1,074 matches
-
Sulea Vitalie, fiul lui Ion și Nina, născut la data de 6 decembrie 1982 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Orhei, str. C. Stere nr. 9. (2.463/2004) 145. Suman Rodica, fiica lui Opinca Petru și Vasilisa, născută la data de 16 aprilie 1977 în localitatea Hanșca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Basarabeasca, satul Sadaclia. (225/2004) Copii minori: Suman Iulian, născut la 25.07.1997, și Suman Felicia, născută
ORDIN nr. 2.530/C din 18 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215306_a_216635]
-
Cahul) și Maria, născut la data de 28 octombrie 1985 în localitatea Manta, raionul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Manta, raionul Cahul. (1.577/2008) 106. Grosu Olga, fiica lui Anatolie și Elena (fiica lui Opincă Ilarion, născut la 14.04.1915 în localitatea Orhei), născută la data de 27 septembrie 1982 în localitatea Țipova, raionul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Țipova. (990/2006) 107. Gurduza Cristina, fiica lui Valeri (fiul
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
5.03.1926 în localitatea Trebisăuți, raionul Briceni) și Nina, născut la data de 28 octombrie 1983 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Briceni, Str. Vișinilor nr. 20, ap. 2. (1.733/2008) 154. Opinca Anatolie, fiul lui Alexandru și Elena (fiica lui Golovca Timofei, născut la 21.01.1919 în localitatea Cucuruzeni, raionul Orhei, și Lucheria), născut la data de 12 august 1969 în localitatea Cucuruzeni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
1927 în localitatea Tighina, și Nadejda), născută la data de 31 mai 1985 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Vasile Lupu nr. 46, bl. S, ap. 4. (2.091/2005) 44. Opincă Alexandru, fiul lui Tudor și Lidia (fiica lui Frunză Nicolae, născut la 6.12.1912 în localitatea Rezina, și Feodosia), născut la data de 25 iunie 1982 în localitatea Rezina, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
ORDIN nr. 2.356/C din 12 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202896_a_204225]
-
6.12.1912 în localitatea Rezina, și Feodosia), născut la data de 25 iunie 1982 în localitatea Rezina, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rezina, Str. Păcii nr. 71, ap. 17. (5.945/2003) 45. Opincă Ion, fiul lui Tudor și Lidia (fiica lui Frunză Nicolae, născut la 6.12.1912 în localitatea Rezina, și Feodosia), născut la data de 2 aprilie 1975 în localitatea Rezina, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
ORDIN nr. 2.356/C din 12 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202896_a_204225]
-
Natalia (fiica lui Pavlov Ion, născut la 1.03.1927 în localitatea Baimaclia), născută la data de 12 octombrie 1984 în localitatea Bălășești, raionul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Sîngerei, sat Bălășești. (472/2008) 21. Opincă Ina, fiica lui Vasile și Nadejda (fiica lui Chiper Constantin, născut la 10.10.1925 în localitatea Slobozia-Mare), născută la data de 16 decembrie 1983 în localitatea Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual ��n Republica Moldova, localitatea Cahul, Str. Tineretului
ORDIN nr. 2.519/C din 30 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203362_a_204691]
-
născut în anul 1921 în localitatea Cimișlia), născută la data de 5 mai 1982 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, str. Ștefan cel Mare nr. 98, ap. 9. (62/2006) 78. Opinca Ana, fiica lui Țonici Isac (născut la 9.05.1925 în localitatea Rezina) și Vasilița, născută la data de 8 august 1962 în localitatea Cuizăuca, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cuizăuca, județul Rezina. (675
ORDIN nr. 3.241/C din 22 decembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206822_a_208151]
-
Țonici Isac (născut la 9.05.1925 în localitatea Rezina) și Vasilița, născută la data de 8 august 1962 în localitatea Cuizăuca, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cuizăuca, județul Rezina. (675/2004) Copii minori: Opinca Mariana, născută la data de 30.12.1998. 79. Palii Natalia, fiica lui Ambrosi Nicolai (fiul lui Fiodor și Vera, născută la 15.01.1920 în localitatea Orhei) și Lionida, născută la data de 5 mai 1977 în localitatea Chișinău
ORDIN nr. 3.241/C din 22 decembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206822_a_208151]
-
în investigarea, conform tehnicilor clasice de examinare (rinologie, faringolaringologie și otologie). Examenul funcției auditive se face prin: a) acumetrie fonica - cu vocea șoptita (VS), utilizându-se cuvinte cu tonalitate înaltă și joasă: ... - tonalitate înaltă: 5, 7, 35, 55, 75; țuică, opinci, țiței, țigară; - tonalitate joasă: 1, 9, 48, 88; mâna, unt, vagon, tampon, casa, masa. Persoană va fi situată cu urechea de examinat spre medic, la distanțele obligatorii prevăzute. Se va evita posibilitatea citirii pe buzele examinatorului, a cuvintelor pronunțate. Urechea
