4,589 matches
-
s-a transferat la București, în clinica de chirurgie a prof. Nasta, după care revine la Iași, în 1944, ca profesor titular de clinică chirurgicală. Avea 39 de ani, o vastă experiență chirurgicală și un număr de peste 3500 de intervenții operatorii. Întreaga sa activitate a continuat la Iași, centru medical în care chirurgia devenise de multe decenii o școală de notorietate. Îl vom găsi alături de o pleiadă de medici de mare prestigiu (prof. M. Diaconescu, Maria Stăniceanu, Anatol Untură și mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
elaborând lucrări cu tematică diversă, Elena Pușcariu s-a afirmat un savant de autoritate incontestabilă în cele mai multe domenii de cercetare oftalmologică: leziuni oculare traumatice, infecțioase, neuropatologice, tumori etc. A fost un chirurg desăvârșit, unind erudiția de specialitate cu o abilitate operatorie remarcabilă. Autoare de tratate, publicate în cele mai mari centre universitare europene, organizatoare a activității practice și profesor ilustru, Elena Pușcariu a onorat în mod exemplar învățământul universitar românesc. I. MIRONESCU (1883-1939) Școala de dermatologie conturată în cadrul Facultății de Medicină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu acțiunile transformatoare. Cunoștințele derivă deci din acțiune (3, p. 28). Ulterior, acțiunile se interiorizează, devenind "operații" logico-matematice; inteligența constă acum în executarea și coordonarea acțiunilor sub forma reflexivă. Caracteristica esențială a gîndirii logice spune Piaget este de a fi operatorie, adică de a prelungi acțiunea interiorizînd-o (4, p. 86). Astfel, însușirea conceptului unei "clase" presupune o operație de "clasificare"; mai întîi există acțiunea de a clasifica, apoi, prin interiorizarea acesteia, se obține operația de clasificare, cu ajutorul căreia se dobîndesc conceptele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este posibilă formarea unor relații de cooperare; la această vîrstă, subiectul întîmpină dificultăți în situarea sa pe punctul de vedere al partenerului (egocentrism). Cooperarea devine cu putință atunci cînd copilul posedă instrumentele intelectuale care favorizează diferențierea punctelor de vedere. Organizarea operatorie a gîndirii copiilor este o condiție a cooperării lor. Cu alte cuvinte, dezvoltarea intelectuală înlesnește influența factorilor sociali. Schimburile întreținute cu mediul social sînt deci variate, în funcție de nivelul de dezvoltare a individului; la rîndul lor, aceste schimbări modifică structura mentală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cunoscută faimoasa dispută dintre Chomsky și Piaget (1978) privind relația dintre înnăscut și construit (sau învățat) în gîndire și limbaj. Chomsky pune accentul pe structurile lingvistice înnăscute, iar Piaget pe aspectele construite (5 bis, p. 19). Ce oferă pedagogiei teoria operatorie a inteligenței? O bază psihologică mult mai elaborată pentru un învățămînt activ. Teoria este o premisă pentru un învățămînt prin excelență euristic. Operațiile se constituie în cursul unei cercetări, iar aceasta este provocată de o întrebare, de o problemă. Simple
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
primar teoria piagetiană, a găsit, în ceea ce el numește "exercițiul operațional" o modalitate nu numai de aplicare a unor operații cunoscute la situații noi, ci și pentru realizarea reversibilității și asociativității (1 bis, p. 120). O instruire realizată potrivit teoriei operatorii a inteligenței are avantajul, aprecia Piaget, de a oferi elevilor nu numai cunoștințe, ci și instrumente de asimilare (operațiile logico-matematice), ele însele esențiale în procesul de instruire. Aplicarea în învățămînt a teoriei piagetiene nu este simplă; ea presupune, mai întîi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
le aplica, un număr mai redus de elevi într-o clasă și un conținut al instrucției simplificat cel puțin în unele din părțile sale. Se va orienta societatea în scurt timp spre o astfel de soluție? Este limpede că teoria operatorie a inteligenței nu poate manifesta un interes deosebit pentru mijloacele vizuale moderne. O pedagogie bazată pe imagini, chiar una care își caută sprijin în dinamismul filmului, este considerată de psihologul elvețian ca neadecvată, întrucît inteligența nu se poate reduce la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
problema relației dintre învățare și dezvoltarea mintală decît acela exprimat de J. Piaget. Pentru aceasta din urmă dezvoltarea are un caracter spontan, potrivit unor legități interne ale organizării intelectului, învățarea putînd numai să accelereze sau să încetinească ritmul formării structurilor operatorii ale gîndirii. După opinia psihologului rus, o bună organizare a instruirii, o dirijare a acesteia în conformitate cu etapele formării acțiunilor mintale ar grăbi procesul formării unor structuri operaționale și cognitive și deci coborîrea cu mult a vîrstei la care ele devin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o parte, și unuia cu caracter formativ, pe de altă parte. În acest sens, se tinde spre o relație mai elaborată între ceea ce trebuie știut și ceea ce trebuie făcut. Se apreciază că se va acorda mai mult timp învățării limbajelor operatorii (audiovizual, informațional, tehnic, economic și politic 2, pp. 126-131). Așa cum a început să se practice încă de pe acum în unele țări, cunoștințele aparținînd diverselor discipline vor fi grupate, pe de o parte, pe teme comune, realizîndu-se un învățămînt integrat, iar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
