1,262 matches
-
orbitali corespunde interferenței a două unde electronice, rezultând o undă electronică de interfață-orbital molecular descrisă de o funcție de undă . Principiul lui Pauli, potrivit căruia un orbital nu poate fi ocupat decât de maximum doi electroni, este valabil și în cazul orbitalilor moleculari. Cei doi electroni care ocupă orbitalul molecular sunt de spin contrar. În moleculele de hidrogen, orbitalul de antilegătură rămâne neocupat în stare fundamentală și se ocupă cu electroni în cazul moleculelor excitate. Legătura covalentă care rezultă fie prin contopirea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
rezultând o undă electronică de interfață-orbital molecular descrisă de o funcție de undă . Principiul lui Pauli, potrivit căruia un orbital nu poate fi ocupat decât de maximum doi electroni, este valabil și în cazul orbitalilor moleculari. Cei doi electroni care ocupă orbitalul molecular sunt de spin contrar. În moleculele de hidrogen, orbitalul de antilegătură rămâne neocupat în stare fundamentală și se ocupă cu electroni în cazul moleculelor excitate. Legătura covalentă care rezultă fie prin contopirea a doi orbitali s (ca în cazul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
funcție de undă . Principiul lui Pauli, potrivit căruia un orbital nu poate fi ocupat decât de maximum doi electroni, este valabil și în cazul orbitalilor moleculari. Cei doi electroni care ocupă orbitalul molecular sunt de spin contrar. În moleculele de hidrogen, orbitalul de antilegătură rămâne neocupat în stare fundamentală și se ocupă cu electroni în cazul moleculelor excitate. Legătura covalentă care rezultă fie prin contopirea a doi orbitali s (ca în cazul hidrogenului), fie a unui orbital s cu unul p sau
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
doi electroni care ocupă orbitalul molecular sunt de spin contrar. În moleculele de hidrogen, orbitalul de antilegătură rămâne neocupat în stare fundamentală și se ocupă cu electroni în cazul moleculelor excitate. Legătura covalentă care rezultă fie prin contopirea a doi orbitali s (ca în cazul hidrogenului), fie a unui orbital s cu unul p sau doi orbitali p se numește legătură, iar electronii care stabilesc o astfel de legătură se numesc electroni . Norul electronic ce constituie legătura din doi orbitali p
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
contrar. În moleculele de hidrogen, orbitalul de antilegătură rămâne neocupat în stare fundamentală și se ocupă cu electroni în cazul moleculelor excitate. Legătura covalentă care rezultă fie prin contopirea a doi orbitali s (ca în cazul hidrogenului), fie a unui orbital s cu unul p sau doi orbitali p se numește legătură, iar electronii care stabilesc o astfel de legătură se numesc electroni . Norul electronic ce constituie legătura din doi orbitali p (pp). Norul electronic ce contribuie la legătura are configurația
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
antilegătură rămâne neocupat în stare fundamentală și se ocupă cu electroni în cazul moleculelor excitate. Legătura covalentă care rezultă fie prin contopirea a doi orbitali s (ca în cazul hidrogenului), fie a unui orbital s cu unul p sau doi orbitali p se numește legătură, iar electronii care stabilesc o astfel de legătură se numesc electroni . Norul electronic ce constituie legătura din doi orbitali p (pp). Norul electronic ce contribuie la legătura are configurația unui elipsoid alungit și care se găsește
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
doi orbitali s (ca în cazul hidrogenului), fie a unui orbital s cu unul p sau doi orbitali p se numește legătură, iar electronii care stabilesc o astfel de legătură se numesc electroni . Norul electronic ce constituie legătura din doi orbitali p (pp). Norul electronic ce contribuie la legătura are configurația unui elipsoid alungit și care se găsește între cele două nuclee atomice. Densitatea maximă se întălnește în spațiul dintre cele două nuclee și scade progresiv spre exterior. Distanța dintre cele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
legătura are configurația unui elipsoid alungit și care se găsește între cele două nuclee atomice. Densitatea maximă se întălnește în spațiul dintre cele două nuclee și scade progresiv spre exterior. Distanța dintre cele două nuclee este determinată de natura nucleelor. Orbitalii moleculari legătura rezultă din doi orbitali atomici p, orientați paralel în spațiu cum cunt orbitalii py și cei pz. Orbitalul va fi și el ca cei p, din doi lobi. Legăturile * apare între atomii care sunt legați prin legătura . Orbitalii
