1,038 matches
-
o distopie orwelliană, controlul asupra gîndirii poate deveni atît de eficient, încît orice ar spune guvernul nostru ar fi acceptat ca adevăr și orice ar spune alt guvern ar fi considerat minciună, însă pînă în prezent nici un sistem modern de opresiune nu a reușit să atingă acest nivel de eficiență. Lindstrom (1990:xii, 162-163) descrie o societate rurală melaneziană în care puterea și adevărul sînt în strînsă legătură, însă chiar și în Tanna "cunoașterea alternativă și rezistentă" nu este niciodată complet
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-l descoperi pe Cel care este «cu adevărat Mântuitorul lumii» (In 4,42). Toate acestea nu se pot întâmpla altundeva decât la «fântână». Pentru patriarhi este locul curțării (Gen 24) și al manifestării vitejiei bărbatului ce știe să se împotrivească opresiunii masculilor prădători (Ex 2,17). În preajma fântânii, patriarhii își găsesc soție, căci în preajma fântânii discern și descoperă esența propriei lor umanități, cu ajutorul căreia pot întâlni și pot îmbrățișa umanitatea altora. De asemenea, Domnul Cristos, în ceasul suferinței și al morții
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
just”, potrivit căreia recurgerea la mijloace violente ar putea fi justificată de un scop superior. Acest scop poate fi, de pildă, menținerea păcii internaționale (Holmes, 1989; Teichman, 1986; Wasserstrom, 1970), supraviețuirea unui stat atacat (Waltzer, 2000) sau chiar lupta Împotriva opresiunii culturale sau structurale (Fanon, 1963). Din acest punct de vedere, un conflict armat este „just” dacă părțile implicate consideră că motivele de a recurge la violență sunt juste (jus ad bellum), că mijloacele folosite În timpul conflictului sunt juste (jus in
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mulți viteji se arată. Dar pe atunci aceasta era starea de spirit a unei largi categorii intelectuale, care-și salva și vocația și idealul civic, fiecare cum putea, în condiții date, extrem de dificile. A nu pune însă în discuție regimul, opresiunea sistemului, a nu-l acuza pe față și în primul rând și a te lupta doar cu unii care au supraviețuit și s-au realizat cum au putut mi se pare și absurd și nedrept. întâi procesul cauzelor, apoi al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Doinei Cornea: Libertă? Entretiens avec Michel Combes 1. Raportat la contextul oficial dominant, mesajul Doinei Cornea numai la un an de la revoluție vine parcă dintr-o altă lume. Ea vorbește cu pasiune, sinceritate și candoare limbajul libertății, demnității, luptei contra opresiunii. Ea se bate pentru valori spirituale și culturale, pentru regenerarea morală, pentru adevăr, libertate, curaj, iubire, spirit de sacrificu, credință. Cine din nomenclatura actuală de la putere mai crede în astfel de valori? Adesea ea le râde chiar în nas. Se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu o conștiință precisă a idealurilor și valorilor în care crede. Acestea sunt enunțate în mod direct, tăios și cu insistență. Cuvintele sale de ordine sunt: o societate românească pusă pe baze etice, rezistență împotriva agresiunii ideologice comuniste, lupta contra opresiunii și minciunii, pentru renaștere și regenerare spirituală. Un întreg program, format treptat și organic. De unde și soliditatea sa. El poate fi urmărit în ambele sensuri (etape de formație și exprimare tot mai sistematică și mai radicală), în cele șapte scrisori
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Unor scriitori mai tineri le rămâne, în orice caz, consolarea că oportunismul lor ca oameni le a permis să publice opere cinstite. Ar fi de asemenea de reținut și rolul la fel de mare în supraviețuirea morală a culturii noastre în deceniile opresiunii comuniste jucat de prezența și operele câtorva mari scriitori care, prin oportunism, au intrat în grațiile regimului și au asigurat o continuitate a literaturii de valoare. Este un punct de vedere strict istoric, de evaluare finală. El poate dezarma, uneori
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reflex, prezent într-o formă sau alta în conștiința fiecărei generații, reapare cu deosebită putere și după 1989. Adică într-o perioadă când el se poate exprima, în sfârșit, în mod liber, după o lungă epocă de obscurantism totalitar și opresiune spirituală. Succesul ideii revizuirilor literare, generatoare de lungi și inconcludente dezbateri și, bineînțeles, polemici (la care și noi am fost antrenați, fără voie de altfel 1), exprimă tocmai o astfel de stare latentă și, în același timp, evidentă, de criză
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
