reîntinerire precum cel descris mai sus comportă ceva mai multe aspecte problematice decît obișnuite lifting faciale. Ca experiment mental, așadar ca situație ipotetică, el e menit să deschidă discuția privind felul în care înțelegem concepte precum "identitate" și "supraviețuire". De întîlnit îl întîlnim într-o paradigmă de-acum devenită convențională pentru un anumit gen
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
uneori contradictorii, să reconcilieze răspunsuri și să propună nu atît o soluție propriu-zisă, cît mai curînd o cale de abordare a unor probleme care îi frămîntă în primul rînd pe filozofi, dar nu ne sînt complet străine nici nouă, muritorilor obișnuiți. Lecturile lui Martin sînt cu precădere empiriștii secolului XVII și XVIII, de care se dovedește la fel de apropiat în spirit ca și de contemporanii săi, filozofii analitici anglo-saxoni. Iar analiza sa pare inspirată în bună măsură din celebrele vorbe ale lui
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
prezentărilor și Grigore Cugler, "Riri" pentru cei apropiați, a fost recunoscut de către unul dintre compatrioți: "Nu sînteți cumva rudă cu acel Cugler care a scris celebrul Apunake?" "Autorul nu e ruda mea. Autorul sînt eu însumi", mărturisi el. Așa, acest obișnuit funcționar al unei companii de asigurări pe care unii îl cunoșteau din reprezentațiile sale ca violonist în Orchestra Simfonică Națională, apărea, după doisprezece ani de uitare prăfuită, în adevăratele lui dimensiuni". Autoarea pare să distingă o anumită evoluție în operele
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
post-Istorie. De fapt, nu mă interesează decît timpul fără evenimente, Istoria de după Istorie. Timpul istoric propriu-zis nu mai are sens pentru mine". Exagera desigur. Opera sa interesa și era foarte importantă iar statutul său post-istoric e unul dintre paradoxele sale obișnuite risipite peste tot în scrierile sale. De altfel, în 1968, cînd i-au apărut în limba germană Silogismele amărăciunii nota (oare satisfăcut?) că e "poate cartea cea mai personală din cîte am scris: totul e confidență, de la butadă pînă la
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
poate cartea cea mai personală din cîte am scris: totul e confidență, de la butadă pînă la "cugetarea" cea mai sofisticată". În schimb, în 1969, cînd îi apare Demiurgul rău se arată a fi plictisit, adică aflat în starea de spirit obișnuită. Și notează că singura apreciere de reținut i-a fost comunicată de un funcționar de la Serviciul de expediție al editurii, adică postul cel mai umil. Noica îi scria atunci că a descoperit în această carte vechi motive obsesive de acum
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
printre replicile personajelor. Acest tip de "operă", strâns înrudită cu singspielul german și cu opera comique franceză, apare ca o reacție împotriva operei italiene care inundase Londra la acea vreme. De altfel, și alte elemente sunt menite a deruta spectatorul obișnuit cu acest fel de spectacol: decorul total "neromantic" - închisoarea Newgate și "interlopia" personajelor. Piesa are însă și un substrat parodic. John Gay face parte din Clubul Scriblerus, alături de Alexander Pope, Jonathan Swift - de la a cărui sugestie s-a și născut
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
redacție. Și dacă era marți, era revista 22, așa că a citit cu lăcomie numerele 33 și 34. A început, ca totdeauna, cu tableta lui Dan Perjovschi - perla de umor negru formată în fiecare săptămînă în jurul unor țăndări de actualitate. Nu obișnuita miștocăreală a gazetarilor cu condei vioi, nici ghiara caustică a "apucaților" justițiari, ci observațiile inteligent-amare ale unui artist căruia îi pasă ce se întîmplă cu ai lui. Numai la Tia Șerbănescu mai e de găsit acest tip de concizie spirituală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
Sfîrșitul Luminilor, Marele masacru al pisicii și Editare și insurecție. Toate, în deceniul dintre 1982 și 1991. Două dintre ele n-au avut, pînă la începutul deceniului al zecelea, ediție engleză! Franța și l-a însușit pe Darnton, devenit un obișnuit al caselor de editură Gallimard și Laffont. Pe bună dreptate: nimeni n-a reînviat cu mai multă aplicație arhivistică și cu un mai mare spirit veacul lui Rousseau și al lui Brissot, amestec de utopiști, reformatori, mesmerieni, ocultiști, ateiști, pornografi
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
intelectuale se manifestă poetic. Mă gîndesc, de pildă, la poezia lui G. Călinescu, Perpessicius sau, mai ales, la aceea a lui Vladimir Streinu. Nu întotdeauna pretinsa uscăciune livrescă stă în calea receptării acestora ca adevărați poeți, ci, poate, inflexibilitatea criticii obișnuite cu etichetări univoce. Volumul apărut anul acesta la Editura Vinea este, ne spune autorul, o continuare a aventurii poetice din volumul Carte singură (1982) și cuprinde poeme aproape în totalitate inedite, scrise între 1985 și 2000. Poemele sînt de două
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]