1,082 matches
-
de mare; iaca, a sfărâmat carul și-a ucis și boii! Alei, Dănilă, iaca l-ai aranjat și pe frățâne-tău! Acu' ce-i de făcut? Când a afla bădia Ispas, îmi belește de pe spinare piele pentru trei perechi de opinci. D-apoi cumnata Anisia... Dănilă, alt chip n-ai decât să-ți iei lumea-n cap. Mă duc să văd, oare nu l-oi putea smomi pe frate-meu să-mi împrumute și iapa? Să mă tot duc unde-oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cel alb, Măria Ta, ca să ne arăți că ești bucuros. Apoi numaidecât ne simțim și noi veseli, și surlașii strigă din surle să afle țara toată că Măria Sa-i mulțumit de supușii lui. Și-ndată toată suflarea, de la vlădică până la opincă, chiuie și-aruncă în sus cușmele! POSACUL (aparte): Până le-or prăpădi... PRICINĂ: Aud? Ai spus ceva? POSACUL: Ziceam să fie prostimea cu grijă la cușme, să aibă de fiecare dată cu ce-azvârli-n sus când e Măria Ta bucuros. PRICINĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
turlei până jos. Pictorii trăind între oamenii din sate au căutat și au reușit să lege unele scene din viața înconjurătoare, cuprinzând între ele și elemente din folclor. De asemenea, în unele compoziții sunt încadrate personaje îmbrăcate cu șube mițoase, opinci și căciuli specifice românești”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 56 footnote>. Sfinții pictați în ambrazurile ferestrelor, ca și cei care se află în penultimul registru, de jur împrejur, atât în naos cât și în pronaos, au aureolele sculptate în relief
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
strâns la piept duioasă; și spunându‐ i câte toate, Am intrat apoi în casă. În lăuntru‐casei mele , Din ce brumă‐ am adunat Dă prilej ca biata mamă Să se creadă‐ntr‐ un palat. Nu‐ndrăznește nici să intre Cu opincile‐n picioare, și cu multă grijă calcă Doar pe‐alături de covoare! Eu îi spun să nu ia seama și să calce drept, în lege, Că‐ i doar la fii‐su‐n casă, Nu în casa vreunui rege! și de‐ abia
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
un extremist, un revoltat împotriva ordinii sociale cu aparență de „fată mare”, ci doar „șifonat” de lecțiile ce mi se dau de niște oameni mai păcătoși ca mine! Lumea trăiește cum o taie capul, în mare parte, de la Vlădică până la opincă, și în zilele noastre și după noi... Acestea sunt gândurile mele care m-au făcut săți imput faptul că ai servit prin carte, prin cuvânt scris (care rămâne) puritatea sufletească (asta-i și sarcina scriitorului) și ai aruncat „infractoarea” în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
o fi generația lor. După atâta sărăcie. Și-apoi, și banii, în ziua de azi... Țongu pufni furios. Privea încruntat spre băltoaca de lângă pompa americană. Apa parcă bolborosea. - Dar noi n-am fost săraci părinte? Știi când am dat eu opincile jos? Până când am purtat izmene de cânepă, făcute de mama? Abia la internat, într-a zecea, mi-a luat tata niște chiloți negri, de-ăia de sport. Dar noi ne-am păstrat caracterele! Pe Țonți al nostru apucase de-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
arunce și ultimul voal, prinsese să care pe ea fel de fel de haine. Acum, de exemplu, își trântise o șubă siberiană și o pălărie de paie Maurice Chevalier. Își mai și înnoda, lasciv, mult aplecată pe stânga, nojițele unor opinci maramureșene. - Dacă aveți nelămuriri, vă ajut eu insistă oficiantul. De-asta suntem aici. Pentru chestii de colaborare și îndrumare, respectiv, când nu tăiem chitanțe. Chiar dacă nu suntem solicitați, avem instrucțiuni să întrebăm onor clientela, care poate e nelămurită sau, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
un băț pentru dobă. Da” ea pe unde i? Ia, spală țoalele supt Podu Burlacului, spuse copilul, luând-o la sănătoasa spre o liotă de copii, care-i făceau semne disperate să vină mai repede. Rămas singur, bărbatul își scutură opincile și intră în casă. De pe pat, îl priveau ceilalți doi copii, Costică și Mitică, care se jucau cu un ghem de ață, cu care Safta cosea cămășile pentru sărbătoarea Crăciunului. „ Ce știu ei!?” se gândi Gheorghe, rupând un hartoi de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Țăranii se mirau și căscau gura la bucureșteamul care se pricepea așa de bine să zică doina și alte cântece populare. Adevărul era că Iliuță, deși purta straie nemțești, neam de neamul lui nu fusese bucureștean, se trăgea tot din opincă. Nuntașii petreceau în lege, băutura îi antrenase la joc și veselie. Numai eu sufeream de o grijă apăsătoare, absurdă, care în răstimpuri lua forme de spaimă neînțeleasă. Încercam s-o alung cu rațiunea (dealtfel n-avea nici un sens) și izbuteam