eterată a elitei apar deodată ca derizorii și criminale în lumina succesiunii evenimentelor pînă la dezastrul final. A vrut să fie ca ei. Oamenii în negru. Inspectorii. Anchetatorii. Cei care cred că stăpînesc o fărîmă din mecanismele formidabilului instrument de opresiune al Conducătorului, cei însărcinați cu hărțuirea și pedepsirea celor slabi, bătrîni sau prea independenți. Pe urmele tatălui său, și el fost cadru în Organizația condusă de semizeul Vojd, Ivan își pune treptat ambițiile, apoi visele și întreaga viață în slujba
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vă înșeală, sau cel puțin se înșeală pe ei înșiși. Cât despre noi, noi credem că statul nu este sau n-ar trebui să fie altceva decât forța comună instituită, nu pentru a fi între toți cetățenii un instrument de opresiune și de spoliere reciprocă, ci, dimpotrivă, pentru a garanta fiecăruia ce este al său și a face să domnească justiția și securitatea. Ce se vede și ce nu se vede Introducere În sfera economică, un act, un obicei, o instituție
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Cu siguranță ar fi dezirabil să nu fi existat decât o credință, o religie, un cult în lume, cu condiția ca aceasta să fi fost adevărata credință. Intervenția statului, chiar atunci când ar lua ca pretext Fraternitatea, ar fi deci o opresiune, o injustiție, dacă pretindea că întemeiază Unitatea, căci cine ne garantează că statul, fără chiar să o știe, nu ar lucra pentru a înăbuși adevărul spre câștigul erorii? Unitatea trebuie să rezulte din asentimentul universal al convingerilor libere și din
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
toată munca unui om spre profitul meu, acest om devine sclavul meu. El este tot sclav dacă, lăsându-l să muncească liber, găsesc mijlocul, prin forță sau prin viclenie, de a pune mâna pe fructul muncii sale. Primul gen de opresiune este mai odios, al doilea este mai abil. Cum s-a remarcat că munca liberă este mai inteligentă și mai productivă, stăpânii și-au spus: să nu uzurpăm în mod direct facultățile sclavilor noștri, să acaparăm produsul cel mai bogat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
muncă. Să facem deci o lege care să interzică acest comerț care ne jenează și, pentru execuția acestei legi, să creăm un corp de funcționari la plata cărora proletarii vor contribui alături de noi. Vă întreb, nu ar fi aceasta culmea opresiunii, o violare flagrantă a celei mai prețioase dintre toate Libertățile, a primei și a celei mai sacre dintre Proprietăți? Totuși, remarcați vă rog că nu ar fi poate dificil pentru proprietarii funciari să facă în așa fel încât această lege
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dezmoșteniții lumii vor invoca intervenția statului pentru a opera o nivelare în sens invers, nu știu deloc ce s-ar putea să li se răspundă. În orice caz, primul și cel mai bun răspuns ar fi să se renunțe la opresiune. Dar mă grăbesc să închei cu calculele. La urma urmei, care este poziția dezbaterii? Ce spunem noi și ce spuneți dumneavoastră? Există un punct, și este punctul capital, asupra căruia suntem de acord: că intervenția legislatorului pentru a nivela averile
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de această convingere arzătoare, începu să se încingă la Paris tot așa cum s-a încins la Bordeaux. Asociația pariziană putu să se constituie. Bastiat a fost însărcinat să îi scrie programul. După exemplul lui Turgot, care a eliberat muncitorii de opresiunea stăpânirilor și jurandelor 69, el a invocat justiția pentru a-i elibera de povara zdrobitoare a sistemului protector. Și limbajul promotorului Asociației pariziene nu avea mai puțină înălțime și forță decât cel al ministrului lui Ludovic al XVI-lea. Nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în contextul în care „un elev este expus, în mod repetat și pe termen lung, la acțiuni negative din partea unuia sau mai multor altor elevi” (1991, p.47), ulterior, Rigby nuanțând definirea și considerând acest tip de conduită drept o „opresiune repetată, psihologică sau fizică, a unei persoane mai puțin puternice din partea uneia sau mai multor persoane cu mai multă putere” (1996, p. 15). Raportându-ne la definițiile anterioare, putem distinge trei elemente caracteristice ale comportamentului abuziv, respectiv caracterul intenționat de
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
preambul al ,,Știrilor”, căruia i se dă înțelesul de mot de passe inițiatic: ,,fără acest tichet călătoria prin mine însumi strict oprită”. Înfruntarea din adânc între inconștient, numit prin Celălalt, și Eu face ca, repetitiv, versul să fie expresia unei opresiuni interioare, cu obsesii ale descompunerii și ale înstrăinării de sine - uneori în tiparele prin care ele au fost înrădăcinate în poezia noastră de G. Bacovia. Totul, într-un balans al rarefierii transfigurate de vis și al brutalității (,,Stăpânii ... și-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
