2,457 matches
-
3. ASPECTE METODOLOGICE Campania de cercetare în cele două sate s-a desfășurat în martie-aprilie 2003, înglobând mai multe ieșiri în teren, pentru informare, contactarea autorităților și colectarea datelor. Metodologia triangulată folosită a permis obținerea unor date cantitative și calitative. Operaționalizarea conceptelor, și instrumentele utilizate sunt prezentate în Anexele 2-4. Metodele folosite au fost ancheta pe bază de chestionar și interviul semifocalizat, aplicat unor persoane aflate în poziții cheie în elita satelor (primar, preot, consilieri, directori de școală, dar și săteni
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a ceea ce a fost odată. Tălmăcelul și Ludoșul sunt două lumi care se multiplică precum în două oglinzi paralele, în nenumărate ipostaze, de-a lungul acestui spațiu social contradictoriu și complex care este ruralul românesc de azi. ANEXE ANEXA 1. Operaționalizare I. Tradiție (T) / Modernitate (M) / Postmodernitate (P) 1. Atitudini * Deschidere (M) vs. închidere la schimbare (T); * Asumarea riscului ridicată (M) vs. scăzută (T); * Importanța educației în viața unui om (M importanță ridicată); * Optimism (M) vs. pesimism (T) în legătură cu viitorul; * Interesul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a actorilor și exprimă, în mișcarea lor, corecțiile operate de la o zi la alta, în funcție de variațiile situațiilor și mizelor pe care le suscită adică a finalităților exprimate de actori și a resurselor acestora"( în Badrus, 2005: 230). 34 Stabiliți prin operaționalizare de autoarea studiului (a se vedea anexa 1 pentru lista completă a indicatorilor folosiți în analiză) 35 Concluzii rezultate din analiză factorială, calcul de corelații, dar și din analiza de conținut a interviurilor. 36 Întrebările deschise au fost prelucrate prin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
3. Estimări ale populației / 25 Capitolul 2. PROBLEMA MĂSURĂRII ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE / 29 2.1. Numărare și măsurare / 29 2.2. Despre măsurare în științele sociale / 30 2.2.1. Definiții ale măsurării / 31 2.2.2. Măsurarea și cuantificarea/operaționalizarea / 32 2.2.3. Elementele măsurării / 33 2.2.4. Nivele de măsurare / 33 2.3. Schema de măsurare / 60 2.4. Problema validității / 63 2.5. Problema fidelității / 70 2.6. Pregătirea datelor pentru prelucrare / 71 Capitolul 3. EȘANTIONAREA
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sociala, permițând testarea teoriilor prin verificarea ipotezelor și găsirea unor regularități empirice. Măsurarea nu poate exista independent de teorie, deoarece presupune definirea corespunzătoare a domeniului cercetat în baza cunoștințelor teoretice acumulate. Ea este legată în mod crucial de faza de operaționalizare a conceptelor, prin care indicăm acele proprietăți ale conceptelor direct observabile și măsurabile. În lipsa unei identificări corecte a criteriilor de definire a conceptelor, un grad înalt de precizie în măsurare nu valorează așadar nimic. Măsurarea în științele sociale are anumite
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pentru a putea prelucra mai ușor datele și nu exprimă o intensitate. Nu se poate spune că o persoană care este din categoria 4 este mai puțin "căsătorită" decât o persoana din categoria 1. 2.2.2. Măsurarea și cuantificarea/operaționalizarea Așa cum arăta I. Mărginean (1993), cuantificarea reprezintă elaborarea unei descrieri adecvate a caracteristicilor interne ale fenomenelor sociale care să faciliteze numărarea. Cuantificarea presupune deci trecerea de la conceptele calitative la cele cantitative. Fiind o operație pregătitoare, ea nu conduce în mod
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
au simultan caracteristicile desemnate prin combinațiile respective. În literatura de specialitate se folosesc și termenii de "spații dimensionale" sau "spații de variabile", opțiunea pentru un termen sau altul depinzând de contextul în care sunt folosiți. Spațiile dimensionale se utilizează în legătură cu operaționalizarea conceptelor, desemnând ansamblul organizat al dimensiunilor unui concept. Termenul "spații de variabil" este folosit pentru desemnarea spațiilor construite pentru caracteristici cantitative, iar termenul de "spații de atribut", pentru a desemna spațiile construite pentru caracteristici calitative. Cum însă la nivelul nominal
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
puțin disparate, se elaborează un concept sintetic cu valoare interpretativă. Principala problemă în construirea indicilor este folosirea adecvată a tehnicilor statistice care permit condensarea inductivă a informațiilor empirice. (Vlăsceanu, 1982, 257-259). Este cunoscut faptul că oricât de minuțios se realizează operaționalizarea conceptelor și construcția variabilelor, numai după culegerea datelor avem posibilitatea unei verificări temeinice a operaționalizărilor. Putem, de asemenea, constata dacă suntem îndreptățiți să reunim indicatorii într-o măsură unidimensională compozită sau avem de-a face cu un domeniu multidimensional (Mărginean
