1,904 matches
-
București, luându-și licența în 1921. Înscris în Baroul de Ilfov, nu va practica decât puțin timp avocatura, căci se consacră în întregime vieții de jurnalist și de om politic. Debutează, sub pseudonimul Andrei Braniște, preluat din piesa de teatru omonimă a lui Marin Simionescu-Râmniceanu, la „Rampa”, în 1915, colaborând și la „Revista noastră”, „Sclipiri”, „Progresul”, „Hiena”, „Contimporanul”, „Facla” și „Facla literară”, „Mișcarea”, „Muncitorul”, „Propilee literare”, „Vlăsia”, „Cuvântul”, „Parlamentul”, „Opoziția”, „Curentul”, „Vremea”, „Revista politică” ș. a. Se numără printre redactorii de la „Aurora
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
, revistă apărută la București, lunar, de la 1 ianuarie 1934 până în 1943. Este editată de comitetul societății culturale omonime a românilor din Valea Timocului și dreapta Dunării. Girant responsabil: P. Vodă-Timoceanu, președintele societății, secretar de redacție: Petre Florescu, redactori: Florea Florescu și A. Andrei. În Cuvânt înainte se afirmă că un grup de intelectuali români veniți din sudul Dunării
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
nopții se află pe aproape; / vin să-și ascundă teama de moarte în ape, / se culcă apoi la picioarele noastre/ la fel cu apa și cerul; tăcute, albastre...” (Tărâmul magic). Aventura echivalează cu o „intrare în junglă”, ca în textul omonim, poetul exultă, dominat de sentimentul plenitudinii vieții și al bucuriei de a trăi, în care se infiltrează o undă de reverie, elegiacă și meditativă, dar echilibrată, calmă. În genere, Ț. uzează de motive livrești, de reminiscențe dintr-o bună tradiție
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
precum Marchizul va intra la ora cinci, Cântec naiv, Country. Virginia Stănescu traduce din Mac Linscott Ricketts studiul intitulat Mircea Eliade și Tudor Arghezi. Mărturisind, în genere, spiritul tutelar al lui Mihai Eminescu, redactor, între 1877 și 1883, al cotidianului omonim, T. încearcă să reînnoade o tradiție. Un număr din 2000 îi este dedicat în întregime și conține două ample traduceri, semnate de Dan Petrescu, din exegeza consacrată de Ioan Petru Culianu operei marelui poet: Romantism cosmic la Mihai Eminescu și
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
GÂNDURI ȘI RÂNDURI, revistă apărută la Ploiești, lunar, între noiembrie 1937 și august 1938, editată de gruparea omonimă alcătuită din G. Andreescu, Dan Bobei, Mihail Crăciunescu, Mircea Ionescu-Quintus, St. C. Juravle, Niculae Manolescu, Costin Monea, Toma Negulescu, T. Provian, Sp. Sp. Ștefănescu, A. Vasilescu. Publicația se află sub direcția lui Toma Negulescu. În articolul-program membrii grupării își fixează
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]
-
GRAIUL ROMÂNESC, publicație apărută la București, lunar, între ianuarie 1927 și decembrie 1934, ca organ al societății omonime, cu specificarea: „Iese lunar pentru cercetarea problemei românilor din afară de hotare și a românilor minoritari.” Scopul revistei, care este condusă de un comitet, va fi precizat și într-o notă intitulată Ce urmărește „Graiul românesc”?: „Toate crâmpeiele de români din
GRAIUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287333_a_288662]
-
în lumea îmbogățiților din anii ’90, stăpân la Snagov este Regele broaștelor, Gino, care face afaceri prin Mormoloc Bank). Pe lângă Ciripit de păsărele și Fluturi de noapte, comediile care l-au consacrat pe G., volumul Iadul vesel (1997) cuprinde piesa omonimă („comedie onirică”), montată în 1996, parabolă a puterii care depersonalizează prin fascinație și descompune moral indivizii dependenți de ea până la a-i transforma în fantoșe, Miss... Tranziția (comedie a unei lumi ușuratice, fără sens și motivație), Jaguar Party („comedie stranie
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
revista Perpendiculaire, din al cărei comitet redacțional face parte. Asta se Întîmpla, așadar, la un an după debutul său ca romancier, sub girul lui Maurice Nadeau. Revista, una de avangardă, se născuse după zece ani de funcționare a unei societăți omonime, ai cărei membri publică la un moment dat o lucrare colectivă, Les Chants de Maurice. Cooptarea lui Houellebecq are așadar loc doar la Înființarea organului de presă, și asta, conform mărturiei redactorilor, pentru că descoperiseră În romanul său Extension du domaine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
România), ci pe acela al sexului. Pot spune că autoarea a scris de fapt o carte dublă, pe care cititoarele o vor citi cu certitudine altfel decît cititorii. Ca mai toate scriitoarele, Camille Laurens scrie ca substitut al seducției. Naratoarea omonimă se Îndrăgostește la prima vedere de un bărbat, psihanalist, și devine pacienta lui, decisă să-l cucerească nu rămînÎnd În umbră, ci despuindu-se În flashuri crude autoproiectate cu Îndrăzneală. Cartea este așadar scrisă „la psihanalist”, o mise en abyme
