1,225 matches
-
și înflorate și două ulcele pentru vin. Domnule Petre, binevoiți a împărți cu noi masa asta. Nu ne așteptam la musafiri, îs bucatele pentru noi, un borș de cocoș, o tocăniță de purcel... Nu știu dacă v-o place, că orășenii nu mai știu mânca. Eu muncesc din greu de dimineață până seara și lelea Maria are grijă să mă hrănească bine. Petre ceru și el strachina de lut și începu a mânca. Parcă în bucatele acelea i se adunase toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
acceptată de toți cu aplauze. Luară niște pături, un coș cu "de-ale gurii" și, cu Toni după ei, o porniră la drum. Era răcoare și frumos printre brazi, adia un vânticel de primăvară și păsările se întreceau în cântări. Orășeni închiși între betoane, de mult nu avuseseră parte de o asemenea bucurie. Fetele culegeau flori, i-au făcut Cameliei o coroniță, au găsit și câteva ciuperci, pe care le expuneau la expertiza nasului lui Toni, pentru a vedea dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
terminase de mult săptămânile de concediu, își începu serviciul la Policlinică, dar și pe cel de gospodină. Ana era deja, din nou, școlăriță și, în afară de școală și lecții, se ocupa să-l obișnuiască pe Pic cel mic cu viața de orășean, respectiv program, disciplină și în general "bune maniere", ceea ce, pentru bietul de el, era cam mult, regretând libertatea de la Bucura. După câteva zile, în care se mai văzu cu domnul Friederich și cu câteva persoane ce-l puteau ajuta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
primită cu amândouă mâinile de sfânta Mitropolie... Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod - omul cu inimă largă - care la 1 septembrie 1732 (7241) scrie: „Facem știre cu această carte a domniei mele tuturor... că iată văzând noi supărare orășenilor de aice din Iași de lipsa morilor... am făcut aceste două mori aice lângă târgu, în apa Bahluiului; dară pentru stare lor ca să nu să strice această pomană niciodată am socotit și am dat o roată cu tot vinitul ei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
voievod din 10 iulie 1764, care m-a pus pe gânduri. Despre ce-i vorba, fiule? Aici se spune că, pe când veneau solii Porții la Curtea domnească din Iași, erau găzduiți în case boiererști, la negustori „sau alți pământeni și orășeni de aicea din Ieși”. Și care-i baiul? Păi nepoftiții musafiri „îi scotea de prin casile lor totdeauna. Și câtu ce mai mare greu îi scotea și la vreme de iarnă de pin casă. Și osăbită supărare că le lua
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scotea de prin casile lor totdeauna. Și câtu ce mai mare greu îi scotea și la vreme de iarnă de pin casă. Și osăbită supărare că le lua și așternuturile de pin casele lor. Și unele se prăpădeau de rămânea orășenii păguboși”. Cunoscând în cele din urmă aceste necazuri ale târgoveților, voievozii, Scarlat Ghica și apoi Ioan Theodor Calimah au cercetat lucrurile „și au aflatu un loc de casă aicea în Ieși care loc este aproape de Curtea domnească, pe care loc
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în gazdă pe strada Știrbey-vodă, la un tâmplar, numit Scarlat. Strada asta, care acum e o stradă de lux, a fost, nu mult înainte, teritoriu cu vii. Tăierea bulevardului Elisabeta a atras după sine deschiderea unui cartier nou, prefăcând în orășeni pe niște simpli țărani. Picat de la țară de pe undeva, Scarlat a găsit aci pe ultimul vlăstar feminin al unei familii de acestea simple, care deținea o curte mare de tot. Scarlat, fiind tâmplar, și-a făcut spre stradă niște case
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se făcea și altă dată, să facă bine intelectualii satului să facă activitate culturală pentru toți și cu toți cei talentați pentru că altfel decad și ei văzând cu ochii. Și această ultimă remarcă este valabilă la modul general și pentru orășeni și pentru săteni. Lăsați crâșmele și discotecile de prost gust, lăsați băutura și alte prostii, oameni buni și adunați vă la seri culturale, la râs, cânt, dans și voie bună, măcar pentru câteva ore. Și nu mai vindeți unuia , ceea ce
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
toate astea, și chiar de-ar bucura-o, nu-i place s-o exprime. De-aceea bătrînii spuneau: "Să-ți iei fată din satul tău"... Ei știau de veacuri că numai cei asemănători trebuie să se adune: țăran cu țărancă, orășean cu orășeancă, boier cu boieroaică. Excepțiile, în ultimă instanță, nu făceau decît să întărească regula. Băieții au început să se certe asupra mărimii pe care trebuie să o fi avut peștele scăpat de Costică. Mariana, maică-sa și sora acesteia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
