1,054 matches
-
și niscare cuvinte de ocară și de sudalmă împotriva cuiva, scriindu-i și numele lui și multe cuvinte reale (rele) și sudalmi asupra lui, aceste ocări cu scrisoarea se fac în multe fealiuri, uneori scriu hârtii cu sudalme și cu ocări asupra cu iva, și le aruncă pre uliță sau în mijlocul târgului, unde sunt mai mulți oam eni, pentru să citească mulți și să înțeleagă ocările lui; a lții scriu și lipesc hârtii pe ziduri sau pre păreți pe unde trec
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ocări cu scrisoarea se fac în multe fealiuri, uneori scriu hârtii cu sudalme și cu ocări asupra cu iva, și le aruncă pre uliță sau în mijlocul târgului, unde sunt mai mulți oam eni, pentru să citească mulți și să înțeleagă ocările lui; a lții scriu și lipesc hârtii pe ziduri sau pre păreți pe unde trec oameni deac ă le aud toți, alții cu meșteșug, de nu scriu numele omului, ci scriu niscare semne ca acelea, ce le înțeleg și cunosc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
omului, ci scriu niscare semne ca acelea, ce le înțeleg și cunosc pentru cine grăiaște și pre cine ocărăște.ʺ Unor asemenea ʺcugetătoriʺ ce pedeapsă li se apli ca dacă erau dovediți? ʹʺCela ce va face polojenii ca acealea cu ocări și cu sudălmi asupra altuia, aceluia să i se taie capul, după cum zic mulți dascăli. Aceasta se socotește și se face, când aceale scrisori și aceale polojenii cu sudalmi și cu ocă ri vor fi tocmite cu vicleșug.” Dar vicleșugul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tot târgul sau să pață altă pedeapsă, după cum va fi voia judecătorului, că are judecătorul deapururea putere la lucruri ca acestea să cearte și cu moartea.ʺ Cât privește ʺCela ce va scrie virsuri (versuri) sau va scoate cântece pentru ocară cuiva, acela se v a ce rta ca și aceia ce va scrie sudalme și ocări, cum scrie mai sus. ..ʺ Ba, ʺîmpreună și cu acela ce va cânta aceale cântece, sau alte le c a aceastea, aceea toți cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
putere la lucruri ca acestea să cearte și cu moartea.ʺ Cât privește ʺCela ce va scrie virsuri (versuri) sau va scoate cântece pentru ocară cuiva, acela se v a ce rta ca și aceia ce va scrie sudalme și ocări, cum scrie mai sus. ..ʺ Ba, ʺîmpreună și cu acela ce va cânta aceale cântece, sau alte le c a aceastea, aceea toți cu o certare se vor certaʺ. Iar cearta, după cum s-a văzut, însemna și moartea. Uneori, și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ar mai fi fost. Douăzeci de ani de lupte stropite cu cico, nu-i lucru de gioacă pentru acești oameni purii și numai armonie. Și-ntru izbava luptătoriului cu stânga, Hadrian mai adeaugă un motiv: „Nevoia de Înțelepciune”. Adeca, suferind pentru ocările aduse cinstitei fețe aproape bisăricești, om cu multe vrednicii În vecii aceștia viitori. „Să nu cumva să lipsească din șahul electoral al acestei primăveri”, șuruie acest al nost’ al treilea Iorga. Neputincios lucru să poți cuprinde și scorni cu mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ai ocolit ceea ce a avut de suferit până în Țara Leșască. N-am uitat: “Și cându-l duce pe drum, îl pusesă într-o sanie cu doi cai, unul albu și unul negru, și cu hamuri de teiu, ca vai de dânsul. Ocări, și sudălmi, de audze cu urechile. Ș-agiungându la Suceavă, la un sat... au poftit puțintel lapte să mănânci. Iar femeia gazda i-au răspuns că <n-avem lapte să-ți dăm, c-au mâncat Duca-Vodă vacile din țară de-l
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au zis lui Nahaș: "Fă legămînt cu noi, și-ți vom fi supuși." 2. Dar Nahaș, Amonitul, le-a răspuns: Voi face legămînt cu voi dacă mă lăsați să vă scot la toți ochiul drept, și să arunc astfel o ocară asupra întregului Israel." 3. Bătrînii din Iabes i-au zis: "Dă-ne un răgaz de șapte zile, ca să trimitem soli în tot ținutul lui Israel și dacă nu va fi nimeni să ne ajute, ne vom supune ție." 4. Solii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
