56,980 matches
-
din Luxor, al reginei Hatsepsut, mormintele faraonilor din Valea Regilor (inclusiv al lui Tutankamon), din Edfu, din Kom Ombo, de pe insula Philae și ultimul - cel de la Abu Simbel. Am aflat multe despre istoria și mitologia Egiptului antic, dar și câteva obiceiuri și întâmplări din Egiptul actual. Câteva exemple interesante. Amun Ra e zeul cel mare, iar pe lângă el mai sunt o mulțime: Isis, Osisris, Seth, Horus, Hator ... Dar unul e mai simpatic. Se spune că un faraon, mergând la o bătălie
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400307711.html [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
fost cărați în viteză, ca niște saci de cartofi, zguduiți și zgâlțâiți, la un sat de beduini din deșert. De fapt într-o vale dintre munți, niște ridicături pe jumătate calcar, pe jumătate nisip. Ni s-au prezentat ocupațiile și obiceiurile beduinilor, un neam aparte, mai apropiați de arabi. Punctul culminant a fost cămilitul. E un termen inventat de mine, călăritul vine de la cal și mi se pare un paradox să spui "călăritul unei cămile". Seara am scos din adidași câte
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400307711.html [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
îmbia la o astfel de călătorie spre plaiurile mele natale iar vocile alor mei mă chemau ca un cor de îngeri, dintr-un timp îndepărtat, să poposesc la mormintele lor, să le aprind câte o lumânare și să meditez. De obicei iau cu mine și o sticlă cu apă sfințită și stropesc florile de pe cele două morminte iar cât timp ard lumânările îmi trec prin minte imaginile bunilor mei; tatăl și bunica paternă, restul bunicilor fiind înmormântați în altă parte. Pe
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Acasa_fila_de_jurnal.html [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
Procentul accesului la lectură este același, străbuni iubiți, nu vă alarmați! Dacia Eternă se vrea o revistă care să și onoreze numele și va cuprinde, cu fiecare număr nou, pagini despre istoria și viața dacilor, expuneri privind tradiții, datini și obiceiuri ale urmașilor lor, românii de azi. Îi rugăm pe cei care cred într-o civilizație a dacilor rămasă în mare parte neștiută să ne trimită lucrările lor. Dacia Eternă se vrea o revistă de literatură română contemporană și vom publica
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioan_paunescu_1398126565.html [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
gândurilor sale prin întuneric. Uneori acest joc părea să aibă un acompaniament de fundal, presărat cu frânturi de melodii, reținute de capriciozitatea memoriei sale. Așa obișnuia să se cufunde într-o stare de relaxare și de aceea evita - afișând de obicei o expresie impenetrabilă - insistența oricărei priviri ce ar fi dorit să i se facă observată și astfel să o incite la vorbă. Uneori mai asculta pentru puțin timp flecăreala celorlalți și apoi plictisită, se retrăgea pe propriile tărâmuri, devenind imună
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Filmul_noptii_inca_nesfarsite_tania_nicolescu_1358366018.html [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
care are loc în Serbia de Răsărit. Aceasta este și o contribuție a Societății de Limba Română la trezirea conștiinței naționale a românilor din Timocul Sârbesc, de la cele mai tinere vlăstare dar și un aport la cultivarea limbii, la păstrarea obiceiurilor strămoșești și la promovarea patrimoniului cultural și național. Să nu uităm de motto-ul Societății de Limba Română din Voivodina: ,,Vorbirea omului este ființa lui” (Constantin Noica), ceea ce ne arată profunzimea sufletească a limbii rostite. Limba decide naționalitatea spiritului, nu
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1408268902.html [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
cumva copiii sunt mai buni decât oamenii mari, atunci de ce trebuie să se mai facă oameni mari și nu rămân toată viața copii? întrebă cu o sinceritate dezarmantă. - Liniștește-te, Louise, o să vorbim și despre asta, se eschivă ca de obicei tatăl, căruia întrebarea micuței îi aduse totuși o mică lacrimă în colțul ochilor. * Visă din nou Palatul. La intrare, o aștepta Zâna cea Bună, care îi spuse că va vedea multe minunății în acel Palat și că tot ce trebuie
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1473357294.html [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
schimbă brusc la față. - Cum adicăăă, rosti bâlbâindu-se, ce vreți să spuneți? - N-am cum, n-am cum să fac, ezită, la rândul său, doctorul. Trebuie să știți adevărul. - ??? - Louise are o formă foarte rară de cancer, care de obicei nu apare la copii, total incurabilă. Mai are cel mult câteva luni de trăit. - Nuuuu, nu fiica mea... Te omor, imbecilule, cum adică n-ai cum să faci, doctor de rahat, fă-o să trăiască... Nu fiica meaaaa... urlă în timp ce
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1473357294.html [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
