1,313 matches
-
-ntretăiau drumeagurile mici șănțuite de roți, potecile și cărările bătucite de pași, frământate-n copite, întinse și bătute în toate părțile, ca niște piei de tobă, respirând viața dealurilor din preajma orașului, cu șesurile înșelătoare, părelnice luciri de ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de Marina; i-a zis visul. Din înălțimile deducției a coborât în cele mai profunde abisuri inductive. Și se pornește singura bătălie pe care până astăzi a păstrat-o Avito în conștiința sa. Este în asta un cutremur; se agită ondulatele obscure măruntaie spirituale; elementul plutonian al sufletului amenință să distrugă seculara muncă a neputinței științei, la fel precum concepe, în geologică metaforă, însuși Carrascal, scenariul tragic al luptei. "A intrat în joc Inconștientul", își zice la fiecare pas. Leonsia deductiva
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și provine din fr. sauté, participiul verbului sauter care are și sensul „a frige la foc iute“. La sfârșitul mesei, se pot oferi diverse preparate dulci. Brioșa este un „produs de patiserie, preparat prin coacere în forme mici, rotunde și ondulate, a unui aluat de cozonac“; cuvântul a fost înregistrat prima dată în DEX. Are la origine fr. brioche, un derivat de la verbul brier (formă dialectală a verbului broyer „a frământa o pastă cu un sucitor“). Se poate lua și un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
portativă Fichet. - Dar statuia? - Am și statuia, adăugă Hagienuș, de astă dată înviorat,cu un gest de șiretenie. La te uită! Și-l duse pe Ioanide la un geam ce răspundea în fundul curții. Acolo, între doi pomi, îngerul cu spada ondulată îndreptată spre fereastra orientalistului ducea de mână pe fosta doamnă Hagienuș. - Perfect! declară Ioanide. Numai că eu nu mă angajezcu construcția, fie și pentru prieteni, eu sunt arhitect, îți fac planul și-ți recomand pe cineva foarte modest, care îl
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fixare Pentru micile ramificații interioare la băi și bucătării, țevile pot fi îngropate direct în șapă fără să apară inconveniente (figura 2.75Ă. Pe țevile care transportă continuu lichide la temperaturi ridicate este preferabilă acoperirea cu hârtie groasă sau carton ondulat astfel încât să permită dilatarea în mod liber (figura 2.76Ă. Canalizări verticale Pentru coloanele verticale nu există probleme datorită prezenței mufelor (care preiau în practică și funcționarea manșoanelor de dilatareă precum și lungimea redusă a bucăților de tubulatură nu cer adoptarea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
măruntă alergă spre noi și trecu de muncitorul feroviar fără să-i arunce o privire. Se opri lîngă mine și-și ridică ochii, aruncîndu-mi un zîmbet onctuos, șovăitor. Avea o față frumosă, cu bărbie îngustă și părul unsuros și ușor ondulat îi era dat pe spate, cu un zuluf mărunt la ceafă. Purta un papion maro, o haină cu revere maronii lungă pînă la genunchi, pantaloni negri strîmți și pantofi maro din piele întoarsă. Avea un accent molatic și pronunța vocalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o stradă îndepărtată, transversală față de cele de până atunci, am văzut, profilat pe cerul vârstat de nori, un foișor melancolic și auster, cel din visele mele dintotdeauna. Foișorul real avea însă la parter o fereastră cu obloane grele de tablă ondulată. Stând acolo, încremenit în strada pustie, față-n față cu clădirea foarte înaltă, am avut certitudinea că am mai fost acolo, și o ciudată magie m-a-mpins să deschid ușa de lemn nevopsit. Scara-n spirală, cu balustrada de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de-i vedeam fiecare petală ce înroșea aerul și fiecare perișor din tulpină? Cum de simțeam mirosul frunzei de mușcată frecată-ntre degete? Ușa e masivă, fără clanță și gaură-a cheii, dar placajul ei se desprinde-n lamele putrede, ondulate. Totul e-aici vechi, străvechi și ruinat. Tapetul e-ngălbenit și sfâșiat de pe perete. Ezit, ca-n toate visele mele, dar tenta- ția e mai mare decât rușinea, și-mping ușa către interior. E-o cameră din paiantă, în lutul pereților
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
