3,519 matches
-
și inventariere. "Pentru a observa, în sânul unei opere, niște corelații de forme, de imagini, de fapte stilistice, trebuie în mod necesar să te situezi în afara operei și s-o supui unei lecturi avertizate; în plus, pentru a rosti faptele observate, trebuie să decurgi la limbajul descriptiv al unei alte epoci ( a noastră), și al unei alte categorii intelectuale (aceea a cunoașterii noastre contemporane). Cu cât căutăm mai mult să atingem operele în configurația pe care ele o au în sine
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în care nu a realizat mare lucru și care se va termina odată cu coborârea din tren. Acest timp trecut lăsat în urmă a avut o încărcătură negativă, plină de erori și de greșeli în lanț, una mai evidentă ca cealaltă, observate numai după ce s-au consumat. S-a purtat ca un copil care, trimis de părinți la prăvălie după sare sau zahăr, căscând ochii la tot felul de nimicuri și holbându-se prin vitrine, uită să mai vină acasă, în timp ce familia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
despre ploaia caldă cu stropi mari ca de vară, ce abia s-a terminat, despre măreția și frumusețea curcubeului, ce apăruse pe neașteptate și care despărțea cerul aproape în două de la un orizont la altul, Bidaru, referindu-se la fenomenul observat încă din ziua precedentă, a făcut aceeași remarcă pe care o făcuse și în fața soției: Observi ceva deosebit după ploaia care abia s-a terminat? Nu au mai apărut deloc melci! Nu știu ce înseamnă și nu am auzit în viața mea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
este dezvoltată prin abilitarea acestora pentru găsirea de metode alternative în vederea realizării obiectivelor lecției. (17) Cadrul didactic-mentor realizează feed-back ul: a) persoanele implicate în observare sunt dirijate în oferirea feedbackului; b) feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecției observate; c) în discutarea lecției observate este încurajată reliefarea aspectelor pozitive; d) discutarea lecției observate facilitează depistarea și explicarea de către profesorul mentor a conceptelor neînțelese de studenții practicanți/stagiari. (18) Cadrul didactic-mentor monitorizează activitatea didactică a studentului practicant/stagiarului: a) cadrul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
pentru găsirea de metode alternative în vederea realizării obiectivelor lecției. (17) Cadrul didactic-mentor realizează feed-back ul: a) persoanele implicate în observare sunt dirijate în oferirea feedbackului; b) feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecției observate; c) în discutarea lecției observate este încurajată reliefarea aspectelor pozitive; d) discutarea lecției observate facilitează depistarea și explicarea de către profesorul mentor a conceptelor neînțelese de studenții practicanți/stagiari. (18) Cadrul didactic-mentor monitorizează activitatea didactică a studentului practicant/stagiarului: a) cadrul didactic-mentor urmărește activitatea studenților practicanți
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
17) Cadrul didactic-mentor realizează feed-back ul: a) persoanele implicate în observare sunt dirijate în oferirea feedbackului; b) feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecției observate; c) în discutarea lecției observate este încurajată reliefarea aspectelor pozitive; d) discutarea lecției observate facilitează depistarea și explicarea de către profesorul mentor a conceptelor neînțelese de studenții practicanți/stagiari. (18) Cadrul didactic-mentor monitorizează activitatea didactică a studentului practicant/stagiarului: a) cadrul didactic-mentor urmărește activitatea studenților practicanți/stagiarilor pe întreg parcursul desfășurării practicii pedagogice și a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
empirică (în scris și oral); definirea termenilor de bază în cuvinte proprii, scris sau oral; completarea unor texte cunoscute (cu informație lacunară); descrierea dirijată sau structurată a unor elemente, procese și fenomene, reale sau reprezentate artogr și artographic; exprimarea elementelor observate direct sau mediat prin cuvinte proprii; compararea elementelor și fenomenelor percepute direct sau indirect; observarea mediului din orizontul local și apropiat; dezvoltarea creativității și exprimării opiniei personale rezumarea unor texte (oral sau în scris). 5.2.4. Proiectul didactic/planul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
al orizontului local) Strategia didactică: predominant inductivă și conversativă, pornind de la imagini Designul instruirii (succesiunea activităților de predare - învățare) (a1) Discutarea unor imagini diferite (fotografii, tablouri geografice) (a2) Observarea liberă sau dirijată a reliefului din orizontul local (a3) Discutarea caracteristicilor observate și identificarea unor caracteristici comune (a4) Descrierea dirijată a unor forme de relief (după fotografii) (a5) Construirea unei definiții (explicații) empirice a reliefului (an) Sinteză și evaluare: (1) Construirea unui text individual referitor la termenul de relief (2) Descrierea individuală
