1,499 matches
-
spațiului poetic la Eminescu, o regândire a liricii eminesciene din unghiul de vedere al teoriei funcțiilor posibile ale lui Leibniz, cu precizarea că totuși există o deosebire între lumile poetice care sunt instituiri, sunt în artă, deci sunt 35 obiective, ontologie, și lumile posibile care vin din direcția dinspre interpretare. Sigur că asemenea încercări se pot face și aci am căutat să întregesc viziunea care vine asupra cercetării laturii acesteia teoretice la Eminescu, teoria spațiului poetic mai ales, cu rădăcini în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei, 33 teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
spațiului poetic la Eminescu, o regândire a liricii eminesciene din unghiul de vedere al teoriei funcțiilor posibile ale lui Leibniz, cu precizarea că totuși există o deosebire între lumile poetice care sunt instituiri, sunt în artă, deci sunt 35 obiective, ontologie, și lumile posibile care vin din direcția dinspre interpretare. Sigur că asemenea încercări se pot face și aci am căutat să întregesc viziunea care vine asupra cercetării laturii acesteia teoretice la Eminescu, teoria spațiului poetic mai ales, cu rădăcini în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
în legitim ilegitimul limitei de atins. Ca și ratatul, bovaricul poate ajunge să se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la el nu rodește, a destinelor excelente. Așa se face că în sinuciderea ratatului se experimentează un moment din ontologia posibilului: acela în care posibilul se anulează nu în actualizare, ci în neființă. Moartea ratatului este efectul pe care îl are în conștiință deriva posibilului înspre neant. Bovaricul, în schimb, în afară de paloarea destinului său trădat, nu are în el urma
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care corpul încetează să fie ceea ce el este. Ea este echivalată cu sfârșitul, dar un sfârșit resimțit ca împlinire a unui lucru și deci, totodată, cu locul de unde el abia începe să fie ceea ce este. De aceea, acest tip de ontologie primară legată de limită dezvoltă un tip de dialectică în care sfârșitul se confundă cu începutul pentru a trimite direct la identitatea corpului. În acest sens trebuie să înțelegem determinarea lui peras ca sfârșit - care stăruie în toate nuanțele termenului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ultime“, a acelui peiras pymaton, nu este rezultatul opțiunii arbitrare sau indiferente pentru o lume a finitului; dimpotrivă, aici este vorba de un spirit care trebuie să cucerească o garanție de inteligibilitate a existenței și, totodată, să consemneze locul de unde ontologia poate începe. Această funcție ontologic-orientativă a limitei (care deschide totodată către posibilitatea cunoașterii în genere) o vom înțelege mai bine dacă vom apela la un strat semantic al lui peiras, care în ordine istorică este pesemne primul. În Retorica<ref
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a fost anulată, în măsura în care ea a devenit obiectul și prilejul unei încercări (peira). De aici și până la conștiința limitelor proprii, dar și a „încercării“ lor, nu mai era decât un pas, care în istoria filozofiei a echivalat cu trecerea de la ontologie la etică și la reflecția în marginea divinului, de la presocratici la lumea tragicilor și a platonismului cu toate deschiderile lui. Deși în limba greacă peras a fost preponderent invocat ca limită a corpurilor, a pământului, a aștrilor, a cosmosului etc.