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și care se găsește între cele două nuclee atomice. Densitatea maximă se întălnește în spațiul dintre cele două nuclee și scade progresiv spre exterior. Distanța dintre cele două nuclee este determinată de natura nucleelor. Orbitalii moleculari legătura rezultă din doi orbitali atomici p, orientați paralel în spațiu cum cunt orbitalii py și cei pz. Orbitalul va fi și el ca cei p, din doi lobi. Legăturile * apare între atomii care sunt legați prin legătura . Orbitalii moleculari hibridizați Formarea legăturii covalente în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Densitatea maximă se întălnește în spațiul dintre cele două nuclee și scade progresiv spre exterior. Distanța dintre cele două nuclee este determinată de natura nucleelor. Orbitalii moleculari legătura rezultă din doi orbitali atomici p, orientați paralel în spațiu cum cunt orbitalii py și cei pz. Orbitalul va fi și el ca cei p, din doi lobi. Legăturile * apare între atomii care sunt legați prin legătura . Orbitalii moleculari hibridizați Formarea legăturii covalente în cazul compușilor organici sau pentru combinațiile covalente ale multor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
spațiul dintre cele două nuclee și scade progresiv spre exterior. Distanța dintre cele două nuclee este determinată de natura nucleelor. Orbitalii moleculari legătura rezultă din doi orbitali atomici p, orientați paralel în spațiu cum cunt orbitalii py și cei pz. Orbitalul va fi și el ca cei p, din doi lobi. Legăturile * apare între atomii care sunt legați prin legătura . Orbitalii moleculari hibridizați Formarea legăturii covalente în cazul compușilor organici sau pentru combinațiile covalente ale multor elemente nu se poate explica
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Orbitalii moleculari legătura rezultă din doi orbitali atomici p, orientați paralel în spațiu cum cunt orbitalii py și cei pz. Orbitalul va fi și el ca cei p, din doi lobi. Legăturile * apare între atomii care sunt legați prin legătura . Orbitalii moleculari hibridizați Formarea legăturii covalente în cazul compușilor organici sau pentru combinațiile covalente ale multor elemente nu se poate explica ca și în cazul moleculei de hidrogen. De exemplu, elementele din perioada 2, perioadă în care se găsește și carbonul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
covalente ale multor elemente nu se poate explica ca și în cazul moleculei de hidrogen. De exemplu, elementele din perioada 2, perioadă în care se găsește și carbonul, au atomii formați din două straturi electronice; au stratul n= 1 ă orbitalul 1s-ocupat cu doi electroni și care nu pot participa la formarea de legături chimice, iar în stratul n =2 se găsesc pe rând unul până la opt electroni. În cazul atomului de carbon, în stare fundamentală, din cei patru electroni, din
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de legături chimice, iar în stratul n =2 se găsesc pe rând unul până la opt electroni. În cazul atomului de carbon, în stare fundamentală, din cei patru electroni, din stratul de valență n=2, doi electroni de spin opus ocupă orbitalul 2s, iar cceilalți doi electroni-cu spin paralel-ocupă orbitalii px și py. Din această configurație, ar rezulta că atomul de carbon se combină, formând legături (sp) cu doi atomi de hidrogen și când ar rezulta o moleculă: CH2. Într-o
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
găsesc pe rând unul până la opt electroni. În cazul atomului de carbon, în stare fundamentală, din cei patru electroni, din stratul de valență n=2, doi electroni de spin opus ocupă orbitalul 2s, iar cceilalți doi electroni-cu spin paralel-ocupă orbitalii px și py. Din această configurație, ar rezulta că atomul de carbon se combină, formând legături (sp) cu doi atomi de hidrogen și când ar rezulta o moleculă: CH2. Într-o astfel de moleculă, perechea de electroni neparticipanți s-ar
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
py. Din această configurație, ar rezulta că atomul de carbon se combină, formând legături (sp) cu doi atomi de hidrogen și când ar rezulta o moleculă: CH2. Într-o astfel de moleculă, perechea de electroni neparticipanți s-ar afla în orbitalul 2s. În realitate situația se prezintă cu totul diferit, atomul de carbon nu formează, în nici o situație, molecule cu această structură. Sub influența atomilor cu care se combină, atomul de carbon, orbitalul 2s al acestui atom, se contopește cu cei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
perechea de electroni neparticipanți s-ar afla în orbitalul 2s. În realitate situația se prezintă cu totul diferit, atomul de carbon nu formează, în nici o situație, molecule cu această structură. Sub influența atomilor cu care se combină, atomul de carbon, orbitalul 2s al acestui atom, se contopește cu cei trei orbitali 2p, rezultând partu orbitali degenerați, cu energie și geometrie identică, care se numesc orbitali hibridizați. Prin hibridizare are loc o rearanjare de electroni, astfel încât din doi sau mai mulți orbitali
