1,324 matches
-
medie-mică 35%), reoperații (de obicei pentru RVOT, insuficiență aortică), hipertensiune pulmonară severă (PVOD), dezvoltarea de colaterale aorto-pulmonare semnificative. „Switch” atrial: imediate - sindrom de debit cardiac scăzut de obicei prin umplere atrială deficitară, sindrom de obstrucție a venei cave superioare până la ocluzie și tromboză, tulburări severe de ritm supraventriculare, tulburări de conducere până la bloc atrio-ventricular total. Tardive - insuficiență tricuspidă (valva atrio-ventriculară sistemică) semnificativă (15-30% din cazuri), insuficiență ventriculară dreaptă (ventriculul sistemic) în aproximativ 5% din cazuri, sindrom de obstrucție a venei cave
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
arterelor cerebrale anterioară, mijlocie și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale. În 70-80% dintre cazuri se decelează un suflu carotidian în cazul unei îngustări peste 2 mm a lumenului carotidian indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
sexul pacientului;comorbidități;speranța de viață; documentarea de infarcte cerebrale silențioase sau microembolii. 38.3.2.1. Tratament intervențional Angioplastia carotidiană cu stentare constituie o alternativă la endarterectomia carotidiană (EAC) la pacienții cu contraindica ii pentru intervenția chirurgicală, de tipul ocluziei controlaterale, afectării coronariene severe sau riscului cardio-pulmonar crescut. Anatomia locală nefavorabilă, restenoza post-EAC, intervențiile anterioare sau radioterapia în zona cervicală sunt de asemenea situații în care se preferă stentarea carotidiană (4) . În schimb, în situația când dubla antiagregare plachetară este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
practică în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc chirurgical includ dimensiunea plăcii, sexul pacientului, stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale (12). Riscul combinat de AVC perioperator sau deces este de 1,5-3%. Riscul de AVC ipsilateral la 5 ani este de 5,1% la pacienții cu EAC versus 11% la cei fără EAC (12). Atitudinea terapeutică la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
pacienții care prezintă deficite neurologice de peste 6 ore se practică EAC după stabilizarea pacientului, în decurs de două săptămâni după evenimentul neurologic. Utilizarea tehnicii de angioplastie patch se asociază cu reducerea riscului de AVC sau deces perioperator, scăderea ratei de ocluzie arterială sau stenoză recurentă. Caracteristicile plăcii care se asociază cu un risc crescut de AVC includ hipoecogenitate la ecografie, heterogenitate morfologică, neregularități și ulcera ii la suprafața plăcii. Tendința actuală este de a practica intervenții chirurgicale majore la septuagenari și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
alți dinți. 3. Parodontita că o manifestare a bolilor sistemice dezordini hematologice genetice 4. Bolile parodontale necrozante, parodontita ulcero-necrotică 5. Abcesele parodontale 6. Parodontita asociată leziunilor endodontice (sindromul endoparodontal) 7. Deformări (anomaliiă de dezvoltare sau dobândite - anomalii muco-gingivale, traumă din ocluzie. Carranza și Newman [54] clasifică afecțiunile parodontale după cum urmează: Gingivite 1. Gingivita acută ulcero-necrotică și gingivita HIV; 2. Gingivo-stomatita acută virală, bacteriană sau fungică; 3. Gingivita alergica; 4. Gingivita din afecțiunile dermatologice - lichen plan, pemfigus, eritem polimorf; 5. Gingivita inițiată
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ce au loc la nivelul structurilor de suport dentare și le clasifică în: 1. Parodontite a. Parodontita lent progresivă b. Parodontita rapid progresivă La vârsta adultă La vârsta precoce Parodontita prepubertară Parodontita juvenila Parodontita ulcero-necrotică Parodontita refractara 2. Traumă din ocluzie 3. Atrofia parodontala 4. Manifestări orale ale bolilor sistemice Atât traumă din ocluzie cât și atrofia parodontala în formă pură sunt fenomene de acomodare la modificările din mediul înconjurător. Ele nu sunt realmente “boli”, dar sunt incluse în clasificare pentru
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
1. Parodontite a. Parodontita lent progresivă b. Parodontita rapid progresivă La vârsta adultă La vârsta precoce Parodontita prepubertară Parodontita juvenila Parodontita ulcero-necrotică Parodontita refractara 2. Traumă din ocluzie 3. Atrofia parodontala 4. Manifestări orale ale bolilor sistemice Atât traumă din ocluzie cât și atrofia parodontala în formă pură sunt fenomene de acomodare la modificările din mediul înconjurător. Ele nu sunt realmente “boli”, dar sunt incluse în clasificare pentru a acoperi întreagă gamă de afecțiuni parodontale. Ranney [270] clasifică bolile parodontale după cum
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
la nivelul tuturor dinților, survine în general după 18-19 ani și este adeseori rezultatul progresării formei localizate. În ambele cazuri inflamația gingivala este redusă, placă în cantitate redusă, leziunile simetrice. Dinții devin mobili prin diminuarea suportului osos, antrenând tulburări de ocluzie destul de importante. Pungile măsurate sunt profunde, adeseori până la apex și în medie peste 6 mm. Caracteristicile parodontitelor (după Clerehugh și Tugnait, [75]) Parodontita cronică Parodontite cu debut precoce Debut Practic, în adolescență tipuri sub formă de parodontita cronică incipientă. La