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este folosirea adecvată a tehnicilor statistice care permit condensarea inductivă a informațiilor empirice. (Vlăsceanu, 1982, 257-259). Este cunoscut faptul că oricât de minuțios se realizează operaționalizarea conceptelor și construcția variabilelor, numai după culegerea datelor avem posibilitatea unei verificări temeinice a operaționalizărilor. Putem, de asemenea, constata dacă suntem îndreptățiți să reunim indicatorii într-o măsură unidimensională compozită sau avem de-a face cu un domeniu multidimensional (Mărginean, 2000, 176-178). 9.2. Tipuri de indici Este necesar să se facă o diferențiere între
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Tiler, H.J. Sullivan, R.M. Gagné, D. Potolea ș.a., pun În evidență o altă modalitate de definire a obiectivelor instrucționale, ceea ce ușurează extrem de mult și identificarea celor mai adecvate metode de realizare a acestora. În locul unor formulări necomportamentale, ei demonstrează necesitatea operaționalizării obiectivelor, determinarea lor În modul cel mai explicit posibil, cu claritate și precizie. Mai exact, ei propun o descriere a obiectivelor(În măsura posibilului) În termenii unor acțiuni vizibile (observabile) și măsurabile (testabile prin elemente de performanță). Analiza sarcinilor de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
creatoare a cunoștințelor, a aptitudinilor și capacităților mintale. În acest caz vom avea de-a face cu: III. Metode bazate pe acțiune (metode practice). În afară de faptul că acestea servesc la Însușirea de noi cunoștințe, priceperi și deprinderi, În esență eleurmăresc operaționalizarea sau instrumentalizarea noțiunilor, aplicarea lor creatoare la realitatea practică, de unde și denumirea de metode operaționale sau instrumentale. După caracterul acțiunii, acestea se grupează În: 1. Metode de acțiune efectivă, reală sau autentică, de o gamă foarte largă și ele, Începând
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să crească probabilitatea păstrării În memorie a lanțurilor motorii și verbale, mai ales; - dezvoltarea operațiilor mintale și constituirea lor În structuri operaționale; - sporirea capacității operatorii a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, oferind posibilități noi de transfer, productiv și eficient al acestora (operaționalizarea achizițiilor); - prevenirea uitării și evitarea tendințelor de interferență (apariție a confuziilor); - dezvoltarea unor capacități și aptitudini intelectuale și fizice, a unor calități morale și trăsături de voință și de caracter, În cursul proceselor de Învățare; - Învingerea rezistenței opuse de deprinderile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de exerciții. După funcțiile Îndeplinite, există, de exemplu, exerciții: introductive,de observație, de asociație, de bază, de exprimare concretă (desen, lucrări manuale, gimnastică, jocuri educative), de exprimare abstractă (lecturi, scris, cânt, limbaj vorbit), repetitive (de modele autentice, de vorbire), de operaționalizare, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, paralele, operatorii, structurate, de creație (alcătuire de probleme, jocuri de creație tehnică, compuneri libere etc.), de evaluare, corective etc. După aspectul social se disting exerciții: individuale, de echipă, colective, mixte etc.; după gradul de determinare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acum, instruirea programată a jucat un rol evident pozitiv; a suscitat o reflecție pedagogică bogată și constructivă În domeniul organizării instrucției; a sugerat, mai ales prin principiile ei, modalități mai bune de elaborare a programelor, de structurare a materiei, de operaționalizare a obiectivelor predării; a Îndreptat atenția și eforturile În direcția căutării unor noi metode etc. Îndeosebi principiile ei stau la baza Instruirii Asistate de Calculator. Raportate la nivelul activității elevului, spre deosebire de tradiționalele expuneri și texte scrise, manualele programate și mașinile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se bazează pe modul în care se realizează proiectarea sau comercializarea produselor, dar și pe modul cum este condusă firma, în general pe felul în care se face „ceva”, adică acel savoir-faire francez sau mai folositul know-how englez. De fapt, operaționalizarea modelului ca instrument de analiză face necesară atât utilizarea conceptului de industrie, identificându-se competitorii, cât și a celui de piață, unde aceștia se manifestă. Delimitarea ariei la nivelul căreia se studiază procesul concurenței înseamnă în primul rând o zona
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
raportarea la performanță, adică firma A are o cultură organizațională mai favorabilă performanței decât firma B. Cultura organizațională a generat păreri divergente chiar la nivelul definiției. Apariția conceptului a forțat o fixare a definițiilor aferente în mai multe domenii. Problema operaționalizării acestora s-a dovedit a fi cea mai spinoasă. Pe de altă parte, o relativă confuzie este dată și de nenumăratele unghiuri din care este privită cultura organizațională. Sociologia, antropologia, managementul și psihologia au definiții proprii, adaptate domeniului de studiu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de altă parte, o relativă confuzie este dată și de nenumăratele unghiuri din care este privită cultura organizațională. Sociologia, antropologia, managementul și psihologia au definiții proprii, adaptate domeniului de studiu. Aceste definiții sunt relativ diferite și cu posibilități diferite de operaționalizare. Sunt de cele mai multe ori vagi, cu un conținut lipsit de semnificație, sau au un grad înalt de generalitate, ceea ce le face greu de operaționalizat. Dincolo de dificultățile asociate termenului cultură, apar imediat probleme legate de entitatea care se ascunde în spatele etichetei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
