965 matches
-
ridicată lângă bisericuța de lemn și având același hram ca aceasta. În 1883, cu ocazia vizitei regelui Carol I la Broșteni, s-a dat ordin ca vechea biserică de lemn să se acopere și să se păstreze ca un "„scump odor bătrânesc”" în care să se strângă și să se adăpostească toate cărțile și lucrurile vechi din comună. În anul 1950, biserica de lemn a fost transformată în muzeu sătesc de etnografie, artă populară și istorie locală. În prezent bisericuța de
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
acum 7328 (1820), cum blagoslovenia preasfințitului mitropolit kirio kir Veniamin și prin osârdia cuvioșiei sale ieromonah Iosif, egumenul acestei sfinte mănăstiri, s-au deschis zidirea, s-au tencuit și s-au acoperit. 1820 iunie 8”". Ctitorul a înzestrat schitul cu odoare și cărți de cult. O parte dintre cărți, dăruite în perioada 1640-1647, se mai păstrează și astăzi. Printre acestea se află un Octoih (dăruit în 1640 „mănăstirii sale nou întemeiate numită «Sub muntele Peon»”), un Triod de post (dăruit în
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
strângă, cu înfrigurare, toate bogățiile țării românești, spre a fi trimise la Moscova, un singur om n-a voit să cedeze valorile ce le avea sub privirea sa: starețul mănăstirii Secul, din județul Neamțului Așa au fost scăpate de la pieire odoarele acestei frumoase mănăstiri, între cari și acel vestit aer al lui Nes tor Ureche, mare vornic al țării de jos și al soției sale Mitrofana, din 1608 În zilele blagoslovitului Voievod Simion Movilă””. Numele starețului, care a văzut limpede și
Ilarion Bălăiță () [Corola-website/Science/327023_a_328352]
-
Ureche, mare vornic al țării de jos și al soției sale Mitrofana, din 1608 În zilele blagoslovitului Voievod Simion Movilă””. Numele starețului, care a văzut limpede și nu a avut încredere în Rusia țaristă, opunându-se cu hotărâre... ca să predea odoarele mănăstirii, este protosinghelul .” Astfel protosinghelul Ilarion înfruntând arestul, bătăile și schingiuirile anchetatorilor nu a trădat tainițele știute numai de bătrânii mănăstirii în care a fost depozitat tezaurul ce poate fi admirat astazi în muzeul de la Secu. Faptele Lui sunt lăudate
Ilarion Bălăiță () [Corola-website/Science/327023_a_328352]
-
sa, Elina, o serie de boieri ca pitarul Mitrea sau clucerul Albu, călugări și mireni, „"cinstiți și socotiți svetnici, dregători și judecători a toată măsura, tocmitorii țării și tuturor boierilor mari sau mici"”, au făcut danie Mănăstirii Plătărești moșii, icoane, odoare bisericești, clopote, turme de vite și bani. Matei Basarab a donat, pe lângă moșii și icoanele împărătești, și icoana Sfântului Mercurie, care se păstrează până astăzi. Astfel, printr-un hrisov din 21 mai 1646, dat la Târgoviște, domnitorul își întărea drepturile
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
aveți unde dormi, să aveți ce mânca și să-și permită acel computer în fața căruia vă pierdeți zilele și nopțile. Data viitoare când mergi la baie, privește în oglindă și întreabă-te dacă părinții tăi s-ar mândri cu așa odor. Eu nu. Sper ca următoarea noastră întâlnire să aibă loc într-o bibliotecă, nu restaurant fast-food. Rămâneți cu bine."
