2,429 matches
-
nu accepta ultimatumul sovietic și, împreună cu Finlandezii, le trăgea moscoveților o bătaie de pomină, continuarea fericită e lesne de închipuluit romancierului consolator, prompt în a urzi victorii contra Ungariei, reforme politice și economice adecuate & restul. Viu mi-i în minte opul Gomii titulat Altina, pululând de proiecte din soiul acesta: amenajarea Insulei Maria Brăilei, ca o fortăreață turistică, transformarea Chiliei într-o Veneție a Europei Orientale, Cetatea Albă adusă la nivelul geometric de la Urbino, Insula Șerpilor gospodărită exemplar, Castelul gotic de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ea nu îl vizitase pe bolnav până la 16 aprilie 1889 (deci cu două luni înaintea morții), după cum reiese dintr-o scrisoare a sa: "...nu știu unde se află internat, la Mărcuța sau Șuțu...", mărturisind că nu poate suporta să-l vadă într-op casă de sănătate cu această excepție, nu se găsesc documente contemporane medicale sau de altă natură privitoare la starea mintală. În această perioadă, Mărcuța a anunțat că "nu mai poate ține căutare" pe Eminescu deoarece "ospiciul nu poate hrăni decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu invidie răutăcioasă, dacă invidia poate fi cumva și altfel. Inițiatorii almanahului ar fi fost flatați, se-nțelege, dacă Panait Istrati i-ar fi onorat cu câteva pagini, care i-ar fi îndreptățit și la o campanie publicitară adecvată în jurul opului, dar răspunsul acestuia vine ca un soi de afront, lăsând a se înțelege faptul că el nu-și putea permite de-acum să slujească o cauză provincială, depășită în orice caz, văzând în Eminescu un scriitor care "s-a mărginit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și întemeierea Regatului, cu rivalități, trădări și succesiuni guvernamentale, însoțite, cum era și firesc, de amintiri participative și explozive scene comice, precum și portrete umane, cu dimensiune, pregnanță și relief. Cum era de așteptat, substanța celor trei volume de memorialistică menționate op constituie propria-i viață, cu bucurii și izbânzi, tristeți și mâhniri, nădejdi și certitudini, toate dezvăluindu-ne, printr-o relatare de mare simplitate și cuceritoare sinceritate, fațetele unei personalități de marcă, având un rol important în viața culturală și politică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zare de lumină ce mi-a deschis năprasnic un orizon nou; și după ce sămânța primită încolțea în creierul meu, prindea rădăcini, creștea întocmai ca copilul în sânul mamei, apoi odrasla intelectuală ajunsă la maturitate, năștea de la sine sub forma unui op literar mai frumos sau mai slut, mai interesant sau mai banal, după cum mă pricepeam și eu să-l împodobesc pentru noua viață a tiparului. Cu sau fără succes, așa am procedat totdeauna și niciodată nu m-am silit să scriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la pag 64, fig.31 este prezentată o podoabă din «Tezaurul dela Streza Cârțișoara sec. XII», după cum la pagina 65 a aceleiași lucrări se arată în fig. 32 bucăți de argint din «Tezaurul dela Streza Cârțișoara sec. XII» Din același op extragem din textul dela aceeași pagină 65, următorul fragment: «...indicele cel mai sugestiv al dezvoltării economice este acela al răspândirii monedelor și tezaurelor monetare.... În Transilvania, Banat, Crișana, la Orșova, Caransebeș, Sfântul Andrei, Teremia Mare, Făgăraș, Streza Cârțișoara, Hunedoara au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apară în orice revistă de specialitate prestigioasă. Acum, cu vechea/noua carte în față, nu mă puteam împiedica să fiu cumva melancolic gândindu-mă la soarta ingrată a comentariului de film... Carevasăzică un om de mare valoare, autor al unui op important despre un curent foarte seminal la un moment dat ale cărui urme se mai văd astăzi chiar și în vremelnice videoclipuri muzicale , este absent din memoria recentă a generației de cinefili doar pentru că a plecat din țară ? ! Câtă nedreptate
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
loc="[Iași]" data =”22.IV.1982”> Dragă domnule Călin, De cînd mi-ai scris să-ți fac recenzia la cartea lui I[on] R[otaru] n-am mai citit altceva și nici n-am mai scris cuiva, buchisindu-i mereu opul. A ieșit întîi de 6 pagini, apoi au început tăierile, scurtînd-o în cîteva zile pînă la forma aceasta, în care nu mai știu dacă I.R. își va recunoaște cartea. Te rog, dacă ții - și merită din plin să fie recenzată