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
mandibulari, de obicei bilateral, și duce la tipare distructive verticale în formă de semicerc. 2. Tendința la generalizare a pierderii de os alveolar - apare pe masura progresiei bolii, cel mai puțin afectate fiind zonele premolare. Aspecte radiografice în traumă din ocluzie Traumă din ocluzie produce modificări decelabile radiografic la nivelul laminei dura, a morfologiei crestei alveolare, a lărgimii spațiului parodontal și în densitatea osului trabecular înconjurător. Leziunile traumatice sunt mai manifeste la nivelul zonelor vestibulo-orale, deoarece în sens MD dintele are
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
bilateral, și duce la tipare distructive verticale în formă de semicerc. 2. Tendința la generalizare a pierderii de os alveolar - apare pe masura progresiei bolii, cel mai puțin afectate fiind zonele premolare. Aspecte radiografice în traumă din ocluzie Traumă din ocluzie produce modificări decelabile radiografic la nivelul laminei dura, a morfologiei crestei alveolare, a lărgimii spațiului parodontal și în densitatea osului trabecular înconjurător. Leziunile traumatice sunt mai manifeste la nivelul zonelor vestibulo-orale, deoarece în sens MD dintele are o stabilitate mai
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
alveolare, a lărgimii spațiului parodontal și în densitatea osului trabecular înconjurător. Leziunile traumatice sunt mai manifeste la nivelul zonelor vestibulo-orale, deoarece în sens MD dintele are o stabilitate mai mare datorită punctelor de contact adiacente. În faza inițială, traumă din ocluzie produce pierderea laminei dura observată la nivelul apexurilor, furcației și/sau crestelor marginale. Ca urmare, apare lărgirea spațiului ligamentar. Faza de reparație se caracterizează printr-o lărgire a spațiului ligamentului parodontal. Forțele în exces exercitate la nivelul dintelui se manifestă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
fazele terminale aceste leziuni se extind în jurul apexului, producând o imagine radiotransparentă periapicală întinsă - “leziuni cavernoase”. Ca urmare a forțelor excesive manifestate la nivelul parodonțiului poate apare resorbție radiculara, mai ales în cazul utilizării aparatelor ortodontice. Deși, traumă din ocluzie produce frecvent zone multiple de resorbție radiculara, dimensiunile lor reduse le fac greu decelabile radiografic. Capitolul 4 MOBILITATEA DENTARĂ NORMALĂ ȘI PATOLOGICA Mobilitatea dentară este un indicator al statusului parodontal și este definită de cele mei multe ori că o
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
care parodonțiul nu este bine adaptat funcțional. b) mobilitatea verticală sau axiala -este mai puțin vizibilă la examenul clinic decât cea transversala. În inocluzia de repaus, dinții sunt ușor egresați datorită presiunii sangvine desmodontale, fibrele ligamentare fiind ușor ondulate. În ocluzie, dinții sunt ușor deplasați în direcție apicala iar fibrele ligamentare devin rectilinii. Mobilitatea ușor crescută din cursul dimineții se datoreaza ușoarei extmzii a dinților datorită contactelor ocluzale limitate din cursul somnului. Pe parcursul zilei mobilitatea este redusă datorită masticației și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
evoluție și prognostic le agravează. Factorii locali Mobilitatea patologica este dependentă de: inflamație; de existență forțelor excesive; de absența funcției. Numeroși autori au considerat că aceste procese sunt distincte și independente în producerea parodontopatiilor. Unii au subliniat rolul etiologic al ocluziei traumatizante (Stillman [309], Orban [236]) alții sunt de părere că afectarea parodonțiului este opera inflamației (Haupl [145]; Listgarten [191]). Specialiștii consideră că forțele ocluzale în malformații produc o creștere a mobilității dentare, dar au caracter reversibil. Ei le definesc că
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
parodontal procese de distrucție a parodonțiului profund prin extinderea inflamațiilor gingivale la suportul osos și ligamentar; modificări fizico-chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale, sau a altor terapii cu hormoni; procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme etc.Ă ocluzie traumatica care generează procese de liza osoasă; bruxismul; boli metabolice (diabetă În cadrul mobilității dentare patologice se disting forme de mobilitate reversibila și ireversibilă. MOBILITATEA DENTARĂ REVERSIBILA Aceste tipuri de mobilitate, de etiologii diverse, pot fi tratate și sunt reversibile după