taina, parte spre Constantinopol, parte spre mare, căci la din contra erau fără-ndoială expuși pericolului de-a fi încleștați între doi inamici, între vicleanul Ioannițiu și orașul aliat cu el, și ar fi fost desigur nemiciți. Și într-adevăr orășenii din Adrianopol nu se putură stăpâni a doua zi de dimineață, cum descoperiră fuga latinilor, să nu prade măcar în dragă voie corturile și lucrurile părăsite de latini. O retragere măiastră, condusă de Gottfried de Villehardouin, care se poate asemăna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țărână. Pieirea orașelor și satelor, ruinarea întregi țări au fost barbarul monument de biruință a-sumețitului cuceritor româno-bulgar. {EminescuOpXIV 107} Campania latinilor contra lui Ioannițiu Moartea lui Balduin. Latinii tăbărâră mai întîi din precauțiune înaintea porților Adrianopolei și strămutară comunicația cu orășenii pe câmp; curând însă încheiară cu romeii i-nfrățire de arme, dădură ajutor, cât era cu putință și după împrejurări, orașelor reduse la o stare cumplită prin cumani și trecură marginea peste munții Rhodope, fără de-a da de vro
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
turcilor, dar foarte adesea i-au atacat pe aceștia”. Un alt factor care a contribuit la rezistența antiotomană a românilor a fost coeziunea internă. În jurul domnului s-au aflat toate clasele și categoriile sociale, adică boierimea, clerul ortodox, țăranii și orășenii. Un alt motiv care a contribuit la păstrarea identității naționale a românilor este și simbioza om și natura înconjurătoare. Metodele folosite de locuitorii Țărilor Române, pentru stoparea invaziei turcești au fost multiple și variate, de la otrăvirea fântânilor la ascunderea produselor
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Grafmayer, în timpul primelor două decenii de după război, cercetările sociologice consacrate orașului au fost incluse în problematicile enunțate de autoritățile publice: Cum poate fi controlată creșterea urbană și cum pot fi remediate disfuncționalitățile pe care aceasta le antrenează? Care sunt nevoile orășenilor în materie de habitat și de cadru al vieții? Astfel, au apărut numeroase studii despre nevoile locuitorilor, despre practicile sociale din diverse medii urbane, despre culturile urbane. Dincolo de aceste studii adesea realizate de birouri de studii specializate, sociologia urbană a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ofensivei năpraznice. Orașul este istorie de fiecare clipă; de aceea numărul orașelor, agravând problemele unei națiuni, o saltă totuși la un nivel inaccesibil țărilor agrare. Mobilitatea și trepidația pun viața încontinuu în fața a noi întrebări și a noi soluții. Ultimul orășean știe mai mult decât un primar de țară. Cunoașterea a apărut între zidurile cetății. Satul s-a mulțumit totdeauna cu sufletul... Avântul industrial a dezvoltat în națiunile moderne o complexitate de forme noi, multiplicate proporțional febrei de industrializare. Cine măsoară
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ce le-a produs acolo apa provenită din topirea zăpezii. Când, după masă, ajungem la Rochester, timpul e frumos. Pe șosea zăpada e în curs de dispariție. Convoaie de mașini, încoace și încolo, ne amintesc că e sâmbătă și că orășenii profită acum de prima zi caldă. Ajungem la Niagara pe înnoptate. După ce ne luăm cameră la hotel (doi dolari) pornim să admirăm noaptea vestita cascadă. În limba indiană Niagara înseamnă apă care tună. E situată între lacurile Erie, pe malul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
un contract pe 5 ani. La 23 iunie 1896, se începe construcția unei clădiri a gimnaziului real, lucrările fiind gata în 1898 iar inaugurarea se face la 4 octombrie 1898, în prezența ministrului instructiunii-Spiru Haret, a autorităților județene și a orășenilor. Gimnaziul a fost construit în centrul orașului pe cheltuiala ministerului. Noua costructie avea 7 săli și un amfiteatru cu clase mari, luminoase,cancelaria profesorilor, cancelaria direcțiunii, laboratoare, muzeu, sala de desen și biblioteca. Au fost construite și anexe. Clasele au
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
