1,402 matches
-
Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor la Conferința pe Țară a Scriitorilor (5375/1962) nu vorbește decât despre „dezvoltarea literaturii noastre noi, realist-socialiste”, despre „principiul leninist al îndrumării literaturii de către partid”. E lăudat faptul că proza „a realizat progrese în oglindirea vieții clasei muncitoare”, trecându-se în revistă „împlinirile” din celelalte genuri literare. Cel mai frecvent atacată este critica, acuzată de scăzuta ei combativitate, de faptul că nu contribuie îndeajuns la „educația social-politică și estetică a maselor”. Raportul conține referiri concrete
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
nyugtalanság bűne” (Poezie), Ed. Mentor, Tg.Mureș, 2014; „Temeliile Turnului Babel” (Eseu), Ed. Acad. Rom., București., 2013; „Păcatul neliniștii” (Poezie), Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2012; „Violența simbolică în discursul electoral” (Eseu), Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012; „eu, tu și El” (Oglindiri spirituale), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009; „Jurnal de inițiere spirituală” (Eseu), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2008. Membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Membru în Colegiul de redacție „Avanti Publishers.com”, Karachi, Pakistan & Windsor, Connecticut, USA; Membru în Colegiul de redacție
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
mediului natural, Eu sunt, În egală măsură, și un produs psihomoral al modelului sociocultural. Se desprinde de aici un fapt interesant, și anume că identitatea Eului este rezultatul final al unui act autoreflexiv, un veritabil fenomen de oglindă, sau de oglindire a Eului În propria sa conștiință, când se descoperă pe sine Însuși, dar și de oglindire a persoanei În afara sa, În cadrul raporturilor interpersonale, când sunt perceput de către ceilalți. Oglindirea este descoperirea de sine, iar descoperirea de sine Înseamnă de fapt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de aici un fapt interesant, și anume că identitatea Eului este rezultatul final al unui act autoreflexiv, un veritabil fenomen de oglindă, sau de oglindire a Eului În propria sa conștiință, când se descoperă pe sine Însuși, dar și de oglindire a persoanei În afara sa, În cadrul raporturilor interpersonale, când sunt perceput de către ceilalți. Oglindirea este descoperirea de sine, iar descoperirea de sine Înseamnă de fapt determinarea identității mele, a ceea ce Eu sunt În raport cu ceilalți și cu lumea. Având În vedere acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al unui act autoreflexiv, un veritabil fenomen de oglindă, sau de oglindire a Eului În propria sa conștiință, când se descoperă pe sine Însuși, dar și de oglindire a persoanei În afara sa, În cadrul raporturilor interpersonale, când sunt perceput de către ceilalți. Oglindirea este descoperirea de sine, iar descoperirea de sine Înseamnă de fapt determinarea identității mele, a ceea ce Eu sunt În raport cu ceilalți și cu lumea. Având În vedere acest fapt, rezultă că Eu nu pot fi cel care sunt decât raportându-mă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fragment dintr-un roman al lui Mihail Șolohov, Ei au luptat pentru patrie, în traducerea lui V. Tescoveanu. Sunt de menționat, de asemenea, numeroasele dezbateri și anchete referitoare la relația dintre literatură și politică (1977), responsabilitatea socială a scriitorului (1979), oglindirea comunismului în literatură (1979) etc., la care participă, printre alții, Laurențiu Ulici, Dumitru Micu, Ion Lăncrănjan, Gheorghe Tomozei, Marius Tupan, Vasile Andru, Const. Ciopraga. În deceniul al cincilea, în primii ani ai nou-instauratului regim, câteva anchete au un pronunțat caracter
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
confirmă aceste date într-o măsură mult mai acută decât le generează. Alegerea provinciei ca spațiu-cadru poate fi speculată ca fiind sugestivă pentru coordonatele scrisului lui S.: de vreme ce mecanica periferiei o „oglindește” pe cea a centrului, microfizica ficțională țintește la „oglindirea” unei ordini esențiale; de aici, o anume supraexploatare a sintaxei individului în sensul reprezentativității simbolice, dar și teza care dublează anecdoticul - indusă acestuia, și nu dedusă din el. Complementar, mai pot fi notate predispoziția lui S. pentru stilul stufos sau
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