Scrisoarea deschisă a unui profesor: Imbecili cu diplomă. O generație pierdută! by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101366_a_102658]
-
Cernavoda, și „Doinita” al Cercului Militar Bistrița, cât și soliști tineri, multipremiați ai concursurilor de gen, din toate regiunile folclorice ale României: Mariana Ozana Stoicoci și Mariana Jianu(Oltenia), Elenă Nistor și Narcis Gherghișan (Dobrogea), Briana Olteanu, Georgiana Tănasă, Sânzian Odor(Moldova), Izabela Baicu, Cristina Vrânceanu și Adriana Deaconu (Prahova), Gabriela Oancea (Sibiu), Iulia Vătafu (Vrancea), Adriana Anghel (Hunedoara), Jenica Bercea Anton (Buzău), Cătălin Maximiuc (Bucovina). O voce cu un timbru unic, Anca Panțâru din Timișoara, a susținut un minirecital cu
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
de Independență,în prezența domnitorului Carol și defilării regimentului de dorobanți.Domnitorul Carol a dăruit bisericii un policandru de valoare cu inscripția "Carol I al României închină Bisericii din orașul Pitești cu hramul Sfântul și Făcătorul de minuni Nicolae,acest odor ,în amintirea zilelor de 9 mai 1866,10 mai 1878,14 decembrie 1877-ziua reîntoarcerii acasă după izbânzile din Bulgaria. Biserica avea un ceas mare în turlă, fiind denumită și "Biserica cu ceas" Biserica a fost o redută a luptei anticomuniste
Biserica Sfântul Nicolae din Pitești () [Corola-website/Science/335783_a_337112]
-
râului principal ce trece pe aici. Formarea acestui toponim local diferă de cel al Văcăreștiilor de lângă Târgoviște, acolo unde a început arborele genealogic al celebrei familii boierești. Este de precizat că la biserica din sat mai există o mulțime de "odoare" dăruite de Filip Lenș, care sunt inscripționate cu inițialele F.L. Printre ele poate fi remarcată și o icoană ce reprezintă pe "Sfinții Constantin și Elena" și care este semnată de Ghiță Grigorescu, unchiul lui Nicolae care era și el zugrav
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
Trei Ierarhi din Iași (1882-1898), pentru care regele Carol I și regina Elisabeta au donat mobilierul interior: scaunele domnești și arhierești, stranele, iconostasele din bronz aurit cu inserții de email și fildeș, candelabrele înfrumusețate cu ouă de struț și alte odoare. La restaurarea Bisericii Domnești „Sfântul Nicolae” din Iași au contribuitcu stranele, catapeteasma și odoarele din interior. A rectitorit din temelii Biserica Sfântul Dumitru din Craiova, ctitoria lui Matei Basarab, a refăcut biserica lui Ștefan cel Mare din Baia, vechea capitală
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
donat mobilierul interior: scaunele domnești și arhierești, stranele, iconostasele din bronz aurit cu inserții de email și fildeș, candelabrele înfrumusețate cu ouă de struț și alte odoare. La restaurarea Bisericii Domnești „Sfântul Nicolae” din Iași au contribuitcu stranele, catapeteasma și odoarele din interior. A rectitorit din temelii Biserica Sfântul Dumitru din Craiova, ctitoria lui Matei Basarab, a refăcut biserica lui Ștefan cel Mare din Baia, vechea capitală a Moldovei (1907-1914), biserica mare de la Mănăstirea Sinaia 1897-1903), Biserica Domnească din Târgoviște (1907-1910
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
marii și vrednicii mitropoliți Veniamin Costachi și Iosif Naniescu: „Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea, al regatului meu al șaselea, împodobindu-se și înzestrându-se cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare și veșminte prețioase, precum și cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite și închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălțarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soții Elisabeta și a urmașilor noștri”. După cum același
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
Bisericii „Sfântul Nicolae” Domnesc din Iași: „Noi Carol I, Domn și Rege al României pătruns de evlavie și râvnă pentru drept-credincioasa biserică a lui Hristos, hărăzit-am în anul mântuirii 1904 și al Domniei noastre al trei-zeci-și-optulea, catapeteasma, stranele și odoarele din această sfântă biserică cu hramul sfântului Ierarh Nicolae ca prinos adus Împăratului Ceresc pentru ocrotirea ce ne a dat în timp de pace și de războiu, spre a întemeia Regatul Român”. Regele Carol I și edificarea Catedralei Naționale: Construirea
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
ODOARE DIN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 326. footnote> (a - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.64) a) O sabie din vremea lui Ștefan cel Mare. Când
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în comuna Deleni, în malul Bârladului, sub rădăcina unui stejar, s-a găsit o sabie, care, după forma ei, zice că ar fi din vremea lui Ștefan cel Mare. Odorul acesta se păstrează în muzeul din București.
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]