1,044 matches
-
despre cei închiși. La Huși 1958 împuternicitul Tupilat, după ce la biserica din vale m-a felicitat că nu am vorbit ceva de care să se poată lega (acuza) a dat un raport nefavorabil, mi s-a luat salariul de Stat, ocări din partea Bucureștiului și apoi mutat la Fărcășeni. Fiind separat de ceilalți nu pot cunoaște alte amănunte. Pr. Alois Donea Roman, 16-III-1992 Poporul meu Iată !... Inima străpunsă Sângerează pentru tine Și văpaia ei ascunsă Vrea să facă numai bine! Te-am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
l-a strâns ca-n clește, Și mulțimea furtunoasă Încă nu se mulțumește... Cu scuipat și cu injurii Mi-ai întunecat obrazul... Huiduind - în largul guriiMi-ai împovărat grumazul!... Te-am iubit, doar din iubire Am murit pe lemn de-ocară. Adăpat - drept răcorireCu oțet și fiere-amară ! Să ajungi la reușită M-ai străpuns cu lancea crudă Și din inima-mi zdrobită Tu de sânge-ai scos-o udă. Moartea mea și-a ei durere Pe puțini înduioșează Mulți în față
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
i-a mai rămas din trup, spre a se dărui cu totul și cu totul Iubirii care l-a condus pe drumurile pământului; nu înainte însă de a-i ruga pe frați să-l înmormânteze pe „Colina infernului” - locul de ocară unde erau îngropați sinucigașii și condamnații, deoarece cum le spusese altădată, „Francisc este cel mai mare păcătos din lume”. Este singura dorință de care frații lui nu au ținut seama. Astăzi trupul său odihnește acolo unde a dorit el, în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ai pus gânduri mari în mine, și că mă crezi demn de ele, și că nu mă lași să mă abat din drumul meu pe care mi l-ai hărăzit, ci mă lovești peste față și-mi strigi vorbe de ocară, spre binele meu cel adevărat! Il n’y a point de faux pas! Il n’y a que des pas tout simplement, et qui sont tous à nous. Certains nous mènent vers le bien, d’autres vers le mal, mais
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
singur sau în colaborare, volumele: Români în exil, emigrație și diaspora (Editura Pro Historia, 2006), Grigore Gafencu, Situația politică (Editura Paideia, 2007) și MAE și exilul românesc (în curs de apariție). Scribii rușinii „Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei.“ (Mihai Eminescu, Scrisoarea III) „Vorbim, bineînțeles, de acei scriitori care și-au arvunit conștiința și s-au pus cu trup și suflet în slujba depravării oficiale. Fapta lor de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
său pentru adevăr. Când Eustratie Logofătul, Simion Dascălul și Misail Călugărul se fac susținătorii legendelor puse în circulație de unguri pe seama originei noastre, cu ce nobilă indignare le răspunde Costin: "De aceste basme să deie seamă ei și de această ocară. Nice este șagă a scrie ocară vecinică unui neam; că scrisoarea este un lucru vecinic. Când ocăresc într-o zi pe cineva, este greu a răbda; dar încă în veci!". În fine ceea ce-l înalță și mai mult în stima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Simion Dascălul și Misail Călugărul se fac susținătorii legendelor puse în circulație de unguri pe seama originei noastre, cu ce nobilă indignare le răspunde Costin: "De aceste basme să deie seamă ei și de această ocară. Nice este șagă a scrie ocară vecinică unui neam; că scrisoarea este un lucru vecinic. Când ocăresc într-o zi pe cineva, este greu a răbda; dar încă în veci!". În fine ceea ce-l înalță și mai mult în stima și dragostea noastră e faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
1. Ajuns acolo, începu să cerșească și să trăiască din pomeni. O ducea astfel de zece sau douăsprezece zile, când un cleric și câțiva care erau cu acesta, văzându-l cerșind, începură să râdă de el și să-i aducă ocări, cum se face de obicei cu cerșetorii aflați încă în putere. Mai marele noului spital din Antezana, care tocmai trecea pe acolo, arătându-se mișcat de ceea ce vedea, îl chemă pe Pelerin și-l duse la spital, unde-i dădu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