februarie 1945. Prima serie nu menționează comitetul de redacție; cea de-a doua are, până la numărul 71/1944, ca prim-redactor pe Ion Maxim, ulterior fiind condusă de un comitet. Articolul-program mărturisește interesul profesional, cultural și informativ al publicației. Alături de oglindirea „chestiunilor care interesează viața și nevoile slujbașilor drumului de fier”, hebdomadarul năzuiește să obțină „colaborarea celor mai distinse pene din toate domeniile de activitate: științifică, economică, socială și literară”. Rubricile se intitulează „De la inimă la inimă”, „Litere, muzică, teatru, arte
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
peste un sfert de veac, și anume în Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis (2002). Fructificând sugestii venite din partea „transdisciplinarității” teoretizate de Basarab Nicolescu, T. își va revizui teza realismului pentru a identifica drept sursă a originalității dramaturgului „fascinația caleidoscopică a oglindirii reciproce dintre iluzie și adevăr, infinitul joc combinatoriu pe care îl declanșează forțe misterioase și atotputernice precum coincidența sau hazardul, carnavalul amețitor al măștilor cuprinse în acest fluid spectacular”. Cea mai ambițioasă întreprindere a lui T. e însă Romanul romanului
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
a fost scrisă. Prin studiile sale despre Cervantes, Lope de Vega și Calderón de la Barca a încercat să reconstituie ansamblul vieții spirituale spaniole din secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Punctul de plecare era convingerea că numai fidelitatea oglindirii poate conferi unei literaturi caracter național (poezia ar face oarecare excepție, pentru că aici adevărul istoric nu constituie o lege, ci, adesea, doar o premisă abandonată ulterior). În virtutea acestui principiu, V. a combătut, tot de pe poziții junimiste, ignorarea specificului național în
VARGOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
Nature. Cartea lui Rorty a devenit fundamentală pentru istoria postmodernismului mai ales datorită unei hermeneutici revelatoare - expresia modernă „oglinda naturii”, care desemna cunoașterea obiectivă, a căpătat alt înțeles. După Rorty, mirror of nature este o iluzie provocată de mind mirroring („oglindirea mentală”); dar noi nu putem conferi sens prin oglindirea mentală a ceva aflat în afara meticulozității, a rigorii mentale însăși. În anii ’70, postmodernismul a devenit disciplină teoretică și academică. Începuturile istoriei acestei evoluții au fost consemnate de Hans Bertens în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernismului mai ales datorită unei hermeneutici revelatoare - expresia modernă „oglinda naturii”, care desemna cunoașterea obiectivă, a căpătat alt înțeles. După Rorty, mirror of nature este o iluzie provocată de mind mirroring („oglindirea mentală”); dar noi nu putem conferi sens prin oglindirea mentală a ceva aflat în afara meticulozității, a rigorii mentale însăși. În anii ’70, postmodernismul a devenit disciplină teoretică și academică. Începuturile istoriei acestei evoluții au fost consemnate de Hans Bertens în The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unuia singur sunt, în fond, o nebunie, dar dacă sunt coerente sau paranoice, se pot impune celorlalte rațiuni, subordonând normalitatea. Parafrazându-l pe Hermann Hesse, putem spune că liniștea sufletească nu mai poate fi dată, în aceste condiții, decât de oglindirea cerului pe pământ, un alt răspuns la religiozitatea de care discutam. L.A.: Ce poți spune în final despre rolul psihologiei în prelucrarea trecutului? D.G.: Nietzsche și Freud au prezis, poate puțin cam exagerat, că, în viitor, nu istoria va fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a realității, ordonează un imens material faptic, pe care autorul îl domină autoritar și îl prezintă atractiv. Narațiunea e scrisă cu nerv, adesea chiar cu suspans, și e înțesată de simboluri ce îi adâncesc sensurile, ca, de pildă, susurul și oglindirile Mureșului, sclipirile dragostei, azurul cerului ș.a. Limbajul e viu, colorat cu metafore și cuvinte fruste, uneori chiar cu regionalisme. În configurarea personajelor se simt dalta și penelul artistului plastic, care alege cu talent detaliile sugestive, ca și elementele esențiale. S-
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
1999, 6; Tudorel Urian, Jocul vieții și al literaturii, „Cuvântul”, 2000, 4; Ion Roșioru, „Șah orb”, TMS, 2000, 5; Ștefan Cucu, „Șah orb”, TMS, 2000, 5; Daniel Ștefan Pocovnicu, Realismul ca sacrificiu, CL, 2002, 3; Nicolae Bârna, Postmodernismul „propriu-zis” și oglindirea sufletului omenesc, CC, 2002, 8-10; Ovidiu Dunăreanu, Un reper de seriozitate intelectuală și exigență critică, ATN, 2003,1. N.Br.