de îndemnul direct la lepădarea formelor inautentice, comuniste: ,,Se-ndeasă negura din Răsărit”, ,, Nimicnicia până-n Neam s-a-ntins”, ,,Să nu uităm și să nu iertăm!”. Sunt fețele complementare ale unei personalități rămase, în ciuda vitregiilor vremii, cu o demnitate neștirbită de opresiune, izolare și sărăcie, în apărarea - chiar dacă uneori à rebours - autenticității și omenescului. SCRIERI: Cele dintâi știri despre Victor Valeriu Martinescu (Curriculum vitae sau Lupta cromosomică dintre inspirație și realitate), București, 1933; Cocktail, București, [1933]; ed. (Cocktail. Care este drumul cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
unitar, închis, centralizat etc. Este evident că mentalitatea autoritară, mai mult chiar: totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare: conflictul naționalism/europeism se dublează (și de fapt el se confundă) cu conflictul: democrație/ totalitarism, libertate/opresiune, federalizare/suveranitate națională. Tot ce este european devine deci și transnațional, antitotalitar, antinaționalist, antișovin, antirasist, împotriva antisemitismului și a oricăror altor discriminări. În aceste domenii, idealul european este exemplar, intransigent și activ. El nu mai reprezintă o simplă idee abstractă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dirijați, supravegheați, controlați, sancționați. Destui scriitori nu s au eliberat încă de astfel de măsuri și deprinderi. Schimbăm cultura de stânga pentru cea de dreapta? Așa s-ar părea, după o serie întreagă de indicii. După o lungă perioadă de opresiune, reactualizarea sa este cu totul firească. Care sunt valorile culturale ale dreptei? În plan teoretic, noțiunile cheie sunt: cultul iraționalului, lichidarea spiritului critic, misticismul, spiritualismul, noua etică, omul nou, mesianismul. La ele se adaugă: cultul violenței, experimentalismul, aventura (vivere pericolosamente
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
clase dominante tindea să-i epuizeze vlaga. De aceea au și luat forma balaurilor, a scorpiilor, a jivinelor. Acești «monștri moderni» au populat imaginația câtorva dintre poeții de azi, care i-au identificat cu tradiționalele simboluri populare ale groazei și opresiunii. Ca și Radu Boureanu sau, În special, ca Beniuc, Dan Deșliu Încarcă «jivinele hrăpărețe» cu un alt conținut, cu un sens de clasă. Chipurile despotice ale trecutului vor continua astfel să inspire poporului dezgust odată cu voința de nimicire. Una din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reclame independența rațiunii, libertatea de a scrie, ca pe dreptul, ca pe salvarea speciei umane; ridicîndu-se cu o neobosită energie împotriva tuturor crimelor fanatismului și ale tiraniei; urmărind în religie, în administrație, în moravuri, în legi, tot ceea ce avea caracterul opresiunii, al durității, al barbariei; ordonînd, în numele naturii, regilor, soldaților, magistraților, preoților să respecte sîngele oamenilor; reproșîndu-le cu o energică severitate pe acela pe care politica sau indiferența lor îl risipeau încă în lupte sau în suplicii; luînd, în sfîrșit, drept
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
îi dă regelui puteri largi și face să se aleagă Adunarea legislativă de către "cetățeni activi" luați doar dintre cei avuți; nu s-a rămas doar la abolirea sclaviei; proprietatea rămîne un drept la fel de imprescriptibil ca și libertatea și rezistența la opresiune; bunurile confiscate clerului sînt revîndute în loturi atît de mari încît numai cei care sînt deja proprietari le pot achiziționa. "Libertatea muncii", în sfîrșit recunoscută prin legea Le Chapelier din 14 iunie 1791, nu este decît cea care interzice muncitorilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de sînge, după atîtea lacrimi vărsate, atîtea umilințe suportate, țara noastră va accepta, în momentul victoriei, fie să revină pur și simplu la regimul care a abdicat în același timp în care capitulau armele sale, fie să păstreze sistemul de opresiune și de delațiune care a fost construit pe dezastru, acești oameni, spun, vor face bine să renunțe la iluziile lor. Franța nu este Prințesa adormită pe care geniul Eliberării va veni să o trezească ușor. Franța este o prizonieră torturată
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
revoluționar trebuie să urmeze, pentru a fi complet și a nu degenera într-una dintre multele "ideologii", etapele de dezvoltare descrise mai sus. Revoluția, în sensul în care Marx folosește termenul, este un proiect emancipator care are la bază conștientizarea opresiunii economice și sociale la care este supusă majoritatea celor care își desfășoară activitatea în cadrul modului de producție capitalist și depășirea limitelor naționale, construite "de sus" și care nu fac altceva decât să dezbine proletariatul în favoarea capitalismului. Întreg modul de producție
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]