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de la mare eu n-am primit-o. S-o fi rătăcit. Rîndurile despre Dicționar mi-au parvenit azi. Nu e motiv faptul că nu ai încă un volum - de a nu răspunde la Chestionar. Îl vei avea - pînă apare acest op, sînt sigur. De aceea rogu te să răspunzi ca să avem o evidență cît de cît completă a scriitorilor români de azi, chiar a celor - deocamdată - fără volum, dar cu activitate meritorie. Aștept deci un răspuns la fișa trimisă. Cu cele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
acelor identificări esențiale care configurează un complex identitar românesc. Mai mult chiar, în afirmația cu valoare de concluzie, „identitatea românească este o identitate de tip personaj Caragiale”. Horia- Roman Patapievici sintetizează viziunea lui Emil Cioran despre identitatea românească pornind de la opul acestuia, Schimbarea la față a României, un adevărat manual al identității românești. Aceaste preocupări cu privire la configurarea unui complex identitar românesc suportă sis- tematic testul Caragiale. În eseul său, De ce este România altfel ?, Lucian Boia identifică în caragialism elementul care tulbură
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu face numai obiectul medicinei alieniste, dege- neraționismului, ci invocă și o sensibilitate estetică. Nuvela este scrisă în 1899, când psihanaliza nu face încă parte dintre epistemele vehiculate și popularizate. Poezia sim- bolistă venea să ilustreze ceea ce Max Nordau în opul său, Degenerare, considera un simptom generalizat al culturii și civilizației europene și anume degradarea sa ireversibilă vizibilă atât la nivelul omului-masă cât și la nivelul elitelor hipersensibilizate până la nevroză și artă degenerată. Și pentru Cesare Lombroso, faimosul criminolog italian, expre-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rămânem uluiți de atâta infamie și imbecilitate. Eu unul mă detașasem deja după ce încercasem zadarnic să citesc primul volum, L’âge de raison, din ciclul plicticos și tendențios Les chemins de la liberté și după ce tot zadarnic încercasem să citesc și opul filozofic L’être et le néant. Ca și ideologii comuniști am detestat și eu această cărămidă (într-o oarecare măsură tot ca ei, fără să o fi citit sau mai exact fără să o fi dus până la capăt), dar din
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
el e absolut. Și din ce în ce mai tainic. Camil Petrescu „Doctrina substanței” Avem în sfârșit acum, la mai bine de trei decenii de la moartea lui Camil Petrescu, o ediție dacă nu completă, în tot cazul masivă, în două volume, a marelui său op filozofic, Doctrina Substanței. Existența acestei lucrări părea de domeniul legendei. Se știa doar că o dactilogramă de „câteva mii de pagini” fusese depusă de autor în timpul războiului în Biblioteca Vaticanului. Pomenirea acestei întâmplări se acompania de regulă cu o nuanță
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
carte serioasă, nu o simplă culegere...”. Acest gen de recriminări vine din aceeași prejudecată a ierarhizării pe categorii, de care vorbeam la început. Mai întâi, de ce „simplă culegere” ? Cei care pun chestiunea în felul acesta își închipuie probabil că un op unitar, „sinteză” sau monografie, e prin definiție un lucru serios, iar culegerile o formă facilă de manifestare editorială. De multe ori importanța unor texte publicate prin reviste se relevă abia la culegerea lor în volum, unde consecvența și temeinicia gândirii
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mai găsește prin librării și la Fondul nostru bisericesc, editorul ei s-a epuizat. Simțindu-se lipsa acestei cărți...ne împlinim pe de o parte un act de pietate și de admirație față de antecesorii noștri dacă edităm din nou acest op, iar pe de altă parte publicația de față e menită să aducă un real serviciu studiilor noastre teologice și să umple un gol”. Mitropolitul Nectarie a adăugat și a întregit capitole precum: problema liturgicii, istoria și originea cultului, ființa și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
1880-1920). Au încîntat pe cititorii de acum câteva decenii foiletoanele satirice, nu prea sprintene, ale lui Mihai Teliman (1863-1902), printre care mai ales Moartea lui Dule. Bucovina dădu și un dramaturg în persoana lui Constantin de Stamati-Ciurea, în ale cărui Opuri dramatice găsim vodeviluri, mai degrabă naive. Basarabean, el e fiul cavalerului C. Stamati, dar rudă prin alianță cu Silvestru Morariu, mitropolitul Bucovinei. Interesante sunt amintirile-tablouri ale rădăuțeanului Emanoil Grigorovitza (1857-1915), specializat în imagini de viață evreiască: ovrei coșer strânși la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Rugină prin nouazeci și ceva): "stați puțin că în Occident nu a crăpat buba, dar ea există" (www.tvr.ro) ( contrargument Răzvan Dumitrescu: Stați puțin că doar partidele angajează firme de PR din străinătate (Realitatea TV,17.IX.2007) ( obiecție: OP: Eu vreau să vă dau un exemplu FC: Numai un... mă scuzați un minut domnu Paler. OP: Da. CP: Da nu sântem ...(două puncte?) FC: Stați puțin! Ca Statele Unite în Emirat [...] T: Domnule, trebuie să intrăm în NATO! MD: Stai