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sau pe DN 15A la Hangu ș.f.m.a. Competențele necesare observării și interpretării/evaluării peisajului geografic identificate de noi sunt următoarele: stabilirea punctului de observare și a punctelor de reper; degajarea ansamblurilor și a limitelor; clasificarea taxonomică a elementelor observate: naturale, antropizate și antropice (acceptarea unui sistem taxonomic clar); evaluarea elementelor cantitative ale peisajului: distanțe, înălțimi, proporții, volume, suprafețe; compararea elementelor prin raportare la punctele de reper; stabilirea funcționalității peisajului pe zone sau medii geografice identificate: urban, rural, agricol, tehnogen
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
se prezintă ea, cum se manifestă și cum trebuie să fie limba (îndeosebi cînd se are în vedere aspectul literar), desigur nu în formele concrete, ci într-o manieră teoretică și generală. Pentru a determina, așadar, CE este limba trebuie observate posibilitățile de structurare ale unei abordări filozofice a limbii, trebuie stabilit, mai întîi, ce aspecte prezintă limba în general, cum au fost sau cum pot fi cercetate aceste aspecte din perspectiva filozofiei, în condițiile în care lingvistica a devenit știință
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și de manifestarea ei materială, 2) ca formă materială sau ca normă, definită printr-o realizare socială dată, dar independentă de detaliul manifestării, 3) ca ansamblu de deprinderi sau ca uz, adoptată într-o societate dată și definită prin manifestări observate 34. Prin urmare, de data aceasta, în loc de sistem se folosește termenul schemă, dar din specificarea că "schema" este o noțiune predominantă în concepția saussureană, reiese că se are în vedere sistemul. Desigur, schema (sau sistemul) reprezintă gradul cel mai înalt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
terminologi-zării, pot fi valorificate și unele abateri (conotative) semantice ale cuvintelor, o serie de elemente motivate afectiv ale semnificației inițiale sau anumite valențe ce decurg din perspectiva etimologiei. Acesta nu este însă un aspect determinant al limbajului de specialitate. Trebuie observat, apoi, că elementele care privesc dimensiunea lingvistică sînt în parte determinate de celelalte dimensiuni. Fiecare stil funcțional cuprinde mai multe tipuri de limbaje (acestea ținînd tot de nivelul limbii) care întrunesc sub aceleași caracteristici aplicarea limbii la domenii cu afinități
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
există necesitate externă, în limbă, ca în toate fenomenele culturale, se manifestă necesitatea internă sau finalitatea, deoarece vorbitorii sînt liberi să modifice limba în funcție de necesitățile exprimării și, de aceea, orice fapt lingvistic nou este creat cu un scop. Trebuie însă observat că finalitatea (scopul) prevește exprimarea și comunicarea, iar nu limba în sine, căci vorbitorii nu-și propun să creeze în limbă, ci creează în limbă pentru a o adapta la ceva exterior ei, exprimarea și comunicarea fiind altceva decît limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limba este condiționată la rîndul ei de existența socială a omului, apoi, de nivelul de civilizație la care a ajuns comunitatea căreia îi este specifică și, în fine, de conjuncturi istorico-sociale caracteristice. Primele două de-terminări au fost în general observate și admise; cu mai puțin succes s-a reușit însă desprinderea adevăratelor cauze istori-co-sociale ale evoluției și transformării limbii. Determinarea aspectului limbii de către realitatea umană antrenează și principiile admise ca fiind hotărîtoare în realizarea schimbărilor ei. Din punctul de vedere
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
consemnarea unor aspecte privitoare la conduita elevilor În procesul de interacțiune cu ceilalți. Pentru a realiza o observație reușită este important să decidem ce aspecte ne interesează mai mult și apoi să stabilim o metodă simplă de Înregistrare a comportamentului observat. Realizarea unei grile de observație¹, a unei liste de rubrici care să faciliteze Înregistrarea și clarificarea datelor, va contribui decisiv la selectarea unor aspecte semnificative. De exemplu, În legătură cu atenția elevilor, se poate stabili inițial o listă de aspecte: capacitate de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
probabilitate, se constată dacă ipoteza de nul poate fi respinsă sau nu. Dacă ipoteza de nul nu poate fi respinsă, atunci datele obținute se datoresc hazardului și ipoteza de cercetare va fi infirmată; În cazul În care este respinsă, relațiile observate par a fi veritabile și ipoteza de cercetare se confirmă. Într-o cercetare intervin În mod necesar variabile. Prin variabilă se Înțelege tot ceea ce poate varia: Înălțimea, vârsta, greutatea corporală, sexul, cularea ochilor, mediul de proveniență, etc. Variabilele pot fi
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