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
plină globalizare, despre focalizarea detaliului insignifiant și, implicit, despre realitate privită la microscop, despre gradul de densitate al unei scriituri care se desfășoară În spațiu, Într-libertate fizică care nu are nimic comun cu conceptul filosofic sau cu sentimentul individual omonim, despre provocarea realității mai degrabă decât reprezentarea ei. Ajunge Însă cu critica impresionistă. Echenoz este un excelent reciclator: polarul, romanul negru, de spionaj, comando, toată literatura de consum pentru adulți, mai puțin, desigur, cea à l’eau de rose se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și pe aceea a unui Salvator - se așează totuși În pragul castelului Isoldei celei Albe, cu stiloul În mînă, oferindu-i mîntuirea, adică un cal troian. Pascal Quignard se vede de fapt urmașul lui Albucius, autorul frazei citate În volumul omonim apărut În 1990 la editura POL: „Popillius este un exemplu pentru toți oamenii: Îi detestă mai ales pe cei cărora le datorează cel mai mult.” Dacă perversiunea de scriitor a francezului ar fi dublată de forță, n-aș crede că
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
putea fi considerată ca purtînd o plusvaloare politică, În care fiecare dire promitea și devenea de fapt un faire, s-a Încheiat În 2001, anul morții legendarului editor Jerome Lindon. Omagiul pe care i-l aduce Jean Echenoz În récit-ul omonim este prima autoficțiune pe care o semnează unul dintre cei mai sobri romancieri francezi de astăzi. Jérôme Lindon viza un public pe care și l-a atras Între 1948 și 1970, pe care apoi și l-a fidelizat și pe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să continue ideile pe terenul cărora au lucrat în sânul acesteia”. E anunțată, tot acolo, echipa căreia „responsabilitatea revistei îi aparține”: Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Henri H. Stahl, Alexandru Cristian Tell și Mircea Vulcănescu, „care o redactează”. Ca și asociația omonimă din care a descins, C., o revistă ambițioasă și consistentă, deși efemeră, a reprezentat un caz mediatic și a rămas în istoria spiritului public românesc sub o rumoare de aprecieri contradictorii, pornite chiar din stricta contemporaneitate. După 1944, a suportat
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
HOGAȘ, Calistrat (19.IV.1847, Tecuci - 28.VIII.1917, Roman), prozator. Era fiul Marioarei (n. Stanciu) și al lui Gheorghe Dimitriu, preot. Numele i-a fost schimbat în școală cu porecla unui bunic, pentru a fi deosebit de alți elevi omonimi. A făcut liceul la Iași, la fosta Academie Mihăileană (devenită Liceul Național; 1859-1867), unde i-a avut colegi de clasă pe A. D. Xenopol, Al. Lambrior, V. Conta, G. Panu, C. Dimitrescu-Iași, iar printre profesori pe Titu Maiorescu. În 1867, „finind
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
4 august 1866. Redactor este Gh. Asachi, foaia fiind o ilustrare a modului anacronic în care el înțelegea după Unirea Principatelor, adică într-o perioadă de modernizare a presei periodice, menirea publicisticii. Între această revistă cu un conținut variat și omonima ei din 1840 există o clară corespondență, care rezultă și din compararea programelor redacționale, apropiate prin ton și, mai ales, propunându-și aceleași țeluri literare sau politice. I.l. trebuia să fie, în intenția grupului de „compatrioți” care iniția apariția revistei
ICOANA LUMEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287495_a_288824]
-
ICONAR, revistă apărută la Rădăuți din aprilie 1995 până în 1997, ca serie nouă a publicației omonime interbelice. Apare sub patronajul Institutului Internațional Privat de Studii și Cercetări Științifice privind Bucovina și Basarabia din Rădăuți și poartă pe frontispiciu cuvintele lui Mircea Streinul: „Iconari, de ce nu luați cerul în suflet?” Directorul revistei, Mihai Pânzaru-Bucovina, va cumula, începând
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
relaționale interpersonale în sensul atașamentului, intimității și echilibrului iar cel de-al treilea integrează viciile comportamentului prosocial în sensul raporturilor dintre incisivitate și autocontrol, dintre activism și pasivitate. Modelul lui BENJAMIN coalizează atribute psihodinamice și interpersonale care fundamentează tehnici psihoterapeutice omonime la care se adaugă cele cognitive (MARKOWITZ și colab., 1998Ă. Psihoterapiile interpersonale și-au dovedit utilitatea în abordarea depresiilor, tulburărilor anxioase și bulimiei și au fost inițial aplicate la pacienții cu TP borderline a căror responsivitate terapeutică scăzută este recunoscută
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