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
www.tvr.ro) ( contrargument Răzvan Dumitrescu: Stați puțin că doar partidele angajează firme de PR din străinătate (Realitatea TV,17.IX.2007) ( obiecție: OP: Eu vreau să vă dau un exemplu FC: Numai un... mă scuzați un minut domnu Paler. OP: Da. CP: Da nu sântem ...(două puncte?) FC: Stați puțin! Ca Statele Unite în Emirat [...] T: Domnule, trebuie să intrăm în NATO! MD: Stai puțin! Baze americane la Constanța (Antena 1, 17.III.2003) ( justificare: CN: Păi n-am apucat să
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
o relație (www.times.ro). D. Stai - în contexte comunicative formale Asemenea lui haideți (care a primit, prin analogie cu verbul, desinența de plural), stați este folosit pentru mai mulți destinatari, dar, mai ales, asociat adresării politicoase prin plural"61. OP: Urmăriți, vă rog, explicațiile pe care le dă un domn colonel la Observatorul Antenei 1 în fiecare seară. T: Dar asta nu înseamnă că televiziunea este partizană într-un fel sau altul. OP: Îmi pare foarte rău. T: Mmm. Stați
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ales, asociat adresării politicoase prin plural"61. OP: Urmăriți, vă rog, explicațiile pe care le dă un domn colonel la Observatorul Antenei 1 în fiecare seară. T: Dar asta nu înseamnă că televiziunea este partizană într-un fel sau altul. OP: Îmi pare foarte rău. T: Mmm. Stați o secundă! OP: Păi nu l-ar mai invita a doua zi T: Nu! Stați o secundă! Și dumneavoastră sânteți invitat la Antena 1, este invitat și o oficialitate militară, deci nu văd
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
rog, explicațiile pe care le dă un domn colonel la Observatorul Antenei 1 în fiecare seară. T: Dar asta nu înseamnă că televiziunea este partizană într-un fel sau altul. OP: Îmi pare foarte rău. T: Mmm. Stați o secundă! OP: Păi nu l-ar mai invita a doua zi T: Nu! Stați o secundă! Și dumneavoastră sânteți invitat la Antena 1, este invitat și o oficialitate militară, deci nu văd unde ar greși aicea, să spunem ... OP: Nu. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Stați o secundă! OP: Păi nu l-ar mai invita a doua zi T: Nu! Stați o secundă! Și dumneavoastră sânteți invitat la Antena 1, este invitat și o oficialitate militară, deci nu văd unde ar greși aicea, să spunem ... OP: Nu. A fost prezentat ca analist al Antenei 1! (Antena 1, 17.III.2003). Cu această valoare (asociată lui "dumneavoastră"), formațiunile în discuție, ca și cele cu hai, au pătruns în româna standard fiind generalizate astăzi în toate registrele comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
a 2-a și Îndrăznesc acum să sper că va apare, În fine, În primăvara asta. După exact 20 de ani de când am Început să construim această carte. Nu-ți mai spun ce peripeții și dezamăgiri etc. am avut cu opul acesta după ’90, când speram să-l public tel quel, ca un document al anilor anteriori. N-a fost chip. Acum, după patru ani aproape, am tenta o remaniere-adăugire, fixând o limită istorică (de informație și nume etc.) pe 1989
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de pildă). Eu cred că va și purta În subtitlu: de la Început până În 1989 (care e o dată de hotar). Nici nu puteam face efortul de a Încorpora tot ce s-a petrecut după. Aveam, oricum, de inclus informația dintre oprirea opului (1985), recte predarea lui la tipar (1983) și 1989! Am avut mult de lucru, mai ales cu includerea celor ce „zburaseră” din carte odinioară sau nici nu fuseseră incluși de noi (exilul!). Deci, lucrăm În continuare la vol. II și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scris. El, despre ale mele? Nimic. Bineînțeles, asta ultima, cu sublimul, n-am citit-o. Dacă ar fi scris despre sordid, da. Dar sublimul... Cu durerile mele, cu frigul din casă? Nu puteam. În fiecare an, ne binecuvântează cu un op! Ba despre estetica salatei de boeuf, ba Kant pentru elevi, Hegel pentru studenți și Descartes pentru virgine. Slujba slujbă, drujba drujbă, reportaje din Maramureș, Leningrad și Biafra”. Sau: „Îl admir, domnu’ Norman, zău. Îl admir pe cinefil. Echidistanță și fereală
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]