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cerințele fizionomice și funcționale ale pacientului. 92 Etapă cuprinde măsurile terapeutice tradiționale, având ca obiect restaurarea funcției parodontale. Acestea se referă la metode chirurgicale, de terapeutică endodontică, tratamente conservatoare protetice și/sau de refacere a obturațiilor, lucrărilor incorecte, cu echilibrarea ocluziei. Chirurgie parodontala, plasarea implantelor, Terapie endodontică; Restaurări definitive, Echilibrarea ocluziei Imobilizări -protezări fixe și amovibile, Evaluarea răspunsului la procedurile restaurative. Examinarea parodontala Faza a III-a de terapie - fază de menținere Își propune menținerea rezultatelor obținute, controlul plăcii dentare bacteriene
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
terapeutice tradiționale, având ca obiect restaurarea funcției parodontale. Acestea se referă la metode chirurgicale, de terapeutică endodontică, tratamente conservatoare protetice și/sau de refacere a obturațiilor, lucrărilor incorecte, cu echilibrarea ocluziei. Chirurgie parodontala, plasarea implantelor, Terapie endodontică; Restaurări definitive, Echilibrarea ocluziei Imobilizări -protezări fixe și amovibile, Evaluarea răspunsului la procedurile restaurative. Examinarea parodontala Faza a III-a de terapie - fază de menținere Își propune menținerea rezultatelor obținute, controlul plăcii dentare bacteriene având o importanță majoră pentru succesul tratamentului. Etapă vizează controlul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
controlul plăcii dentare bacteriene având o importanță majoră pentru succesul tratamentului. Etapă vizează controlul, prevenirea și evoluția bolii, prin reevaluări ale efectelor tratamentului șiamăsurilor de igienă orală, Reexaminări periodice și verificări ale: plăcii bacteriene și tartrului, condiții gingivale (pungi, inflamafieă, ocluzia și mobilitatea dentară, alte modificări patologice. Evaluarea rezultatelor în timp se bazează, desigur, pe examenul clinic și în special pe cel radiologic, singurul care ne oferă informații obiective despre evoluția resorbției osoase. Retracție gingivala asociată cu resorbție osoasă marginala și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
redusă, și/sau forțele ocluzale sunt eliminate prin ehilibrare ocluzală, se produce apoziție osoasă, desmodontiul regasind lărgimea normală, dintele putânduse stabiliza 3. Mobilitatea crescută, os alveolar cu înălțime redusă spațiu desmodontal lărgime normală Contenția poate fi evitată, cu condiția ca ocluzia să fie stabilă și când gradul de mobilitate nu jenează nici funcția nici confortul pacientului Se indică contenția când mobilitatea unui dinte/grup de dinți perturbă funcția și/sau confortul masticator. 4. Mobilitate progresivă a unui dinte care rezultă din
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Barrelle [142]); Principiul imobilizării în 2 planuri diferite (Ritter [276]); Principiul poligonului de contenție (Mealey [212]); Principiul extinderii maxime; - Biologice pierdere minimă de substanță să nu împiedice autocurățirea și igienă; să nu interfereze cu parodonțiul marginal să nu interfereze cu ocluzia. să suprime patologia punctului de contact. să permită o bună curățire artificială și autocurățire. Trebuie să fie ușor de aplicat și îndepărtat, să nu interfere cu măsurile de igienă orală. - Realizarea prin mijloace simple și eficiente, cu materiale curente, la
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
se urmărește prevenirea sau încetinirea evoluției bolii parodontale prin reevaluări ale efectelor tratamentului și corectitudinii aplicării măsurilor de igienă orală. În cadrul reexaminărilor periodice, se urmăresc la examenul clinic: placă bacteriană; tartrul dentar; inflamația gingivala; pungile parodontale; gradul de mobilitate dentară; ocluzia dentară. Atât în faza etiologica cât și în faza de menținere urmăresc gradul de eliminare a factorului determinant reprezentat de placă bacterianăși a factorilor locali iritanți cu rol de favorizare a bolii parodontale. Pentru toți pacienții se completează foile de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
libere de smalt cât și delaminarea imobilizării de pe structura dentară aferentă. Alegerea tipului de material de imobilizare a dinților parodontotici cât și a tehnicii se decide în urma unei analize sistematice clinice și radiologice, urmărind: numărul de dinți afectați, tipul de ocluzie și eventualele parafuncții, igienă orală, exigențele estetice ale pacientului, vârsta pacientului și motivarea să pentru dispensarizarea periodica. Rășinile compozite, cu variantele moderne, micofill, macrofill, hibride, ceromeri și ormoceri, fac posibilă aplicarea conceptului biologic fundamental de economie de țesut nobil amelodentinar
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
tip de imobilizare, mai ales în zona frontală, ține de evitarea sacrificiului mare de substanță dentară, inerent aparatelor conjuncte, ușurință în aplicare, efectul estetic deosebit, ca și posibilitatea de ”reparare” imediată în cabinet a sistemului de contenție. Nivelarea planului de ocluzie este posibilă în majoritatea cazurilor prin șlefuirea dinților migrați și numai în cazuri grave sînt indicate metode ortodontice și ortopedice. Fără o pregătire specială, tratamentul protetic conduce la apariția complicațiilor, printre care se enumeră suprasolicitarea funcțională a parodonțiului, blocarea mișcărilor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]