generațiilor, armonizator și stimulator de energii. În fine, primele cărți profilează și principala temă a operei ulterioare: erosul. Acesta capătă statut de exclusivitate în Cântarea cântărilor (1973), volum-cheie al întregii creații a lui C. E o parafrază la cartea biblică omonimă, în direcția esențializării erosului și, întrucâtva, a autohtonizării (prin tangențe la mitul Zburătorului). Frenezia originalului apare nu temperată, dar transmutată din registrul senzual în cel spiritual, fără a permite totuși să se vorbească aici de o mistică creștină a eroticii
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 6 iunie 1940 și 6 martie 1942; se menționează că este seria a doua a unui periodic omonim editat la Botoșani, sub conducerea doctorului Haralambie Vasiliu. Director este Ion Sân-Giorgiu, iar redactor-șef, D. I. Cucu. Gazeta susține politica oficială de întărire a legăturilor cu Germania lui Hitler. Comentarea evenimentelor politice și militare ocupă spațiul cel mai întins. Alături de
CHEMAREA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286189_a_287518]
-
CIMPOIUL, publicație care a apărut la București, lunar, de la 18 februarie până la 1 aprilie 1907. Conține numeroase traduceri din diverse literaturi, transpuse în românește de redactorul Frédéric Damé, care este și proprietarul acestei gazete ce continuă publicația omonimă din 1882-1884 și 1890-1891. Așa, de pildă, se publică în foileton romanele Copilă fără noroc de Jules Mary, Meșter în crimă de O. Ottolenghi, Răsplata urei de Georges Ohnet, urmate de numeroase nuvele de Maupassant, H. Sudermann, Matilde Serao, Estera
CIMPOIUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286229_a_287558]
-
boierii de clasa a doua în epoca bonjuristă, și de burghezii și dascălii intrați în mica boierie (șătrari, pitari, slugeri, cluceri, medelniceri, stolnici, serdari, paharnici, căminari) în deceniul de după revoluție.” Inovatoare și din această perspectivă, gruparea Junimii impune, prin cenaclul omonim, coagulat în funcție de afinități literare, solidar prin idealuri și democratic prin primatul recunoscut al esteticului, un mijloc de dezbatere culturală și de promovare a unor noi valori. Junimismul inaugurează un adevărat model instituțional, care, perpetuându-se, își va proba și ulterior
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
ipostaze și poziții dintre cele mai pline de răspundere în spațiul public. Deși junimismul reprezintă un curent estetic, critic și literar dominant pentru o lungă perioadă în cultura românească și imposibil de circumscris doar la existența acestei societăți, a cenaclului omonim sau la activitatea membrilor ei, notorietatea grupării se datorează, într-o bună măsură, c.l. în care s-au afirmat scriitori precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici ș.a. Sub directa îndrumare a lui Titu Maiorescu, erijat
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
literar. Ideea de înnoire plutea în aer. Prin câțiva colaboratori, «Sburătorul» devine propagatorul ei, dându-i, apoi, prin contribuțiile critice ale lui E. Lovinescu, o justificare ideologică și estetică” (Eugen Simion). „Sburătorul” își constituie treptat un program, pe măsură ce în cenaclul omonim se definesc valorile unei noi generații, iar Lovinescu își publică lucrările de sinteză: Istoria civilizației române moderne (1924-1925) și Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). Criticul combate ideologia socială a junimismului, dar preia principiile estetice maioresciene. Sub stindardul modernismului, gruparea din jurul
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
vrut-o extinsă în toată țara și sărbătorită cu deosebit interes prin festivaluri, expoziții de cărți și reviste, împărțiri de cataloage, reclame, pentru ca să se deștepte cât mai mult interesul credincioșilor"997. În anul 1935 s-a deschis o tipografie catolică omonimă ("Presa Bună") și la Chișinău, cu scopul de "a fi o instituție de cultură creștinească și românească"998. Punerea acesteia în funcțiune a fost amânată însă, din cauza unor dificultăți legate de nevoia de achiziționare de litere rusești și românești. Tipografia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
P.D. Kiselef”. Remarcăm și continuarea colaborării cu ARLUS (donații reciproce, colaborare științifică cu Institutul de Studii Româno-Sovietice, studierea sintezelor de istoria românilor apărute în limba rusă - proiect de studiu cu realizarea căruia a fost însărcinat Alexandru Andronic, asistent la catedra omonimă). Un al doilea centru istoriografic înclinat deja spre compromisuri istoriografice este Revista Istorică română, alături de Institutul de Istorie Națională din București. Directorul lor, prestigiosul istoric C.C. Giurescu, reîntors în țară, accentuează tendința de sincronizare a istoriografiei cu politica. Astfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]