specifice unei organizații, chiar dacă fac parte dintr-o tipologie general valabilă. Un audit cultural începe pe acest prim nivel, iar o modelare presupune, ca prim pas, transformarea dorită a acestor artefacte. Dacă în cazul elementelor tangibile există puține probleme de operaționalizare, în cazul celor intangibile problemele apar chiar de la nivelul definiției. Definițiile sunt mai bogate decât cele din dicționarul explicativ (vezi caseta 8.1 cu definiții adaptate după Trice și Beyer, 1984). Și pentru aceste definiții succinte sunt necesare explicații suplimentare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
afirmă că un procent însemnat de firme utilizează aceste instrumente, o aplicație concretă ridică numeroase semne de întrebare și se dovedește mai dificilă decât ar lăsa să se înțeleagă teoria asociată. Dificultatea își are originea în aproximările ce apar în operaționalizarea definițiilor conceptelor de bază, ca și în lipsa unor informații adecvate pentru evaluarea unor procese asociate afacerilor ce trebuie poziționate. Dificultatea stabilirii granițelor industriei sau pieței a fost discutată deja în capitolul 4, „Analiza mediului înconjurător concurențial”. Presupunând că s-a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cele trei modele de bază, chiar dacă prezintă și elemente de diferențiere. Caracteristicile principale ale acestor matrice sunt relativ cunoscute de cei familiarizați cu instrumentarul modern de management. În aceste condiții, atenția trebuie să fie concentrată asupra limitărilor și dificultăților de operaționalizare asociate utilizării lor. Matricea BCGtc "Matricea BCG" Prima matrice a grupului, cu un caroiaj 2 x 2, este probabil cea mai cunoscută din această categorie de instrumente. Ea a lansat celebrele etichete „stea”, „semn de întrebare”, „vacă de muls” și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de obicei 1, iar limitele extreme sunt fixate pe o scară logaritmică. e) Este posibil ca anumite afaceri reprezentate să fie poziționate la marginea caroiajului sau, în mod excepțional, în afara acestuia, ceea ce ar părea destul de ciudat. Multe dintre particularitățile de operaționalizare sunt relevate de situațiile reale în care este necesară aplicarea acestei matrice. O anumită abilitate este necesară pentru realizarea segmentării firmei în afaceri sau familii de produse care se pot fi gestiona ca entități independente și care sunt compatibile cu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
precizie sporită a recomandărilor de acțiune, dar nu rezolvă cea mai mare parte a problemelor conceptuale, între care tratarea dinamică a afacerilor sau considerarea sinergiei dintre ele. Dat fiind faptul că are un caroiaj mai complicat, va rezulta și o operaționalizare mai laborioasă a unei analize. Din aceste motive utilizarea matricei este mai puțin frecventă. * * * Având în vedere și subtilitățile de metodologie asupra cărora se păstrează o oarecare discreție chiar de către birourile de consultanță creatoare ale instrumentelor, s-ar putea afirma
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu codul comportamentului în afaceri și codul etic și terminând cu principiile de lucru cu furnizorii, conțin elemente normative și de reglementare în acord cu legislația națională și internațională, cu angajamentele firmei și cu standardele nescrise ale responsabilității sociale corporative. Operaționalizarea acestei abordări se face prin utilizarea unui număr de comitete special dedicate. Acestea se subordonează „verigilor” executive generale la nivelul firmei și al țărilor. Există un comitet în subordinea consiliului de administrație, un consiliu în subordinea executivului managing director, ca
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
avea un „accident” economic, managerial, de producție etc. Interesul intern e cel al managementului, interesat de gestiunea unei afaceri cu o componentă culturală principală asociată unei imagini-simbol, dar și cu o componentă tehnică pentru care există necesitatea unei îmbunătățiri continue. Operaționalizarea conceptului de responsabilitate socială se face și prin urmărirea unei mulțimi de indicatori speciali asociați fiecărei diviziuni a celor patru arii principale. Simpla listare a acestor indicatori înseamnă câteva pagini. Procedurile și tehnicile de măsurare însumează însă sute de pagini
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Prezențele neutre, „albe”, indiferente (obiecte, membri ai familiei, profesori, relații sociale etc.) nu stimulează, nu transformă benefic universul psihic al cuiva. Dată fiind diversitatea extremă a conținuturilor mediului, a formelor și mijloacelor în care se prezintă, a fost necesară o operaționalizare a conceptului. Așa s-a născut o categorie teoretică ce începe să se dovedească fructuoasă, conceptul de nișă de dezvoltare. Termenul, introdus de Super și Harkeness (1986), desemnează totalitatea elementelor cu care un copil intră în relație la o vârstă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]