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
o frază goală, abstractă și absurdă. Situația economică este baza, dar diferitele elemente ale suprastructurii, formele politice ale luptei de clasă și rezultatele ei, constituțiile date de clasa biruitoare după câștigarea luptei etc., formele juridice, fără a mai vorbi de oglindirea acestor lupte reale în mințile participanților, teoriile politice, juridice, filosofice, concepțiile religioase și dezvoltarea lor ulterioară într-un sistem de dogme, toate aceste elemente exercită de asemenea o influență asupra desfășurării luptelor istorice și determină, în multe cazuri, în special
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asemenea ficțiunii scriitorului, este interesat de istorie (problema comunismului de ieri și de azi, a Securității etc.), în măsura în care aceasta se raportează la sine - este un jurnal din care ceilalți lipsesc cu desăvârșire -, iar scopul său nu este atât înțelegerea, comunicarea, oglindirea în afară, cât oglindirea, narcisiacă, în sine însuși. Bujor Nedelcovici are talentul de a individualiza, literar vorbind, o temă morală frecventă. El nu construiește, propriu-zis, o tipologie memorabilă, sugerează doar [...] o maladie morală a timpului și consecințele ei [...], împinge lucrurile
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
interesat de istorie (problema comunismului de ieri și de azi, a Securității etc.), în măsura în care aceasta se raportează la sine - este un jurnal din care ceilalți lipsesc cu desăvârșire -, iar scopul său nu este atât înțelegerea, comunicarea, oglindirea în afară, cât oglindirea, narcisiacă, în sine însuși. Bujor Nedelcovici are talentul de a individualiza, literar vorbind, o temă morală frecventă. El nu construiește, propriu-zis, o tipologie memorabilă, sugerează doar [...] o maladie morală a timpului și consecințele ei [...], împinge lucrurile spre parabolă, dar trebuie
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
fost și una din căile prin care după 1945 N. se orientează către viziunea determinist-sociologică, marxistă asupra literaturii. Participă la acțiunea de „reconsiderare” a clasicilor, a curentelor și revistelor literare, a scriitorilor „realiști”, urmărind literatura română modernă nu numai ca oglindire a prefacerilor economice, politice și sociale, dar și ca produs și expresie a acestor prefaceri, ca în cursul Literatura română în legătură cu dezvoltarea socială (1947-1948). Agresivitatea acestei viziuni se estompează însă în anii ’60, și o sinteză precum Curentul literar de la
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și a sociologilor ei Înainte de 1989. Voi vorbi despre ea În numele Întâlnirilor generației mele cu ea - de aici aerul, fatal, autobiografic. Societate și sociologie românească postbelice. Oglindiri reciproce. S-a spus, pe bună dreptate, că nu poți Înțelege un filosof dacă nu gândești Împreună cu el. Lucrurile stau la fel și În cazul sociologiei, doar că aici mai intervine ceva: dacă vrei să Înțelegi un sociolog, nu e
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-o sintaxă economicoasă sunt alăturate opiniile neconvergente (care „se ucid una pe alta ca scorpionii strânși sub un clopot de sticlă”) ale celor care, cu orgoliu de inițiați, au crezut că posedă „cheia” acestei construcții „doldora de echivoc”. Dincolo de oglindirea de sine a analistului („A vorbi despre Hamlet devine în cele mai multe cazuri o spovedanie”), Hamlet sau Ispita posibilului este o meditație lipsită de iluzii (despre soartă, despre ființă și neființă), purtând semnul filosoficesc al ironiei. După un periplu spectacular și
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
acelea care se rostuiesc în „rostirea filosofică românească” și produc „creație și frumos în rostirea românească”, se înaintează către vedenie, viziune, mentalitate, către „modulații românești ale ființei”. Cea care face mijlocirea este întrebarea, care aduce suspendarea și regenerarea, inversiunea, cu oglindirea, negația ca îndoială, nedeterminarea ca deschidere către o lume viitoare, caracterul indirect și „încărcarea”, sporirea lumii (pentru domeniul gnoseologiei semnificativ este conceptul „cunoaștere spornică”) cu posibilul. Din „orizontul întrebării”, cu cele șase modalități ale ei, se conturează șase situații ale
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Moldova în intervalele 1974-1982 și 1985-2001, fără să se aprindă în entuziasme fără frâu ori să aibă voluptatea crudă a desființării. Cu echilibrul său greu de clătinat, se ține departe și de „cumsecădenia” înfășurată în lunecoase echivocuri și de trufia oglindirii de sine. Competența omului de teatru pus pe „confidențe” nonsubiective se clădește pe o impecabilă seriozitate. Emoția, componentă a comunicării „la arlechin”, este mereu supusă unei lucidități ce contează deopotrivă pe fermitate și franchețe. Receptiv, cu o anume circumspecție la
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
din lumea românească, infirmități sociale, moravuri, datini etc. Multe din scrierile caracteristice pentru p. asociază romantismului germeni de realism și dau observației realiste, adesea preponderentă, funcție satirică. Unele caractere și preocupări ale literaturii pașoptiste - interesul pentru istorie, dragostea de natură, oglindirea critică a climatului social, propensiunea satirică - vor trece în literatura deceniului următor Unirii (A. I. Odobescu, B. P.Hasdeu, N. Filimon, G. Baronzi, G. Crețeanu) și se vor perpetua până în secolul al XX-lea. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, III
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
realitate („reală” și textuală), poate fi aflată influența, parțială (ca atmosferă, frazare), a poeziei ivănesciene. În Șocul oxigenului (2002; Premiul Asociației Scriitorilor din București), cel mai valoros volum al său, marile teme sunt iubirea și întoarcerea la origini, la „increat”, oglindirea în matricea feminină preformală. Aici se atinge nivelul maxim al unei formule poetice neomoderniste ca substanță și postmoderne ca structură, în poeme cosmogonice și (pseudo)autobiografice mozaicate, livrești (Șocul oxigenului, Veneția, Terra ballerina), unde este proiectată, cu aceeași tehnică a
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]