ceri lui tata, dar vorbește, vorbește, prințesa mea... - N-am ce să-ți cer, răspundea Louise absentă, apoi se închidea iar în cameră. Tatăl simțea că nu mai putea merge nici la serviciu, acel lucru pe care îl făcea de obicei cu plăcere, totul devenise cumplit, o corvoadă insuportabil de îndeplinit, nu, nu Louise, orice, numai asta nu... Începu să bea, dar imaginea fragedei copile în sicriu îl urmărea ziua și noaptea, orice ar fi făcut, nu era destul de tare. Se
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1473357294.html [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
I se părea un veac, până a treia zi, când i-or face ursitorile fetiței. Abia după aceea avea voie să se ridice de acolo. Se bucura că măcar fetița era sănătoasă și cuminte. Stăteau amândouă lângă vatră, după cum era obiceiul. În cea de a doua seară, trebuia să doarmă alături de ele, nașa și moașa. Ca să nu găsească ursitorile pe mamă și pe fetiță, singure. De data aceasta, nașa n-a putut să vină, deoarece avusese prea multe treburi de făcut
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
să vină, dar i-a fost frică de Anica. Astfel, dintr-o nașă și două moașe, Florica și fetița au întâmpinat singure ursitorile. Nu i-a convenit deloc Floricăi, că nu și-a dat copilul în rândul lumii, după cum era obiceiul, dar nu avea nici o putere. Aștepta cu sufletul la gură să treacă și ziua de ursitori, pentru a se putea ridica de pe strat, ca să-și vadă de rostul casei. * În ziua ursitorilor, pe Mitru Leu l-a găsit răsăritul soarelui
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Puseră într-o oală carnea de găină, ca s-o facă ciorbă, iar în cealaltă oală puseră carnea de rață și varza, după cum le spusese Mitru. Turtița pentru ursitori o frământă Lenica. Nu mai chemară o fată curată, după cum era obiceiul, ca să frământe turtița copilului. Așa hotărâră ele, în cunie, la vatra focului. Se gândiră că ori Anica ori Lenica sunt destul de curate. Nu mai văzuseră bărbați lângă ele, de când a început războiul. Bărbații lor n-au fost norocoși ca Ștefan
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
frumoasă e! Și-a desfăcut și ea barișul de sub barbă și s-a legat la ceafă, încoconindu-se. Râde din toată inima, ca un copil. Anica șade pe călcâi și zgârmă mereu focul, cu un surcel. De câte ori șade la vatra focului, obiceiul ăsta îl are: ia-n mână un surcel și zgârmă-n foc. Focul arde cu putere. Anica vorbește tare și cu chef, arătând cu surcelul, care s-a aprins la un capăt, când încolo, când încolo, către direcția locuințelor celor puși
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Scoală-te, iubito, Si vino, frumoaso!” Versurile respiră o mare senzualitate. „Adormisem, dar inima imi veghea Este glasul iubitului meu care bate... Valoarea documentară este incontestabilă, lucrarea fiind o mărturie despre modul de viață din antichitate - alimentație, îmbrăcăminte și podoabe, obiceiuri și rituale, comerț, agricultură și habitat. Cântarea Cântărilor a avut o enormă influență asupra literaturii și artei. Paul Leibovici citează ecouri în literatură, de pildă, în poezia de dragoste în limba ebraică a lui Solomon Ibn Gabirol din sec al
COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR DE PAUL LEIBOVICI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1476608064.html [Corola-blog/BlogPost/376992_a_378321]
-
se scufunda în necazuri. Înainte vreme mai caștiga câte un ban din făcutul greblelor de lemn și din meșteritul cofițelor cu doage de lemn, atât de trebuincioase pentru orice gospodărie de la munte. Trebuie să dăm în vileag că moșul avea obicei cât se poate de păgubos pentru sănătatea sa: ieșea pe prispă, la lumina zilei, întinzând niște ziare pe laviță, aducea cu el o cutie mare de tablă în care-și ținea rezervele strategice de tutun brun, din cel ieftin, cumpărat
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
sanitară, își spun, din plin, cuvântul. Instinctele primare au repus, tot mai mult, stâpânire și pe români. Cercetătorii au început să înțeleagă cum se pedepsește păcatul întreținerii relațiilor sexuale înainte de căsătorie. Pare halucinant, dar asta ne arată de ce țăranii aveau obiceiul „barbar” de expunere a cămășii miresei, după noaptea nunții. De unde știau analfabeții, chestii demonstrate azi științific? Oamenii de știință din domeniu afirmă că progeniturile nu au amprenta soțului, ci a celui cu care soția s-a culcat prima dată. La
TABLETA DE WEEKEND (36): DECODĂRI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1371502933.html [Corola-blog/BlogPost/363711_a_365040]
-
Ai asemenea întâmplări și încă nu le-ai scris?” Nu le-am scris dar le scriu și sper să-i fac o surpriză cât mai curând, cu ajutorul lui Dumnezeu. - Cum vedeți lumea satului românesc actual, se mai păstrează tradițiile și obiceiurile, tinerii mai sunt interesați de valorile înaintașilor? - În privința satului românesc, sunt un nostalgic incurabil și am să vă trimit două-trei poezii pentru a vă convinge. În satul de astăzi te asurzesc manelele de la boxele instalate pe prispă de indivizi care