trecut în neființă în ziua de 25 ianuarie 2009, fiind înmormântată în Cimitirul „Sfinții Trei Ierarhi“ din Bârlad. LAZĂR, COSTACHE (1919-2008) MEDIC și PROFESOR Personalitate reprezentativă a medicinii ieșene, prof. univ. dr. doc. Costache Lazăr a desfășurat o îndelungată activitate didactică, operatorie și științifică, înscriinduse între marile figuri ale chirurgiei românești. S-a născut la 4 iunie 1919, în comuna Tansa, județul Iași, unde a urmat școala primară. În 1931 a fost admis primul la Liceul „Mihail Kogălniceanu“ din Vaslui. A urmat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
prestigiul acesteia. A condus destinele acestei clinici cu înaltă probitate științifică și profesională. Asemenea predecesorilor, a iubit chirurgia și a abordat, împreună cu colaboratorii săi, aproape toate domeniile ei, reușind să o extindă și să o completeze cu metode și tehnici operatorii noi, de actualitate. A contribuit în mod hotărâtor la dezvoltarea chirurgiei tiroidiene, toracice și, mai ales, chirurgiei digestive. Având privilegiul să lucreze o lungă perioadă de timp și să se formeze sub îndrumarea reputatului profesor dr. Vladimir Buțureanu, a beneficiat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a trecut în neființă în ziua de 30 ianuarie 2007 și a fost înmormântat în Cimitirul „Podgoria-Copou“ din Iași. STOIAN, MIHAI (1941-2008) MEDIC și PROFESOR Cadru didactic cu vocație, prof. univ. dr. Mihai Stoian a desfășurat o îndelungată activitate didactică, operatorie și științifică, înscriindu-se între marile personalități ale chirurgiei ieșene. S-a născut la 12 februarie 1941, în Iași. Absolvent al liceului din orașul Ineu, jud. Arad, în anul 1957, a urmat cursurile Facultății de Medicină Generală din Iași, în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
tinerii medici Viorica și Paul Trosc au înfruntat cu mult curaj lipsurile ce au urmat războiului al doilea mondial. Dr. Paul Trosc a devenit colaboratorul apropiat al prof. dr. Gh. Chipail pe care 1-a secondat în toate marile realizări operatorii, ca și în cele de chirurgie experimentală. În această perioadă, tristă pentru dr. Paul Trosc care își pierduse ambii părinți și unicul frate, chirurgul a colaborat ca autor la Tratatul de chirurgie apărut sub redacția acad. N. Hortolomei. Dintre personalitățile
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de competentă, pe atât de variată, de la chirurgia strabismului la implantul de cristalin artificial. Prima sa lucrare științifică elaborată pe baza materialelor Clinicii de Oftalmologie din Iași (1955-1956 - pe când se afla ca medic de circumscripție rurală) a fost Analiza rezultatelor operatorii în 300 de cazuri de strabism convergent concomitent ce a fost publicată în revista pariziană „Annales d’Ocultisque“. În anul 1964, prof. dr. Petre P. Vancea a înființat în Clinica Oftalmologică un laborator de hidrostatică și hidrodinamică oculară și a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
înființarea Centrului de dializă renală la Clinica I Medicală a secției de endocrino-pediatrie și a laboratorului de citogeneză. Preocupat de activitatea didactică universitară a contribuit la apariția multor cursuri, între care: trei cursuri de Anatomie litografiate, cinci cursuri de Chirurgie operatorie, cinci cursuri de Chirurgie operatorie generală și doua cursuri de Semeiologie chirurgicală (în colaborare), precum și un Îndreptar de activități practice în chirurgie. S-a implicat în activități de conducere în calitate de prorector cu sarcini didactice și științifice (1989 - 1990). Activitatea științifică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la Clinica I Medicală a secției de endocrino-pediatrie și a laboratorului de citogeneză. Preocupat de activitatea didactică universitară a contribuit la apariția multor cursuri, între care: trei cursuri de Anatomie litografiate, cinci cursuri de Chirurgie operatorie, cinci cursuri de Chirurgie operatorie generală și doua cursuri de Semeiologie chirurgicală (în colaborare), precum și un Îndreptar de activități practice în chirurgie. S-a implicat în activități de conducere în calitate de prorector cu sarcini didactice și științifice (1989 - 1990). Activitatea științifică a valorificat bogata experiență acumulată
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cote valorice superioare și în direcții noi experiența înaintașilor, rezultatele cercetărilor unor savanți în domeniul Chirurgiei, prin lucrări de valoare științifică, unele dintre ele bucurându-se de o apreciere deosebită în țară și peste hotare. Paralel cu activitatea didactică și operatorie, prof. univ. dr. Constantin Dolinescu a desfășurat o vastă și îndelungată activitate de cercetare științifică. A scris peste 400 de studii și comunicări, articole în reviste apărute în străinătate. Contribuțiile sale în domeniul de specialitate sunt relevante, având în vedere