o interrelație cu pacientul, asupra căruia traumatismul are adesea repercusiuni psihologice, această dimensiune umană a unui simplu gest, neputând fi neglijată. 68 3. Masajul terapeutic-recuperator în boli ale mușchilor Fără a reveni asupra problemelor legate de atrofii, contracturi și retracturi, observate frecvent în afecțiunile traumatismale, neurologice sau reumatismale, vom aborda doar cazul bolilor musculare în sine: miopatii, miozite, crampe. în miopatii. în tratamentul miopatiilor, așa cum a arătat Demos, masajul ocupă un loc de importanță medie, el fiind un mijloc de luptă
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
datoria de vigilență Una dintre cele mai bune ilustrări ale mecanismelor pe care am încercat să le demontăm în capitolul precedent este în același timp una dintre cele mai recente. Vrem să vorbim aici despre răspunsurile evreiești la ascensiunea antisemitismului observată în urma celei de-a doua Intifade în Europa și mai ales în Franța, unde maghrebienii și evreii din Maghreb care fac parte din clasele muncitorești locuiesc adesea în aceleași suburbii și uneori chiar în aceleași cartiere. Relativa reușită a celor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
experiement în care pe parcursul unui an școlar am urmărit prin metoda observației pedagogice atitudinile manifestate, sintetizate în foaia de observație. Pentru ca observația să servească pe deplin scopului cercetării experimentale am alcătuit o fișă de observație în care am consemnat datele observate prezentate sub forma diagramelor ale unor trăsături psihice (însușiri, caracteristici, aptitudini intelectuale, afective, volitive) ale grupelor martor și experiment supuși observației. Aceste observații s-au desfășurat pe parcursul anului școlar și doar în cadrul lecției de educație fizică având avantajul de a
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
influențată în prezent de Capitolul 4. Aplicarea metodelor cantitative ale regresiei simple și multiple, modelului LAG și analizei VAR 167 un șoc care le afectează pe cele ordonate ulterior acesteia. Acest lucru presupune distincția între diverse comportamente în economie, variabilele observate fiind rezultatele interacțiunii dintre oferta și cererea de pe piețe diferite (Zha, 1997). Ținând seama de aceste considerente ale analizei VAR, am estimat un model în care ordinea variabilelor este ISD, PIB, export și import. Raționamentul folosit este că ISD sunt
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările cu separarea pe de altă parte. Această depresivitate parentală este adesea observată așa cum o atestă rezultatele anchetelor epidemiologice. Atunci când părinții „folosesc” copilul într-o manieră proiectivă, ești mai ușor confruntat cu o patologie cu aspect de depresie narcisiacă; în schimb, în cazul de care ne ocupăm acum, stabilirea unei legături intense încărcate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unele manifestări care exprimă oscilații și/sau incertitudini privind limitele proprii: Christine declară că îi este frică de toate, de ceilalți. Are impresia că se vorbește despre ea, că cineva vrea să-i facă rău. Se simte în permanență spionată, observată. Ea prezintă stări de mare sensibilitate, dismorfofobii. Descrie momente lungi de contemplare în fața oglinzii, mărturie a sentimentelor de teamă privind depersonalizarea, înstrăinarea și confuzia. Ea nu mai recunoaște nici oamenii, nici pe ea însăși, se simte împiedicată să se manifeste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
foarte semnificative. Semnalăm, în sfârșit, faptul că existența unei tentative de suicid este ea singură un factor de risc. Astfel, în lucrarea lui Wichstrom (2000), care a avut drept subiecți 9679 tineri cu vârste între 12 și 20 de ani observați timp de doi ani, unul dintre factorii de risc cei mai importanți pentru apariția unei tentative de suicid este existența unei tentative anterioare. Din eșantionul inițial (9 679 tineri), 8,2% (757) au avut deja o tentativă de suicid; în timpul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deprinderi, interacțiuni, componente ale activității)? Cum evaluăm? Cine evaluează, pentru ce și în numele a ce evaluăm? Apoi trebuie să observăm că actul evaluării degajă deseori un cadru artificial, marcat de o distanță remarcabilă între conduita de observat și conduita propriu-zis observată. Proba de evaluare se poate converti într-o situație fabricată, în sensul că agentul evaluat (elevul) este obligat să adopte conduita dorită, prin însăși prescrierea implicită, „ascunsă” în probă. Dispozitivul evaluativ nu este deloc neutru. El induce la actorii spațiului
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
tale se vor întinde întâi pe măsură ce revii la strea de veghe pentru a discuta orice este necesar? Verificarea experiențelor de învățare terapeutică are valoare atât pentru terapeut cât și pentru client. Anei i s-a dat feed-back privitor la mișcările observate ale degetului, levitația brațului și scrierea automată a datei. I s-a spus că aceasta este o indicație pozitivă a succesului ședinței terapeutice și că orice experiențe negative pot avea efect pozitiv pe termen lung. Tema de casă A fost
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]