luminării poporului până la sacrificiul de sine. Domnu’ Trandafir nu trăia doar pentru el, ci și pentru numeroșii copii pe care i-a învățat toată viața. O întâmplare mai deosebită înviorează povestirea. Într-o zi, domnu’ Trandafir este vizitat de către doi orășeni care vor să vadă școala, copiii și o lecție, ,,așa, de curiozitate”. Este, de fapt, o inspecție, la care participă însuși ,,ministrul școalelor”. Farmecul evenimentului constă în faptul că învățătorul, bun gospodar ca orice om de la țară și, prins la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bănuiește nimic, întâmpinându-i pe cei doi domni în chipul cel mai firesc, ca p-e niște oameni osteniți de pe drum. Le oferă dulceți, cafea și le face apoi o lecție ,,cum o făcea el totdeauna”. Lecția începe și ochii orășenilor sunt dintr-o dată încălziți. Domnu’ are puterea magică de a însufleți orice lucru cu dragostea care izvorăște neîncetat din inima lui bună. Glasurile tinere și râvna plină de har a învățătorului acționează cu puterea vrăjii asupra oaspeților. Inspecția se transformă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
apărat la referendum: mai întâi e împotriva legii pensiilor, deci îi arde la polonic pe pensionari, adică taman pe cei care l-au sprijinit masiv, iar acum, când pământul arde, vitele mor, țăranii n-au ce să adune de pe câmp, orășenii mor de căldură și de sete, el, Băsescu și instituția prezidențială vor avioane scumpe cu care să-și asigure ,,traiul” în caz de... ce? pericole la granițe (nu...) revolte interne? (încă, nu), secetă (asta, da!). Mi s-a părut o
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
mea. Nu vreau să mă revolt sau să mă disting. Pur și simplu, eu am altă poveste.” Deci, insist, structura lor profundă este diferită. Reacția de la București a fost foarte instructivă: mă uitam cum stăteau oamenii aceia în sală, toți orășeni. Dacă le spun că Eliade XE "Eliade, Mircea" e român, ei înțeleg că nu e ceva de bine. N-am insistat: „Nu vreți, nu vreți. Am spus ce-am avut de spus și am terminat.” Sigur că Eliade XE "Eliade
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
devine mai important decât forța, sistemul salariat se impune în fața iobăgiei, investiția în fața construcției monumentale, iar comerțul în fața serviciului de ordine. Diviziunea muncii se amplifică, productivitatea agricolă crește, iar prețul grâului, produs acum în cantități mari, scade; tot mai mulți orășeni pot să-l consume și pot cumpăra haine de lână vopsită cu noi culori; apar primele războaie de țesut. Se face resimțită nevoia creditelor; minuscule comunități evreiești, răspândite de treisprezece veacuri pe continentul european, singurele autorizate din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
locuri de muncă; producția de bunuri specifice destinate acestei categorii nu va fi suficientă pentru a da tuturor acces la produsele de bază; piața nu va putea instala singură, în uriașele aglomerări urbane, infrastructurile necesare unui număr din ce în ce mai mare de orășeni. Așadar infranomazii vor fi tot mai vulnerabili la epidemii, la lipsa de apă, la transformarea terenurilor în deșert, la încălzirea climei; vor fi obligați tot mai mult să se mute de la țară la oraș, apoi din oraș în oraș, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dacă ar avea curaj să-și promoveze ideile lor, le-ar veni cu mult mai greu, aproape imposibil. Pentru că numărul conaționalilor noștri care locuiesc în oraș este în jur de 20 de mii la o populație de peste 250 mii de orășeni. Și apoi, noi n-am avea nici o susținere din partea populației majoritare ucrainene care reprezintă mai mult de 75 la sută. Nu ne-ar susține nici politicienii ucraineni în dorința noastră de a rămâne români și de a promova o politică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
care „se descurcă” se despart de cei care „nu se descurcă”. Sunt împrăștiate metodic pilulele urii contra celor care fac „stocuri” de alimente („hârciogii” din ziarul Scânteia), contra speculanților reali și imaginari, a țăranilor care ar lua pâinea de la gura orășenilor etc. Mass-media și serviciul secret de zvonuri întrețin o atmosferă belicoasă, țara întreagă fiind transformată într-un camp al luptei („de clasă”, nu?), deasupra căruia, la intersecții, pe ziduri, pe garduri tronează zâmbetul victorios al dictatorului. Momente grele, apăsătoare. Vezi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care „se descurcă” se despart de cei care „nu se descurcă”. Sunt împrăștiate metodic pilulele urii contra celor care fac „stocuri” de alimente („hârciogii” din ziarul Scânteia), contra speculanților reali și imaginari, a țăranilor care ar lua pâinea de la gura orășenilor etc. Mass-media și serviciul secret de zvonuri întrețin o atmosferă belicoasă, țara întreagă fiind transformată într-un camp al luptei („de clasă”, nu?), deasupra căruia, la intersecții, pe ziduri, pe garduri tronează zâmbetul victorios al dictatorului. Momente grele, apăsătoare. Vezi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]