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
un deosebit talent didactic, având și o îndelungată și bogată practică pedagogică, prof. univ. dr. Constantin Dolinescu a contribuit la formarea a numeroase generații de medici. Activitatea științifică a prof. univ. dr. Constantin Dolinescu s-a împletit armonios cu cea operatorie, timp de mai bine de patru decenii, asigurându-i o experiență mai puțin obișnuită. Format la școala renumitului prof. dr. doc. Vladimir Buțureanu, care a reușit să transmită cunoștințele sale și experiența sa, prof. dr. Constantin Dolinescu face parte dintr-o
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
apărut în două volume în 1957-1958, însumând 897 de pagini și 761 de figuri. A litografiat pentru studenți cursul de Patologie chirurgicală și Îndreptarul practică de chirurgie veterinară. Conștient de importanța practicii în actul operator, a organizat „ședințe de medicină operatorie” în afara facultății, deplasându-se cu studenții la Abatorul din București și la unități zootehnice din jurul Bucureștiului. În condiții de teren și pe o cazuistică variată a instruit studenții în executarea unor intervenții chirurgicale în scop curativ sau economic, utile viitorului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
inițial axată pe intervenții chirurgicale la carnivore și cabaline, a adus în prim plan patologia chirurgicală a animalelor de fermă. Studiul afecțiunilor aparatului locomotor la taurine, suine și ovine, cenuroza cerebrală ovină, tumorile, evoluția procesului de reparație țisulară, asigurarea liniștii operatorii, sunt numai câteva din temele abordate de prof. univ. dr. Gheorghe Ionescu, împreună cu colectivul său. Rezultatele obținute au fost evidențiate în peste 120 de lucrări științifice publicate în reviste de specialitate, sau în volumele lucrărilor unor simpozioane și congrese naționale
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lucrări de cercetare valoroase. Cercetările sale asupra osteogenezei heterotopice și modificările structurilor funcționale ale osului prin intervenții chirurgicale sunt binecunoscute în țară și peste hotare. Ajungând medic primar în chirurgie la Spitalul Sf. Spiridon Iași, a desfășurat o bogată activitate operatorie, salvând numeroase vieți și fiind un apropiat al unui mare număr de suferinzi. Omenia lui cucerea și blândețea sa stârnea simpatia pretutindeni. În relațiile cu studenții atinsese aproape perfecțiunea. A fost profesor la Școala de Infirmerie și secretar la Însemnări
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la 230 km distanță), o structură foarte apreciată - mai ales pentru acest tip de boală - în toată țara. I-au analizat nodulul și și-au dat seama că era vorba despre un «cancer» avansat. Au dus-o imediat în sala operatorie ca să-i facă mastectomia totală stângă. După 6 zile de la operație, infirma s-a agravat pierzând aproape complet vederea la ochiul drept și simțindu-se paralizată pe toată partea dreaptă a corpului. În această situație, medicii, presupunând că metastaza i-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că astăzi cuvintele din limbile moderne, derivate din dubletele etimologice amintite mai sus, sunt repere conceptuale definitorii în discursul identitar, dar și în discursul științific despre imaginar - pe care îl putem înțelege ca fiind mai complex decât o simplă paradigmă operatorie, cu diferite variabile specifice (imagini fanteziste, simboluri etc.). Sondarea arheologică ne conduce către textele (grecești și latine) care pun termenul în relație atât cu funcția creativă a spiritului uman, imaginația − subst. φαντασία, adj. φαντασιώδης, φανταστικός, respectiv subst. imaginatio, implicit cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginea" acestora, absorbindu-le reprezentarea prin intermediul schemelor, al formelor și al structurilor, diferite față de ceea ce ele sunt în filosofia lui Platon. Or, imaginea nu pierde complet esența ideatică, ci aș spune că o conține într-un plan secund, definitoriu. Devine operatorie pentru substanța imaginarului și pentru modul său de funcționare, tocmai pentru că ea e imaginea ideii. Raportul cu Forma inteligibilă, așa cum este ea descrisă de Platon, nu încetează. "Imaginea" politicului, spre exemplu, ajunge să influențeze gândirea politică și realitatea, astfel încât relația
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în Conform acestei teorii, aptitudinile generale și specifice, de nivel cel puțin mediu, constituie o condiție necesară, dar nu și suficiență, pentru creativitate. Prezența atitudinilor creative se dovedește indispensabilă. Ele se comportă ca niște vectori care provoacă și declanșează ciclurile operatorii (aptitudini), pilotându-le constructiv. După I. Radu (24, p. 332), Tot I. Radu observă că unii autori folosesc termenul de capacitate pentru ceea ce a fost definit mai sus, considerând aptitudinea drept substratul constituțional al unei capacități, preexistent acesteia. Pentru M.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]