bată cu mine și să mă omoare, noi vom fi robii voștri, dar dacă-l voi birui și-l voi omorî eu, voi ne veți fi robi nouă și ne veți sluji." 10. Filisteanul a mai zis: "Arunc astăzi o ocară asupra oștirii lui Israel! Dați-mi un om, ca să mă lupt cu el." 11. Saul și tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale Filisteanului, și s-au înspăimîntat și au fost cuprinși de o mare frică. 12. Și David era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
mai înainte, și David le-a auzit. 24. La vederea acestui om, toți cei din Israel au fugit dinaintea lui, și i-a apucat o mare frică. 25. Fiecare zicea: "Ați văzut pe omul acesta înaintînd? A înaintat ca să arunce ocara asupra lui Israel! Dacă-l va omorî cineva, împăratul îl va umplea de bogății, îi va da de nevastă pe fiică-sa, și va scuti de dări casa tatălui său în Israel." 26. David a zis oamenilor de lîngă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
îi va da de nevastă pe fiică-sa, și va scuti de dări casa tatălui său în Israel." 26. David a zis oamenilor de lîngă el: " Ce se va face aceluia care va omorî pe Filisteanul acesta, și va lua ocara deasupra lui Israel? Cine este Filisteanul acesta, acest netăiat împrejur, ca să ocărască oștirea Dumnezeului cel viu?" 27. Poporul, spunînd din nou aceleași lucruri i-a zis: "Așa și așa se va face aceluia care-l va omorî." 28. Eliab, fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
și s-a făcut ca o piatră. 38. Cam după zece zile, Domnul a lovit pe Nabal, și a murit. 39. David a aflat că murise Nabal, și a zis: "Binecuvîntat să fie Domnul, că mi-a apărat pricina în ocara pe care mi-a făcut-o Nabal, și a împiedicat pe robul său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă asupra capului lui." David a trimis vorbă Abigailei că vrea s-o ia de nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
vitriolant pamflet împotriva celor ce au spoliat o țară rotunjindu-și averile amintindu-le: „Și tu vei muri și o să-ți amintești pe câți i-ai furat, vei auzi plânsul copiilor flămânzi, blestemele mamelor... și în urma ta vei auzi numai ocări și blesteme, asemeni lui Duca Vodă cel lacom de avere”. în „Ardealul” afirmă cu căldura inimii și sufletului că „tu, (Ardealul) ești vatra nepieritoare a neamului meu românesc” și că „Pot veni oricâte vânturi și valuri, se pot abate peste
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
el. Dacă reușești tu să Îl găsești, atunci tu să reușești să vorbești cu el. Un milion de răspunsuri cu ghimpi Îmi zburdau prin minte, dar nu reușeam decât să mă fâstâcesc ca o elevă de clasa Întâi făcută de ocară de Învățătoare pentru că fusese prinsă vorbind În timpul orei. — Păi, ăă, Miranda, am sunat la toate numerele pe care le avem și pare a nu se afla la nici unul dintre ele, am reușit să Îngaim. — Ei da, bineînțeles că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
păcătuit, am săvîrșit nelegiuire. 16. Dar, Doamne, după toată îndurarea Ta, abate mînia și urgia Ta de la cetatea ta Ierusalimul, de la muntele Tău cel sfînt; căci din pricina păcatelor noastre și din pricina nelegiuirilor părinților noștri este Ierusalimul și poporul Tău de ocara tuturor celor ce ne înconjoară. 17. Ascultă dar, acum, Dumnezeul nostru, rugăciunea și cererile robului Tău, și, pentru dragostea Domnului, fă să strălucească Fața Ta peste sfîntul Tău locaș pustiit! 18. Pleacă urechea, Dumnezeule, și ascultă! Deschide ochii, și privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mîntuit, și anume oricine va fi găsit scris în carte. 2. Mulți din cei ce dorm în țărîna pămîntului se vor scula: unii pentru viața veșnică și alții pentru ocară și rușine veșnică. 3. Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului, și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac și în veci de veci. 4. Tu, însă, Daniele, ține ascunse aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