spre un ordin decăzut și nereformat, ca să aibă mai multe de pătimit, gândindu-se că în acest fel Dumnezeu îi va veni în ajutor. Și Dumnezeu îi dădea o mare încredere că va îndura cu ușurință toate împotrivirile și toate ocările ce i s-ar aduce 2. În timpul întemnițării sale la Salamanca, nu-i slăbiseră dorințele de a face bine sufletelor și, mai întâi, de a studia pentru aceasta, apoi de a aduna oameni ce nutreau aceleași dorințe, păstrându-i pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în tot ceea ce este îngăduit libertății liberului nostru arbitru 2 și nu-i este oprit. În așa fel încât să nu iubim și să nu vrem, în ceea ce ne privește, mai mult sănătatea decât boala, bogăția decât sărăcia, cinstea decât ocara, viața lungă decât cea scurtă, și așa mai departe despre toate celelalte lucruri, ci să dorim și să le alegem doar pe acelea care ne călăuzesc spre menirea pentru care suntem creați. 24. CERCETAREA PARTICULARĂ ȘI ZILNICĂ. CUPRINDE TREI TIMPI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Tale Maici, și a tuturor sfinților și sfintelor Curții cerești, pentru că ceea ce vreau și doresc și este hotărârea mea chibzuită - numai să fie spre mai marea Ta slujire și laudă - este să Te imit în îndurarea tuturor nedreptăților, a tuturor ocărilor și a toată sărăcia, atât cea materială 3, cât și cea spirituală, dacă Preasfânta Ta Maiestate vrea să mă aleagă și să mă primească într-o asemenea stare de viață.” 99. Prima notă. Acest exercițiu se va face de două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Să privesc și să iau aminte la ceea ce fac șeiț, ca de pildă cum merg și muncesc, pentru ca Domnul să Se nască în cea mai mare sărăcie și, după ce va fi îndurat atâta foame, sete, căldură și frig, insulte și ocări, pentru ca să moară pe cruce; și toate acestea pentru mine; apoi, reflectând, să trag vreun folos spiritual 2. 117. Dialog. Să termin cu un dialog, ca și în contemplația de mai înainte, și cu un Pater noster. 118. CEA DE-A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
conducându-i în primul rând la cea mai mare sărăcie spirituală 1 - iar dacă Maiestatea Sa dumnezeiască ar fi șastfelț slujită și ar binevoi să-i aleagă, și la sărăcia materială; în al doilea rând, șsă-i conducăț la dorința de ocări și dispreț, pentru că din aceste două lucruri se naște umilința, astfel încât să fie trei trepte: prima, a sărăciei opusă bogăției; a doua, ocările și disprețul, opuse slavei lumești; a treia, umilința opusă trufiei; și, de la aceste trei trepte, să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
binevoi să-i aleagă, și la sărăcia materială; în al doilea rând, șsă-i conducăț la dorința de ocări și dispreț, pentru că din aceste două lucruri se naște umilința, astfel încât să fie trei trepte: prima, a sărăciei opusă bogăției; a doua, ocările și disprețul, opuse slavei lumești; a treia, umilința opusă trufiei; și, de la aceste trei trepte, să fie conduși către toate celelalte virtuți. 147. Dialog. Se va purta un dialog cu Stăpâna noastră, ca să-mi dobândească de la Fiul și Domnul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
primul rând în cea mai mare sărăcie spirituală, iar dacă Maiestatea Sa dumnezeiască ar fi astfel slujită și ar binevoi să mă aleagă și să mă primească, și în sărăcie materială; în al doilea rând, șsă mă întăreascăț în îndurarea ocărilor și insultelor, pentru a-L imita mai mult, numai să le pot îndura fără șsă existeț păcat din partea cuiva și fără a leza Maiestatea Sa dumnezeiască; voi adăuga un Ave Maria. Al doilea dialog. Să cer același lucru de la Fiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de umilință. A doua este o umilință mai desăvârșită 2 decât prima, și anume, să ajung până într-acolo încât nici să nu vreau, nici să înclin mai mult să am bogăție decât sărăcie, să iubesc mai mult faima decât ocara, să doresc viața lungă mai mult decât viața scurtă, dacă slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru, și mântuirea sufletului meu ar fi aceleași; și cu aceasta, nici șmăcarț pentru toate creaturile, nici șchiarț dacă mi s-ar lua viața, tot nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a doua, și dacă lauda și slava Maiestății dumnezeiești ar fi aceleași în a-L imita și a mă asemăna mai îndeaproape cu Cristos, Domnul nostru, să vreau și să aleg mai degrabă sărăcia cu Cristos cel sărac decât bogăția, ocările cu Cristos cel copleșit de ele decât faima, și să doresc mai mult să fiu socotit de nimic și nebun pentru Cristos, care a fost socotit cel dintâi astfel, decât înțelept și chibzuit în această lume. 168. Notă. Astfel, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ne mărităm cu ei. Noi suntem