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În realitate situația se prezintă cu totul diferit, atomul de carbon nu formează, în nici o situație, molecule cu această structură. Sub influența atomilor cu care se combină, atomul de carbon, orbitalul 2s al acestui atom, se contopește cu cei trei orbitali 2p, rezultând partu orbitali degenerați, cu energie și geometrie identică, care se numesc orbitali hibridizați. Prin hibridizare are loc o rearanjare de electroni, astfel încât din doi sau mai mulți orbitali diferiți ca formăși energie rezultă orbitali identici ca geometrie și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
prezintă cu totul diferit, atomul de carbon nu formează, în nici o situație, molecule cu această structură. Sub influența atomilor cu care se combină, atomul de carbon, orbitalul 2s al acestui atom, se contopește cu cei trei orbitali 2p, rezultând partu orbitali degenerați, cu energie și geometrie identică, care se numesc orbitali hibridizați. Prin hibridizare are loc o rearanjare de electroni, astfel încât din doi sau mai mulți orbitali diferiți ca formăși energie rezultă orbitali identici ca geometrie și energie. Hibridizarea sp 3
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
nici o situație, molecule cu această structură. Sub influența atomilor cu care se combină, atomul de carbon, orbitalul 2s al acestui atom, se contopește cu cei trei orbitali 2p, rezultând partu orbitali degenerați, cu energie și geometrie identică, care se numesc orbitali hibridizați. Prin hibridizare are loc o rearanjare de electroni, astfel încât din doi sau mai mulți orbitali diferiți ca formăși energie rezultă orbitali identici ca geometrie și energie. Hibridizarea sp 3 În acest caz, un orbital s se contopește cu trei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
orbitalul 2s al acestui atom, se contopește cu cei trei orbitali 2p, rezultând partu orbitali degenerați, cu energie și geometrie identică, care se numesc orbitali hibridizați. Prin hibridizare are loc o rearanjare de electroni, astfel încât din doi sau mai mulți orbitali diferiți ca formăși energie rezultă orbitali identici ca geometrie și energie. Hibridizarea sp 3 În acest caz, un orbital s se contopește cu trei orbitali p, orbitalii formați se numesc orbitali cu hibridizare sp3 sau orbitali sp3. Un orbital sp3
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
contopește cu cei trei orbitali 2p, rezultând partu orbitali degenerați, cu energie și geometrie identică, care se numesc orbitali hibridizați. Prin hibridizare are loc o rearanjare de electroni, astfel încât din doi sau mai mulți orbitali diferiți ca formăși energie rezultă orbitali identici ca geometrie și energie. Hibridizarea sp 3 În acest caz, un orbital s se contopește cu trei orbitali p, orbitalii formați se numesc orbitali cu hibridizare sp3 sau orbitali sp3. Un orbital sp3 este format din ¼ orbital s și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
geometrie identică, care se numesc orbitali hibridizați. Prin hibridizare are loc o rearanjare de electroni, astfel încât din doi sau mai mulți orbitali diferiți ca formăși energie rezultă orbitali identici ca geometrie și energie. Hibridizarea sp 3 În acest caz, un orbital s se contopește cu trei orbitali p, orbitalii formați se numesc orbitali cu hibridizare sp3 sau orbitali sp3. Un orbital sp3 este format din ¼ orbital s și ¾ orbitali p. Orbitalii hibridizați au o suprapunere diferită față de cei puri, astfel și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
hibridizați. Prin hibridizare are loc o rearanjare de electroni, astfel încât din doi sau mai mulți orbitali diferiți ca formăși energie rezultă orbitali identici ca geometrie și energie. Hibridizarea sp 3 În acest caz, un orbital s se contopește cu trei orbitali p, orbitalii formați se numesc orbitali cu hibridizare sp3 sau orbitali sp3. Un orbital sp3 este format din ¼ orbital s și ¾ orbitali p. Orbitalii hibridizați au o suprapunere diferită față de cei puri, astfel și legăturile chimice realizate din acești orbilali
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
hibridizare are loc o rearanjare de electroni, astfel încât din doi sau mai mulți orbitali diferiți ca formăși energie rezultă orbitali identici ca geometrie și energie. Hibridizarea sp 3 În acest caz, un orbital s se contopește cu trei orbitali p, orbitalii formați se numesc orbitali cu hibridizare sp3 sau orbitali sp3. Un orbital sp3 este format din ¼ orbital s și ¾ orbitali p. Orbitalii hibridizați au o suprapunere diferită față de cei puri, astfel și legăturile chimice realizate din acești orbilali sunt mai
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]