hazardul privirii; nu am cu ce să-mi clătesc ochii, nu se profilează nimic interesant la orizont. La colțul de la ceas, mă ciocnesc de Bazil, care o așteaptă pe M. „O aștepți de mult?“ „De o oră!“ „Nenorocitule, faci de ocară tagma bărbaților! Nu trebuie s-o mai aștepți nici un minut și ai să vezi că va fi prima la Întâlnire. Hai mai bine la crâșma lui nenea Iancu să ne stingem setea de cunoaștere practică!“ „Hai!“ (seara) O colegă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ți-am răspuns, fiindcă mi se pare monstruos ca un om care trăiește și se îmbogățește din exploatarea țăranului să afirme totuși, cu atâta insistență, că țăranul e leneș. Dar chiar presupunând că ar fi cum zici dumneata, imputarea sau ocara dumitale n-ar privi pe țăranul nostru, ci pe cei ce l-au emancipat numai de formă și I-au lăsat, în fapt, mai încătușat ca pe vremea robiei. În loc să-i fi dat învățătură și educație cetățenească, a fost menținut
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lume sunt, zise țăranul cu ochii în pământ. ― De! făcu Filip și, după o tăcere lungă, repetă tot așa de grav: De! Chirilă Păun plecă fără învățătură, dar totuși ușurat ca și când, împărțindu-și cu alții durerea și auzind cuvinte de ocară împotriva grecului, i s-ar mai fi îndulcit sufletul. Pe seară merse la învățătorul Dragoș. Acolo se cunoștea pățania Gherghinei, cum, de altfel, se cunoștea acuma în tot cuprinsul satului, ajungând până și la urechea bătrânului Miron Iuga care, foarte
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ăsta de băiat, numai sufletul lui știe), fu cuprins și el, fără voia lui, în vârtejul indignării, și izbucni, umflîndu-se de mînie: ― Adică cum, măi Trifoane, eu trag cu ciocoii? Nu ți-e rușine să-mi arunci tu mie așa ocară? Tocmai tu, mă, care, de, mi-ai mâncat din strachină destul? Apoi tu te iei după alde Petre, mă, care linge toată ziua la curte și pe urmă vine aici să mă înfrunte pe mine, mă? ― Da de ce ling eu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din șopron. Platamonu se reculese, se sculă în picioare și întrebă cu o mutră nedumerită și prietenească: ― Da ce-i, oameni buni?... Cine v-a supărat? Zeci de glasuri răspunseră deodată, răcnind care de care mai vârtos. Erau sudălmi, și ocări, și amenințări, toate topite într-un vacarm asurzitor, din care nu se înțelegeau decât frânturi de vorbe murdare... Platamonu își rotea ochii holbați peste fețele strâmbate de furie și recunoștea țărani din Amara, din Lespezi și din Gliganu. Își opri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în gura mare că s-a tăvălit cu chiriașul ei, că totuși Jenică a rămas bun despărțit de ea și s-a logodit îndată cu fata subdirectorului, că de altfel Jenică s-a purtat ca un adevărat cavaler, dezmințind energic ocările Lenuței față de părinții lui... Titu Herdelea a ascultat cu mult interes toate acestea, întîi fiindcă i le spunea Tanța și apoi pentru că tot ce-o privea pe ea îl pasiona în realitate mai mult ca orice. Înduioșat, îi mărturisi că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
va uni cu trupa la adăpost și zicîndu-și, pe măsură ce se reculegea: ― Noroc că n-au fost încărcate armele, altfel tâlharii ne omorau! Pe când jandarmii dispăreau, pipăindu-și cucuiele și coastele, țăranii comentau bătălia cu râsete și glume, cu sudălmi și ocări. Trifon Guju bălăbănea o pușcă în aer, și chiuia, și striga cu o vioiciune ce nu se potrivea deloc cu fața lui morocănoasă: ― Acu-i acu, fraților!... Acu-i acu! Vestea izgonirii jandarmilor se răspândi repede dintr-un capăt la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în scrisori: „China nu poate pierde, deoarece ea reprezintă morala și principiile Cerului!“. Și totuși, adevărul e atât de limpede, că până și eu pot să-l văd: China a fost în mod repetat atacată, și împăratul ei făcut de ocară. Aș vrea să urlu la ei. Au decretele împăratului Hsien Feng puterea de a opri invazia străină sau de a-i uni pe țărani? Nu a acordat Majestatea Sa destul timp pentru ca planurile magice ale sfetnicilor săi să dea rezultate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mei, și cîțiva oameni din Iuda. Iam întrebat despre Iudeii scăpați care mai rămăseseră din robie, și despre Ierusalim. 3. Ei miau răspuns: "Cei ce au mai rămas din robie sunt acolo în țară, în cea mai mare nenorocire și ocară; zidurile Ierusalimului sunt dărîmate și porțile sunt arse de foc." 4. Cînd am auzit aceste lucruri, am șezut jos, am plîns, și m-am jelit multe zile. Am postit și m-am rugat înaintea Dumnezeului cerurilor, 5. și am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]