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
protejată de principiul harului - non tollit naturam -, ceea ce permite teologiei să coexiste cu filosofia naturală. Teologia răsăriteană n-a acceptat niciodată principiul rațiunii naturale, lumen naturale rationis. Revelația creștină nu este o completare a vederii naturale. În teoria sa despre ontologia cunoașterii, Petre Țuțea dezvoltă principiile teologiei apofatice, oferind un răspuns eficient celor care nesocoteau Tradiția Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de teologia catafatică care utilizează metoda afirmațiilor limitative, restrictive, teologia apofatică promovează "distanța cea de netrecut și mântuitoare". Nu este vorba de un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unei fascinații pentru reflexul său. Imaginea tinde să-și piardă identitatea, nu numai în cazul abaterii sale de la model, ci și în momentul producerii unei iluzii care poate să genereze disoluția realului 14. Teologia creștină a făcut posibilă o bogată ontologie a imaginii în jurul problemei centrale a Întrupării. Este important de a înțelege modul prin care ființa lui Dumnezeu devine imagine, adică ia forma corporalității în lume. Creștinismul valorizează moștenirea iudaică, interpretând creația lumii ca opera personală a lui Dumnezeu. Din
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Icoana ascunde și dezvăluie distanța existentă între divin și imaginea sa15. Creștinismul se prezintă ca o gândire fecundă a imaginii unde epifania lui Dumnezeu se realizează într-o altă realitate, un fel de Mundus Imaginalis. Această epifanie ține de o ontologie a gradelor ființei care, spre deosebire de dualisme, propune un spațiu intermediar, dominat de ființe ale intervalului, îngerii. Creștinismul a reușit să elaboreze o sistematică speculativă care facilitează triumful imaginii și utilizarea sa religioasă. Menirea episcopatului Se vehiculau prin presa centrală o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Ontologia operei de artă, Bogdan Nita • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Deși mă număr printre cei care consideră că ar trebui să distingem
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
spre noi < Văd faptul că vine spre noi. Acceptând această posibilitate de analiză, am admite că în toate structurile analizate la 4.2.2.1 s-ar exprima percepții abstracte. Considerăm însă că distincțiile menționate în subcapitolul 3, referitoare la ontologia stimulilor vizuali/mentali, ne ajută să nuanțăm analiza acestor structuri, arătând că există mai multe tipuri de percepții care se pot exprima în configurațiile sintactice de tipul [a vedea + GComplcă]. Reținem însă analiza propusă de autoare pentru contextele în care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Heidegger ne spune că nu trebuie să dormim și că, dimpotrivă, trebuie să veghem până la capăt. El stă în mijlocul acestei lumi absurde, arătându-ne caracterul ei pieritor și căutându-și drumul printre ruine. Jaspers nu crede în nici un fel de ontologie, pentru că, după el, ne-am pierdut "naivitatea". Știe că nu putem ajunge la nimic care să poată transcende jocul mortal al aparențelor. Știe că spiritul sfârșește totdeauna în eșec. Întârzie asupra aventurilor spirituale pe care ni le oferă istoria și
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Generală și Comparată din România (ALGCR), Réseau européen d'études littéraires comparées/ European Network for Comparative Literary Studies (REELC/ENCLS) și Institut Wiener Kreis. A publicat, sub îndrumarea lui Cezar Ivănescu, volumul de poezii Clip cântece amoreze (2007). Bogdan Nita, Ontologia operei de artă (c) 2016 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României NITA, BOGDAN
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei de artă (c) 2016 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României NITA, BOGDAN Ontologia operei de artă / Bogdan Nita. - Iași : Institutul European, 2016 Conține bibliografie ISBN 978-606-24-0119-1 111 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA BOGDAN NITA Ontologia
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Ontologia operei de artă / Bogdan Nita. - Iași : Institutul European, 2016 Conține bibliografie ISBN 978-606-24-0119-1 111 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA BOGDAN NITA Ontologia operei de artă INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: ontologie, estetică, opera de artă, arhitectonică, tropi ontologici "La philosophie trouvera aide dans poésie, art, etc, dans un rapport beaucoup plus étroit avec elles, elle renaïtra et réinterprétera ainsi son propre passée de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
European, 2016 Conține bibliografie ISBN 978-606-24-0119-1 111 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA BOGDAN NITA Ontologia operei de artă INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: ontologie, estetică, opera de artă, arhitectonică, tropi ontologici "La philosophie trouvera aide dans poésie, art, etc, dans un rapport beaucoup plus étroit avec elles, elle renaïtra et réinterprétera ainsi son propre passée de métaphysique - qui n'est pas passé" (NC: 39