ORDIN nr. 447 din 24 martie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenta comisiilor medicale şi psihologice de siguranţă circulaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232392_a_233721]
-
în investigarea, conform tehnicilor clasice de examinare (rinologie, faringolaringologie și otologie). Examenul funcției auditive se face prin: a) acumetrie fonica - cu vocea șoptita (VS), utilizându-se cuvinte cu tonalitate înaltă și joasă: ... - tonalitate înaltă: 5, 7, 35, 55, 75; țuică, opinci, țiței, țigară; - tonalitate joasă: 1, 9, 48, 88; mâna, unt, vagon, tampon, casa, masa. Persoană va fi situată cu urechea de examinat spre medic, la distanțele obligatorii prevăzute. Se va evita posibilitatea citirii pe buzele examinatorului, a cuvintelor pronunțate. Urechea
ORDIN nr. 447 din 24 martie 2003(*actualizat*) pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenta comisiilor medicale şi psihologice de siguranţă circulaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232394_a_233723]
-
în investigarea, conform tehnicilor clasice de examinare (rinologie, faringolaringologie și otologie). Examenul funcției auditive se face prin: a) acumetrie fonica - cu vocea șoptita (VS), utilizându-se cuvinte cu tonalitate înaltă și joasă: ... - tonalitate înaltă: 5, 7, 35, 55, 75; țuică, opinci, țiței, țigară; - tonalitate joasă: 1, 9, 48, 88; mâna, unt, vagon, tampon, casa, masa. Persoană va fi situată cu urechea de examinat spre medic, la distanțele obligatorii prevăzute. Se va evita posibilitatea citirii pe buzele examinatorului, a cuvintelor pronunțate. Urechea
ORDIN nr. 447 din 24 martie 2003(*actualizat*) pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenta comisiilor medicale şi psihologice de siguranţă circulaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232396_a_233725]
-
în investigarea, conform tehnicilor clasice de examinare (rinologie, faringolaringologie și otologie). Examenul funcției auditive se face prin: a) acumetrie fonica - cu vocea șoptita (VS), utilizându-se cuvinte cu tonalitate înaltă și joasă: ... - tonalitate înaltă: 5, 7, 35, 55, 75; țuică, opinci, țiței, țigară; - tonalitate joasă: 1, 9, 48, 88; mâna, unt, vagon, tampon, casa, masa. Persoană va fi situată cu urechea de examinat spre medic, la distanțele obligatorii prevăzute. Se va evita posibilitatea citirii pe buzele examinatorului, a cuvintelor pronunțate. Urechea
ORDIN nr. 447 din 24 martie 2003(*actualizat*) pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenta comisiilor medicale şi psihologice de siguranţă circulaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232400_a_233729]
-
de argint. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află un grănicer năsăudean, de argint, cu arma la picior, văzut din față; grănicerul este îmbrăcat cu suman, având pe cap o pălărie cu boruri rotunde și în picioare purtând opinci. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Cartea semnifică numărul mare de academicieni ai orașului Năsăud. Grănicerul năsăudean simbolizează vechii grăniceri români din Ținutul Năsăudului, precum și faptul că localitatea a fost
HOTĂRÂRE nr. 388 din 2 mai 2012 privind aprobarea stemei oraşului Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241385_a_242714]
-
În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cioban redat în întregime, văzut din față, având mustață, purtând pe cap o pălărie ciobănească, îmbrăcat cu cioareci, cu cămașă lungă care trece peste pantaloni, cu cojoc pe umeri, încălțat cu opinci, cu fluier așezat puțin oblic spre stânga la șerparul închis cu trei curele, ținând cu mâna dreaptă o bâtă poziționată oblic spre dreapta și înconjurat de cinci ovine, patru redate din față, ultima din stânga cu capul conturnat, dispuse două la
HOTĂRÂRE nr. 826 din 30 septembrie 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Goleşti, Mihăeşti şi Vaideeni, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265601_a_266930]
-
se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat de un brâu undat de argint. În partea dreaptă, în câmp roșu, se află o siluetă feminină în picioare, văzută din față, purtând pe cap un ștergar și în picioare opinci, îmbrăcată cu cămașă având motive geometrice, cu poale peste cătrință și ținând în mâna dreaptă un ulcior, totul de aur. În partea stângă, în câmp albastru, se află un corn al abundenței din care se revarsă 2 pere cu frunze
HOTĂRÂRE nr. 939 din 15 decembrie 2016 privind aprobarea stemei comunei Işalniţa, judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278498_a_279827]
-