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a priceput că ceva nu este în ordine. Trebuia să afle ce s-a întâmplat, unde sunt bărbații. Ce se întâmplă de nu poate da de capătul acestei tărășănii? Cum se va descurca? Ce are de făcut? Cum își târa opincile prin colb, aude de undeva, de deasupra capului o voce: -Frumoasă fată, mândră crăiasă, mergi cum mergeai, iar cu urechea-ți sfântă, te rog ascultă: dacă vrei să afli ce totul îneacă, mai mergi, nu atât pe cât ai mers, până
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
era, o purta în jurul gâtului.. Pe cap purta un basc având calota croită din cânepă, fundul din in iar bentița era o lucrătură făcută de vreo mână fermecată din ațe de diverse culori. Picioarele subțiri și mici erau încălțate în opinci meșteșugite din piele de pisică sălbatică. Când vorbea, cânta iar când mergea, dansa. -Ehei! dacă ai oleacă de răbdare, vin amuș! zise craiul, în timp ce trăgea înspre el poarta. Dar... ce dor te-a trimis aici? Aracan-di-mini șî di sărăcia me
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
care părea a fi fiul unui șef din partea năvălitorilor. -Nu cred că vei putea îndeplini gândul prințe. Înălțimea sa, regele nostru, vrea să te împreuneze cu sânge de nobil, zise una din slugile acestuia. -Nu mai vreau să fiu sub opinca gâfâitului de bătrân. La noate voi pârjoli pe acești țărani să mi iau ceea ce doresc, zise cu îngâmfare tânărul. Au încălecat, au luat calul Adelei și au plecat. -Prințe, mai bine slobozim calul fetei, altfel cine știe ce mai scormonim. -Asta și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
picioare și a început să alerge, șonticăind, spre pădure, iar taică-su a început să strige și mai tare după el, să stea locului, că de nu, îl omoară-n bătaie, îl jupoaie de viu, îi face spatele nojițe de opinci, apoi îl spânzură de limbă, între timp tatăl lui Puiu a pornit combina, luându-se după Prodan, era clar că-l vom ajunge repede, Prodan a aruncat o privire înapoi, pe urmă s-a oprit și s-a întors cu fața la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și noapte, Apa de munte cum e cristalul Eu vin de unde-npărat e cavalul. Eu vin de-acolo de unde cu drag Cântă ciobanii din frunza de fag, Din fluier măiestru, măiestre tilinci Eu vin în ițari, în cojoc și-n opinci. Eu vin de acolo de unde-n poiene Umblau Feți - Frumoși și dormeau Cosânzene În iarba gătită cu păsări și flori Eu vin din poiene cu hori și feciori. Eu vin din pământuri cu punți și răscruci Pe unde, cântând, treceau
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93453]
-
unii și-au pierdut mințile, alții și-au pierdut veșnicia. Ah, cum mai holbează ochii istoria! Nu-i vine să creadă că-n geamătul nostru scrâșneau Cloșca și Horea că-n visele sufletului nostru, de nădejde orfan atârnau nojițele de la opincile lui badea Crișan. Într-un târziu, toate sufletele zăceau sfărâmate... Ah, amintirea asta ca pe o roată mă frânge! Pe jos erau risipiți crăițarii de sânge, de vieți sfărâmate. Dintre cei care au trecut pe acolo, numai morții trăiesc. Iată
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de pe cer. Ce categorie socială a scăpat de ororile comunismului transplantat în România daco-latină, solară prin sensibilitate și dragoste de viață, prin potențele creative și cumsecădenia proverbială, de către nesătuii uralieni fără Dumnezeu și considerație pentru om? Niciuna! De la vlădică la opincă, piatra de moară comunistă s-a răsucit pe grumazul tuturor. Ovidiu Papadima a creionat doar parțial conturul câtorva personalități care pe lângă miile de creatori de cultură trecuți prin abatoarele anchetelor și penitenciarelor, au strălucit pe cerul eforturilor românești ca niște
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
C. al Comitatului Vasluiului, Pastiae O. r. în Iași, senator {EminescuOpXV 233} nu mi-i spune tu mie [7] 2257 orig. [inelul] Reverenda era spânzurată într-un cui după ușă copistul Reverendissimul era spânzurat într-un cui după ușă Sărut opincile Ilustrităței tale - și te rog să-mi trimiți țundra cea ruptă de care am nevoie. {EminescuOpXV 234-264} {EminescuOpXV 265} TEXTE SCRISE ÎN PRIMĂVARA ȘI VARA ANULUI 1883 FILOZOFIE ȘI ȘTIINȚE PROIECTE DE TITLURI ȘI DE CAPITOLE TITLURI DE CAPITOLE 2255