altfel. Ce să-i faci ? ! Nu-i vina noastră. Așa ne-a făcut Dumnezeu” <endnote id="(813, p. 114)"/>. Chiar și Însurătoarea cu „o femeie de alt neam” (fie ea și creștină) era „de ocară” În satul sau târgul românesc. O confirmă vechile ofisuri domnești din secolul al XVIII-lea <endnote id=" (577)"/>, dar și cărturarii români din primele decenii ale secolului al XIX-lea. În 1819, de exemplu, Moise Nicoară credea că „străinul” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dispare distincția Însăși. Mecanismul discriminării și al terorii poate fi, dacă nu blocat, cel puțin frânat. De regulă, sistemele greoaie și monstruoase devin vulnerabile În fața praștiei unei idei simple și ingenioase. Portretul profesional 1. Evreul negustor Neguțătoria ca „lucru de ocară” Într-un straniu clasament pe națiuni, evreul (veșnicul cămătar, cârciumar și negustor necinstit) pare să ocupe primul loc la proba Înșelării altora, cel puțin conform următoarei zicale românești : „Un grec Înșală doi români, un armean doi greci, un ovrei doi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi fost motivațiile acestui fenomen socio- economic : „din pricina trândăviei alor noștri [= a moldovenilor]” și, mai ales, „pentru că orice neguțătorie [moldovenii] o socotesc lucru de ocară” (Descriptio Moldaviae, 1717 ; <endnote id="cf. 43, p. 31"/>). În 1879, În discursurile lor parlamentare privind „chestia evreiască”, Titu Maiorescu și P.P. Carp <endnote id="(532, p. 108)"/> vedeau relația economică dintre români și evrei cam În aceiași termeni critici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1889), având ca protagonist pe Leiba Zibal - un hangiu evreu dintr-un târg din nordul Moldovei <endnote id="(vezi 651)"/> -, prozatorul vorbește de „acuzări de otrăvire prin vitriol” datorate răutății sătenilor : „Și oamenii sunt răi și pricinași la Podeni !... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol” <endnote id="(336, III, p. 29)"/>. Gruia, eroul din nuvela omonimă a lui Ion Agârbiceanu, Îl ia la bătaie pe „jidovul satului” convins fiind că acesta „vinde băuturi otrăvite creștinilor”. Scriitorul Calistrat Hogaș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bun augur”). La sfârșitul secolului al XIX-lea, Moses Schwarzfeld era convins că apelativul batjocoritor tărtan, atribuit evreului În spațiul românofon (de pildă, „dau drumul tărtanilor să năvălească În țară”, la Vasile Alecsandri ; sau „târtane, fi-ți-ar neamul de ocară”, la Liviu Rebreanu) ar fi un alt exemplu de a pune „evreul În legătură cu Necuratul” (conform ecuației etimologice tărtan = tartor = drac) <endnote id="(3, p. 10)"/>. Pe de o parte, această soluție etimologică ar transforma În pleonasm expresii populare uzuale de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este numit „Cadiu” ; disputa teologică este Între islamism și creștinismul ortodox etc. Iată cum sună cel mai important episod al legendei În limba lui Varlaam : „Iară cumuși trecea trăgând svântul pre o uliță jidovască, striga Jidovii cu râsuri și cu ocări pre svântu și cine cu ce se afla având În mâni, cu aceea arunca Într-Însul. Râsuri și hihote făcea. Iară unul dintr-Înșii cursă În casă și zmulsă o sabie, și deaca agiunsă pre svântul, Îndată tăe cinstit capul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al vieții sfântului creștin, dar și din cauză că - pentru mentalitatea creștină - evreul deicid a fost modelul evreului hagiocid. Imaginea „jidovilor” batjocorindu-l pe Sfântul Ioan („producând chicote fără rânduială și absurde”, la Grigore Țamblac, sau „striga jidovii cu râsuri și cu ocară pe svântu. [...] Râsuri și hihote făcea”, la Varlaam, sau „râsuri, hohote făcea”, la Picu Pătruț) este preluată din cunoscutele episoade evanghelice În care evreii Îl batjocoresc pe Isus : „Iar căpeteniile poporului Își făceau râs de Isus. Râdeau de el și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vedeți că se tot Înmulțesc. Cu evreii de la noi, nu este cu putință să avem o clasă de mijloc. Asemenea unei astfel de clase, ei știu să câștige bani și să facă negoț, Însă felul În care o fac și ocara ce li se trage de aici Îi vor Împiedica să devină o a treia stare. Țineți seama, apoi, că ei nu se amestecă În neamul nostru și că stau tot timpul la o parte. Pe lângă toate acestea, nu dau voie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]