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
qui n'est pas passé" (NC: 39). Maurice Merleau-Ponty Cuprins Mulțumiri / 11 Introducere Expunerea problemei ontologice a operei de artă și trasarea direcțiilor de cercetare / 13 1. Tema cercetării și modul în care va fi tratată / 14 2. Natura și ontologia operei de artă / 22 3. Obiectul și obiectivitatea operei de artă / 31 4. Identificarea și determinarea temei centrale: ontologia operei de artă / 36 4.1. Termeni și atribute ale artei în general / 38 4.2. Problema referenței artei / 41 4
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artă și trasarea direcțiilor de cercetare / 13 1. Tema cercetării și modul în care va fi tratată / 14 2. Natura și ontologia operei de artă / 22 3. Obiectul și obiectivitatea operei de artă / 31 4. Identificarea și determinarea temei centrale: ontologia operei de artă / 36 4.1. Termeni și atribute ale artei în general / 38 4.2. Problema referenței artei / 41 4.3. Statutul fenomenologic al operelor de artă / 43 4.4. Arta tradițională și arta contemporană / 45 5. Planul ontologic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artă / 56 1.2. Obiectul, obiectivitatea și opera de artă / 61 1.3. Înțelegerile operei de artă prin intermediul experienței estetice / 69 2. Nivelul pre-ontologic al operei de artă / 74 3. Interogarea ontologică a operei de artă / 78 3.1. Terminologia ontologiei ingardiene cu privire la opera de artă / 86 4. "Creația" sau jocul liber al imaginației și al înțelegerii / 89 4.1. Mythos și actul liber al creației / 90 4.2. Logos sau forma finală a creației / 95 4.3. Despre ludus sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fie arta este produsul tuturor aspirațiilor umane, fie a ajuns la o ultima etapă de autodistrugere. Însă mai există o cale prin care produsele artei pot fi interpretate ca produse globale uniforme ce stimulează fragmentarea culturală. În acest cotext, rolul ontologiei nu va fi cel de a explica obiectele artei și realitea lor în mod descriptiv, ci le va supune unor norme care vor reglementa inferențele la nivel cognitiv și observațiile la nivel perceptiv. Cercetarea ontologică a operei de artă presupune
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de a explica obiectele artei și realitea lor în mod descriptiv, ci le va supune unor norme care vor reglementa inferențele la nivel cognitiv și observațiile la nivel perceptiv. Cercetarea ontologică a operei de artă presupune un paradox metodologic. În timp ce ontologia artei presupune investigarea tipului de entitate al operei, a instanțelor sale multiple, a relațiilor dintre elementele constitutive operei, precum și a identității sau a denumirii artelor, în contemporaneitate arta se eliberează de orice formă conceptualizată și devine o acțiune artistică. Astfel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fenomenalitate interpretată în virtutea stabilirii statutului operei ca obiect creator de lumi ficționale. În acest sens, putem vorbi de o lume secundară-reală1. Însă problema ontologică trebuie să stabilească și să explice existența operei de artă ca existență individuală auto-suficientă. Prin urmare, ontologia are ca obiect de studiu entitatea ce face posibilă existența operei de artă și propune o analiză axiologică a relațiilor dintre elementele compoziționale operei. Acest proces este posibil datorită unei structuri logice de funcționare a elementelor operei. Astfel, prin intermediul reprezentării
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ale gândirii. Raportul obiect-operă aduce în discuție natura obiectului pe care opera de artă îl presupune. De aceea, pentru determinarea existenței operei trebuie stabilită natura și semnificația obiectului artistic, precum și însușirea sa ulterioară de operă de artă. În acest sens, ontologia formală va interoga condițiile și imprejurările prin care putem vorbi de un tip de obiect artistic și, totodată, va deschide problema instanțelor multiple. Ceea ce înseamnă că înțelegerea artei va aduce în discuție obiectul artistic în raport cu arta, așa cum înțelegerea obiectului artistic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
capodoperă, este o categorie estetică care contribuie decisiv la stabilirea obiectivității și a existenței operelor de artă. Totodată, capodopera este definită de o singularitate de geniu, adică are o existență auto-suficientă și se desprinde de normele generale ale artei. În cadrul ontologiei operei, capodopera reprezintă sinteza tuturor adevărurilor artei. Pentru că arta este o expresie continuă a diferențelor și a contrariilor realității, capodopera este singura realitate integrală 5, adică realitatea unde se produce un echilibru între frumos, bine și adevăr. Capodopera este deasupra
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]