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ograda, împrejurimile imediate și o mică parte din cotul de sat în care locuiam, timpul avea altă dimensiune și îl percepeam într-o manieră proprie. Așa, de exemplu, așteptam ca iarna să se sfârșească mai repede dacă mi se rupeau opincile la săniuș sau dacă le rodeau mâțele si nu mai aveam speranța să capăt altele. În asemenea situații intempestive eram nevoit să stau numai în casă, departe de jocurile și plăcerile pe care iarna le oferă, cu dărnicie, copiilor. Cele
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
iarna le oferă, cu dărnicie, copiilor. Cele câteva raiduri cu picioarele goale prin zăpada până la genunchi nu ne satisfăceau nici pe departe pe noi, copiii, condamnați să privim iama prin ferestrele mici și înghețate. Aici se cuvine o lămurire suplimentară. Opincile pentru copii erau făcute în casă, din piele de porc neprelucrată (un fel de șorici uscat) care erau puțin rezistente la purtat, dar cu mare atracție pentru pisici. Problemele privitoare la încălțăminte se rezolvau complet în celelalte anotimpuri, începând de
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
toate situațiile, încălțările. La școala primară am mers tot desculți, la fel ca ceilalți copii care au ajuns la vârsta școlarizării, cu picioarele spălate bine, dar pline de zgârieturi și înțepături. Toamna târziu, la venirea înghețului, m-am încălțat cu opinci noi și obiele colorate. Îmbrăcat cu hăinuțe groase din pănură țesută în casă, cu căciulă de miel și cu picioarele încotoșmănite în obiele călduroase și opinci, luptam voinicește cu troienele în drumul până la școală. Îmi plăcea ca, împreună cu ceilalți copii
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
pline de zgârieturi și înțepături. Toamna târziu, la venirea înghețului, m-am încălțat cu opinci noi și obiele colorate. Îmbrăcat cu hăinuțe groase din pănură țesută în casă, cu căciulă de miel și cu picioarele încotoșmănite în obiele călduroase și opinci, luptam voinicește cu troienele în drumul până la școală. Îmi plăcea ca, împreună cu ceilalți copii, să mă zbengui prin zăpadă și să mă trag pe derdeluș. Prin anii 1938-1939 erau vremuri grele pentru locuitorii satelor: multă sărăcie, biruri mari, veri bântuite
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
eu ție. Nebuno! COPILUL ZĂPEZII Sfârșit de ianuar-început de fevrar. Curenții atmosferici au transferat gerul și zăpezile Siberiei Rusești în Bărăganul Românesc. Ceeace de obicei pe aici era miezul raiului, acum e al iadului.Păreri și convingeri, de la vlădică la opincă, diametral opuse. Ce, pentru unii pare a fi un viitor de aur, pentru alții, e un prezent aproape de mormânt. De mormânt de un alb imaculat, purtător de cumpliri și de moarte. Pe unii, luați prin surprindere, acest segment de iarnă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
țara?", Vă mândriți că sunteți român?", de-ți venea să le iei la palme, la modul cel mai democratic, recomandat călduros de marele om de stat Băsescu, în relația cu presa, bineînțeles. Dar poporul, poporul care înseamnă talpa, dacă nu opinca țării, cum a sărbătorit această zi de importanță națională, mă veți întreba. Păi românii, ajunși la sapă de lemn nu au sărbătorit, ci au mâncat, mai mult sau mai puțin pe săturate de ziua României, fiindcă s-a decretat pe
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
dă dovadă acest popor, de altminteri blând, că s-au repezit să se indigneze contra statului cel atât de milos, cu toate mărcile de mașini, că-i oprimă, punându-i să arunce puținii bani pe care-i mai primesc, pentru opinci noi de gumă la mașini, fie ele chiar și opinci moderne de gumă marca Pirelli sau Michelin. Oamenii obișnuiți, au considerat extrem de suspectă viteza cu care statul, s-a urnit acum, în pragul iernii, să-i bage la cheltuieli obligatorii
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
repezit să se indigneze contra statului cel atât de milos, cu toate mărcile de mașini, că-i oprimă, punându-i să arunce puținii bani pe care-i mai primesc, pentru opinci noi de gumă la mașini, fie ele chiar și opinci moderne de gumă marca Pirelli sau Michelin. Oamenii obișnuiți, au considerat extrem de suspectă viteza cu care statul, s-a urnit acum, în pragul iernii, să-i bage la cheltuieli obligatorii, dar fiindcă pentru stat nu există vreo lege pentru depășirea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]