rândul, în frig, strîngîndu-și sânii cu brațele, ca să fie-ntinse pur și simplu pe banda rulantă, să li se desfacă picioarele și să fie scotocite de degete brutale, bărbătești, în vulvă și-n rect (acolo, sub luminatoarele acoperișului de tablă ondulată), ca să fie trecute-n registru cele însărcinate, nu cumva să lepede mai târziu, și să fie luate la întrebări celelalte, ce nu-și făceau datoria patriotică de-a făta la vreme. La fel stăteau băieții, goi și ei ca mortăciunile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ghips îngălbenit. Cu grilajele de fier forjat mâncate de sare și rugină. Până și dunga de cer de deasupra părea făcută din același ghips, pictat naiv cu nori și cherubini de cine știe ce artist de bâlci. Prăvăliile, cu obloane de tablă ondulată, etalau în vitrinele lor meschine conserve, mingi și păpuși livide de cauciuc. Copii apatici călăreau, în curticele cât palma, bătătorul de covoare din fața intrării, sau se uitau la cer prin geamurile colorate ale marchizelor. Coca se scutură energic de praf
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
un alan care făcuse parte din suita sa; se numea Maliban și fusese, ca și el, capturat la râu, în timpul luptei. Era un tânăr înalt și cu trăsături nobile, bronzat, cu ochii închiși la culoare și cu păr castaniu și ondulat, prins într-un coc la ceafă. De îndată ce îl recunoscu în el pe comandantul său, se apropie ca să fie recunoscut; avea un aer demn, dar manifesta o bucurie autentică și din momentul acela nu se mai dezlipi de lângă el. Sebastianus se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
era într-adevăr frumoasă. O „iapă tristă“, spusese Balamber: mai degrabă, un chip nordic, cu trăsături decise, dar plăcute la vedere, o gură bine conturată și o privire directă, leală și plină de hotărâre. Și pe urmă, părul: rebel, foarte ondulat, imposibil de domolit, îi cobora mereu în dezordine pe umeri și părea să cheme prezența unui bărbat care să-l mângâie. Asta și făcu Sebastianus, mânat de o pornire neașteptată, în vreme ce încă vorbea, cu spatele rezemat de palisadă. Ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și puțin încovoiat de vârstă. Purta o tunică din lână, simplă și lungă, cu mâneci largi și fără centură, iar în picioare era încălțat cu sandale simple de casă. Trăsăturile sale păreau ascuțite, înconjurate de o barbă blondie, lungă și ondulată, ceva mai închisă la culoare decât părul albit aproape de tot, încă destul de des și lung, ce i se odihnea pe umeri. Pe moment, lui Sebastianus îi păru mai bătrân decât se spunea. Acum, că se afla în fața sa, înțelegea întru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
câteva ori în spatele roabei ca să țin sacii și să ajut la „ajutat“. Drept răsplată aveam voie să mă uit în „camera de duminică“; locuința lor avea nenumărate încăperi micuțe, iar mama lui Felix, o femeie plinuță cu păr blond și ondulat, peste al cărei piept bluza sta gata să plesnească, descuia ușa odăii răsucind cheia aproape fără zgomot. Pentru o clipă rămâneam locului, orbit de răsfrângerea luminii din fereastra de vizavi și de la ușa dinspre grădină; mă respingea și mirosul umed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
XItc "XI" Figuratc "Figura" De multe ori când veneam acasă o găseam pe mama fie în sufragerie, fie în grădină, stând nemișcată și totuși acolo, prezentă. Spatele ei forma, împreună cu ceafa, o linie dreaptă pe care i se odihnea părul ondulat. Își ținea mâna dreaptă cu degetele desfăcute, de parcă tocmai i-ar fi căzut un obiect din palmă. O strigam și mama, fără să-mi răspundă, se apleca asupra florilor, lua un tacâm de pe masă și-și continua acțiunea întreruptă, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
turbată în ramă și strivea totul, prefăcând imaginea obișnuită într-o grămadă de moloz. Sub gemetele fierăstraielor cădeau brazii, tufele de soc, liliacul fusese smuls din rădăcini și noi ședeam la fereastra bucătăriei și priveam cum începea construcția din tablă ondulată și beton a unui depozit de fier care ne întuneca geamul cu un perete gri. Cred că ne-a ajuns, spuse tata, era cazul să ne gândim serios unde voiam să plecăm. Poate venise vremea să ne cumpărăm o bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de Gorki. Privirea îi alunecă obosită dintr-o parte în alta, ochii îi cad pe cîteva nume ale unei distribuții de zile mari. Trece mai departe prin dreptul stației Peco, simțind în nas mirosul vaporilor de benzină. Copertina din tablă ondulată care acoperă parțial incinta stă parcă să se prăbușească și să provoace o catastrofă. Totul e hîrbuit, plin de rugină și praf, pompele, stingătoarele de incendiu, lopețile, tîrnăcoapele, gălețile de tinichea, lăzile cu nisip, vitrinele, pînă și Mercedesul Bot de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