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491431902.html [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
LA MUNCĂ! Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului dancii lor zvârleau cu pietre și nisipul peste gard vorbele zburau piezișe și mânjite cu mult fard murdăreau tot ce ating: oameni, locuri, obiceie că săreau și la bătaie dintr-un gest, dintr-o scânteie dădeau iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu iuțeală de lambadă du-te mă’ și tu la muncă, pune-ți
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Du_te_ma_si_tu_la_munca_ion_untaru_1337097475.html [Corola-blog/BlogPost/358671_a_360000]
-
NU SPUI NICIODATA/fragment „A ști ce e corect” Mai erau doar câteva zile până la Crăciun. Totul era feeric. Ambianța sărbătorilor plutea în aer. În toate magazinele se auzeau numai colinde, iar oamenii parcă erau mai veseli. Grăbiți, ca de obicei, dar mai zâmbitori. Magia Crăciunului le adusese pacea în suflete. Nu și lui Carol. Făcea cumpărăturile cu Miranda, ca în fiecare an, dar de data asta nimic nu mai era la fel. Oricât efort ar fi făcut Daniel, ea știa
NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA DE CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_suissa_1493491264.html [Corola-blog/BlogPost/380407_a_381736]
-
în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului De-a lungul multor generații ziua de 1 Ianuarie a devenit simbolul începutului noului an.Pentru numeroasele popoare ale universului ziua aceasta a intrat întradiția lor, însoțită de anumite obiceiuri, povestiri, legende, cântece,jocuri și binențeles petreceri și veselie.Popoarele, indivizii își îndreaptă speranțele pentru un viitor mai bun, maiîmbelșugat, mai sănătos.Ziua de 1 ianuarie, considerată pe plan internațional ca începutul anului calendaristic nu a fost însă acceptată, integrată
ANUL NOU de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1450718988.html [Corola-blog/BlogPost/371818_a_373147]
-
l-am consemnat. Cu alte cuvinte însăși încoronarea a avut loc în această zi,căci regele a vrut să se bucure de semnificația zilei. Chiar și zeilor li s-a acordat cinstea de naștere în ziua consemnată maisus. Unul din obiceiele păstrate e procesiunea vaselor umplute cu,,apănouă'' luată din Nil, cu care se fuge spre temple.În anul 46 î.e.n. Iulius Cezar a decis 1 ianuarie să fie începutul anului calendaristic, ANUL NOU. El a luat această decizie căci Janus
ANUL NOU de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1450718988.html [Corola-blog/BlogPost/371818_a_373147]
-
făcut unele modificări de calcul este până astăzifolosit în unele biserici ortodoxe sârbe și rusești.Ziua de 1 ianuarie se sărbătorește aducându-se jertfe de animale șioferindu-se fructe și miere în onoarea lui Janus, considerat zeul ușilor șiînceputurilor.Un alt obicei roman este procesiunea de numire a noilor consuli, fiindînsoțită de un alai în îmbrăcăminte albă care ajunge la templul lui JupiterCapitoliu.Anul Nou în Franța a început a fi sărbătorit la 1 ianuarie de abia subregele Carol al IX-lea
ANUL NOU de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1450718988.html [Corola-blog/BlogPost/371818_a_373147]
-
Cu predilecție, umblau cu cămăși lungi, albe. Albe este cam mult spus, că de atâta drum, umezeală, trudă, cămășile alea numai albe nu erau, dar nici negre nu le puteam numi. Să lăsăm pe fiecare cu religia lui și cu obiceiurile lui vestimentare. Dar, mai toți se închinau la regele aurului, la acele bogate shop-uri de pe Karachi. Veni și momentul eliberării din acel chin al căldurii și al umezelii. Fuseserăm îmbarcați iarăși în avionul nostru Tarom. Un avion mic, dar
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1419838255.html [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
necivilizat joacă aici un rol cât se poate de secundar. Detalii precum atinsul taurului, înmuiatul batistei în sânge sau tăierea cozii și înmânarea ei învingătorului au o semnificație mult mai adâncă, ducând cu gândul la unele ritualuri arhaice și la obiceiuri perpetuate din antichitate. Taurul a fost animalul totemic al multor popoare din bazinul mediteranean. Hitiții și arameii îl divinizau, pe post de simbol al fecundității mitice, al puterii supranaturale a zeilor. Cretanii culturii minoice practicau un ceremonial cu o scenografie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fiesta-total/ [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
în substanțe inflamabile - toros ardiendo, au existat încă din Antichitate; în Spania Evului Mediu erau prezenți atât la sărbătorile regale, cât și în ocazii cu semnificație religioasă. Dar fantezia omenească nu cunoaște limite: tot în antichitate își are originea și obiceiul de a momi taurii spre o rampă amenajată în apropierea unei ape, cu scopul de a-i „convinge” într-un final să se arunce în vâltoare. Un ecou al acestor crude amuzamente populare a supraviețuit până în zilele noastre, sub forma
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fiesta-total/ [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]