de mai multe ori și arareori cu brâie. De asemenea, în Borșa, se poartă sugna de diferite culori, care este asemănătoare unei fuste cu creți sau paturi. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipca. În picioare, femeile poartă opinci din oargă. Costumul bărbătesc. Vară, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară, care sunt largi, pana deasupra
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
lungul secolelor că sunt puternic înfipți în glia strămoșească a locurilor în care s-au născut și au trăit. Nu au părăsit-o nici atunci când, spun bătrânii, datorită lipsurilor acute generate de războaie, au fost nevoiți să-și mănânce propriile opinci, pe care le-au fiert. În 1718 se face primul recensământ sau conscripție a gospodăriilor, astfel la acea dată în Bozovici erau 82 de case. În 1736 erau 83 de case. O nouă conscripție are loc în anul 1749, și
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
a principalei ocupații -păstoritul montan. Pentru iluminat se întrebuința în perioadă aceea opaițul cu seu de oaie, la lumina căruia gospodinele țeseau în războaie pânză de in și stofă (dimia) de lână. Ca și încălțări, tipice pentru întreagă comunitate erau opincile din piele de vacă și porc. Școala Primară din Brebu a început să funcționeze abia în anul 1920, într-un local impropriu, sub conducerea învățătorului Ion Bănulescu. Starea de provizorat se va prelungi până în anul 1928, când locuitorii satului reușesc
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
le-au părăsit(lângă Ileanda, mergând spre Cluj-Napoca, la câțiva kilometri în stânga este un sat numit Dolheni, format probabil tot din muncitori forestieri veniți din comuna Dolhasca-Bucovina).<br> Am adus acest argument deoarece unii susțin că numele satului vine de la opinca/ sandala, în maghiară „bocskor”. Nu apare nicăieri denumirea de „Kisbocskor”, opinca mică/ sandala mică.<br> În actele vremii, localitatea apare sub numele de: „Bocicoel (ung. Kisbocskó), 1365 „Bachkow”, 1444 „Kysbachko”, propr. cneazului Simon (cf. ib. nr. 29, 189).”(Al. Filipascu
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
în stânga este un sat numit Dolheni, format probabil tot din muncitori forestieri veniți din comuna Dolhasca-Bucovina).<br> Am adus acest argument deoarece unii susțin că numele satului vine de la opinca/ sandala, în maghiară „bocskor”. Nu apare nicăieri denumirea de „Kisbocskor”, opinca mică/ sandala mică.<br> În actele vremii, localitatea apare sub numele de: „Bocicoel (ung. Kisbocskó), 1365 „Bachkow”, 1444 „Kysbachko”, propr. cneazului Simon (cf. ib. nr. 29, 189).”(Al. Filipascu, p. 87) sau Bocicoiu Mic, altul decât Bocicoiu Mare, de lângă Sighet
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
de prosperitate economică. Rusenii sunt descriși ca fiind oameni muncitori, cu credință în Dumnezeu, în mare măsură greco-catolici potrivit mărturisirilor celor care au trăit în acele vremuri. În ceea ce privește ținuta, aceasta era formată din căciulă, gubă, cioareci- pantaloni de lână și opinci (iarna), iar vara pantaloni lungi, destul de largi, cămăși albe și pălărie. Femeile purtau pe cap maramă neagră, iar fetele de diverse culori, rochii de pânză și opinci. Casele rusenilor, clădite din bârne de lemn și acoperiș de șindrilă erau formate
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
În ceea ce privește ținuta, aceasta era formată din căciulă, gubă, cioareci- pantaloni de lână și opinci (iarna), iar vara pantaloni lungi, destul de largi, cămăși albe și pălărie. Femeile purtau pe cap maramă neagră, iar fetele de diverse culori, rochii de pânză și opinci. Casele rusenilor, clădite din bârne de lemn și acoperiș de șindrilă erau formate din câte trei odăi încăpătoare: una în care își duceau traiul zilnic, o altă cameră pentru oaspeți și tindă. Școala din sat a fost edificată în anul
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
prin sobrietate și eleganță. Este confecționat din pânză țesută în casă în lățime de cca 50 cm. Costumul popular femeiesc se compune în principal din: cămașă - (“Spăcel”, obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se remarcă aspectul de alb al costumului, precum și tehnica de încrețire a pânzei pentru ornamentație. Femeile măritate au întotdeauna capul acoperit peste părul împletit și strâns într-un conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
se remarcă aspectul de alb al costumului, precum și tehnica de încrețire a pânzei pentru ornamentație. Femeile măritate au întotdeauna capul acoperit peste părul împletit și strâns într-un conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată încălțămintea femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
peste părul împletit și strâns într-un conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată încălțămintea femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]