depărtările oceanelor. În dimineața cenușie, mama ta spală rufe și ascultă radioul. Tu ești la un vecin și privești funeraliile la televizor. Tatăl tău se află acolo, pierdut În mulțime. La mitingul de doliu, vorbește unul, Ceaușescu Nicolae. Are părul ondulat și buze groase, lipicioase. Când spune aproape sufocat, „Adio, scumpe tovarăș și pretin”, soțul vecinei trăncăne că, „ăsta este Înlocuitorul lui Dej”. Nevastă-sa Îl aude din bucătărie, de unde se Întoarce cu orez cu lapte pus În ceșcuțe mici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ani, poate puțin mai mult, n-aș fi putut spune cât. Nu mulți oameni din vale aveau părul negru. Nu vedeam așa ceva prea des, așa că mă uitam la părul ei. Era mai frumos decât al celor mai mulți oameni. Era lung și ondulat și strălucitor. Avea câțiva cârlionți pe frunte și era drept până la umeri, unde făcea alte bucle. Sprâncenele și genele erau și ele negre, și avea pielea albă. Nu doar fața, ci și brațele. Multe femei din vale aveau fețele albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
tătăneasă, prin frison și guturai. După această primă etapă, mai rămăsese ceva neeliminat, care se vedea ca o rozetă (floare) neagră cu margini luminoase, în partea ochiului stâng, dinspre nas. Mărimea ei era cam de 1 cm, diametru, cu marginile ondulate, asemănătoare unei flori. Aceasta era un obstacol în calea vederii. După o perioadă de tratament cu suc proaspăt de castraveți, am eliminat rozeta, sub forma unor substanțe grena, care mi-au ieșit pe nas. Tratamentul cu suc de castraveți l-
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
a lui Ichim, și în urmă pe cărări întortocheate și încrucișate, am ajuns la poalele muncelului și a pădurii, care se scurge de pe el ca un șuvoi, și, apoi, peste câteva minute, sus, sub pădure. La picioarele noastre, valea Filioarei, ondulată și presărată cu 1 Lustru - interval de cinci ani. buchete de copaci de toate formele și de toate mărimile. Departe, în stânga, șirul vânăt al munților de peste Ozana, cu Cetatea Neamțului, cenușie și mohorâtă, pe un piept ieșit în afară al
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
interesa cu adevărat. Prima oară l-am remarcat pe Ducu în ultimul an de facultate, căutând cu disperare un curs care îmi lipsea. Ducu era un tip tăcut, ușor supraponderal, cu pistrui, cu vârfurile urechilor roșii și cu părul negru, ondulat. Nimeni nu vorbea cu el, și el nu vorbea cu nimeni. Eram în preajma sesiunii, îmi începusem sezonul de vânătoare de cursuri, ca greierele în pragul toamnei. S-a nimerit ca dintre toți colegii mei de grupă numai el să aibă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
avea nici un fel de familie În America, așa că se atașase de a noastră. În fiecare duminică, sosea În Buickul său vișiniu un bărbat Înalt, cu fața scofâlcită, având o Înfățișare tristă și un cap ridicol de vioi, acoperit cu păr ondulat. Nu-l interesau copiii. Susținător al seriei de „Cărți fundamentale“ - pe care le citise de două ori - unchiul Pete era pasionat de gândirea profundă și de opera italiană. Îl pasionau: În istorie Edward Gibbon și În literatură jurnalele lui Madame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
meu. Dar apoi, la fel de brusc, pleacă, se micșorează și se topește Înăuntrul meu, iar când Întorc capul ca să-mi privesc imaginea reflectată În oglindă, iată ce văd: un bărbat de patruzeci și unu de ani cu un păr destul de lung, ondulat, cu o mustață subțire și cu barbișon. Un fel de muschetar modern. Dar destul despre mine deocamdată. Trebuie să continuu acolo unde m-au Întrerupt exploziile de ieri. La urma urmei, nici Cal nici, Calliope n-ar fi putut exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
urcă În mașină, pe bancheta din spate. Noii parteneri de afaceri ai bunicului meu: pe scaunul din față stă Mabel Reese, de douăzeci și șase de ani, din Kentucky, cu ruj pe buze, emanând un miros de păr pârlit de la ondulatul de dimineață. ― În Paducah, Îi spune ea șoferului, e un tip surd care are un aparat de fotografiat. Merge În sus și-n jos pe malul râului și face poze. Să vezi ce ciudățenii prinde. ― Ca și mine, răspunde șoferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]