1,403 matches
-
una dintre posibilele căi de acces ale devenirii moderne. Prin modelele oferite de literatura și istoriografia Europei Sud-Orientale în secolul al XVII-lea și la începutul celui de-al XVIII-lea, vom putea dovedi că trăsăturile comune ale acestora se originează în „unitatea de civilizație și destin istoric” și „nicidecum în cea de familie etnică sau lingvistică”. Studiile istorice de la care pornim ori documentele cercetate, cu referiri la viața culturală a regiunii, ne oferă suficiente exemple edificatoare vorbind atât de un
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
flagel. Cazuri suspecte la Ocna Sibiului, la Porumbacu și Gușterița. La Alba-Iulia, doi evrei originari din Ploiești (Valahia) decedaseră ca urmare a molimei. Victimele erau nenumărate la Timișoara, unde populația întreagă a fost afectată între 1738 și 1740. De unde se originau evreii din părțile Sătmarului, Aradului, Bihorului, aceia din Ungaria, Transilvania și Banat? Rezultatele conscripțiilor din secolul al XVIII-lea în comitatele Arad, Bihor și orașul Satu-Mare arată proveniența lor din Moravia, Polonia, Germania, Cehia, Ungaria. Într-un document emis la
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
relevant în dezvăluirea crizei de conștiință provocată de stratificările credințelor religioase; Martini Bolla, E scholis piis primae lineae historiae universalis in usum studiosae iuventutis claudiopolitanae. Tomus II. Complectens historiam aevii medii: A Migratione gentium quae suit saeculo Christi quinto, ad originem protestantium, Claudiopoli, 1799; cota 6179. M. Bolla a fost profesor de istorie universală, director al Colegiului piarist din Cluj. Vezi Catalogum hunc. Bibliothecae Conventus Maria Radnensis occasione Visitationes Generalis die 13 a Julii a. 1909 asservatae, revisum, subscripsit. Adm. Rev
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care disimulează că nu mai există nimic, inaugurând era simulacrelor și a simulărilor. Întrebarea care survine acum este: în cazul imaginilor putem vorbi de concepte pure? Înțelegem prin pur acel concept care nu ascunde nimic. Dar puritatea nu e niciodată originară 5. Deci, conceptul nu poate să fenteze dublura, prin urmare puritatea unui concept nu poate fi obținută decât printr-o metodă de purificare. Gestul purificării reprezintă gestul violent al trăirii, pentru că, pornind de la un complex semantic are menirea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
What is a poem?", în The Philosophical Review, 1958, 66 (4), pp. 329-362. Steen, Gerard, "Genres of Discourse and the Definition of Literature", în Discourse Processes, Lawrence Erlbaum Associates, 1999, 28 (2), 109-120. Tihanov, Galin, "Why Did Modern Literary Theory Originate in Central and Eastern Europe? (And Why is it Now Dead?)", în Common Knowledge 10, 2004, pp. 61-81. Thomasson, Amie, "Roman Ingarden", în Edward N. Zalta (ed.), The Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2012. Thornhill, C. K., "Real or Imaginary Space-Time
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al umanității doar de o identitate persistentă a esenței în condițiile unei diversități a întruchipărilor ei manifeste. Discuția metafizică a posibilității însăși a unei schimbări substanțiale este tranșată în contextul oricărei viziuni filosofice asupra interiorității de definirea unei eflorescențe atributive originate în mișcarea infinit variată pe care o esență unică o efectuează în spațiul său vital. Neputându-se vorbi, în manieră pur tehnică, de o cauză a schimbării sufletești, în traiectoria unui destin determinarea devine pluri-cauzală și cel mai potrivit cuvânt
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
individuale unei lumi a legităților principiale. Ea vizualizează, pornind de la datele interiorității emergente, un corpus armonic de cerințe situaționale și are de împăcat în perspectiva succesului adaptativ tot ce este antagonism manifest al acestei complexități, tot ce este contrarietate conjuncturală originată în raportul forțelor normative participante. De aceea, fără a invita la o integrare oarecum sumisivă în mediul de exercitare rațională (întrucât pentru necesarul demers alo-plastic există un sistem special de cerințe, iar exigența interioară care-i stă la bază ocupă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
însăși ca provenind dintr-o dispoziție naturală a minții umane de a aprehenda principiile de bază ale comportamentului. Ea este de regăsit apoi în încercarea carteziană de intemeiere a tuturor virtuților dianoetice în cele noetice, încercare care desăvârșește tradiția medievală originând în puterea intelectului de a judeca bine tot succesul acțiunilor morale. Filosoful francez considera că "de vreme ce voința noastră tinde să urmeze sau să evite ceea ce intelectul nostru își reprezintă ca fiind bun sau rău, noi nu avem nevoie decât să
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
marca esențială a condiției omenești, iar coeziunea suprastructurală asigură linearitatea fundamentală a parcursului destinal. De la micro-modelul educativ la macro-modelul vital nu este decât o diferență dimensională, de grad, asemănările izbind și cea mai sceptică conștiință teoretizatoare. Orice act volitiv se originează într-un gând ("Gând. Folosesc acest termen pentru a include tot ce există în noi în asemenea manieră încât suntem imediat conștienți de el. Astfel, toate operațiunile voinței, intelectul, imaginația și sentimentele sunt gânduri...o mișcare voluntară, spre exemplu, se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
într-un gând ("Gând. Folosesc acest termen pentru a include tot ce există în noi în asemenea manieră încât suntem imediat conștienți de el. Astfel, toate operațiunile voinței, intelectul, imaginația și sentimentele sunt gânduri...o mișcare voluntară, spre exemplu, se originează într-un gând"94). Afirmația lui Descartes ne trimite la un pan-mentalism justificator al primatului reflexivității. Și cum "cunoașterea oricărui lucru constă în cunoașterea esenței acestui lucru"95, atunci natura voinței este interpretabilă în termeni psiho-spirituali care țin de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o teorie asupra eului regăsit prin raportarea spontană a omului față de lume23. Indiferent însă de preferințele doctrinare personale, psihanaliza culturală a relegitimat posibilitatea acțiunii eului că libertate creatoare, sau altfel spus că voința finalistă în ordine personală și comunitară. Umanismul originat în psihologia concretului istoric nu a mai fost cel din epoca Luminilor, care postula existența unei voințe abstracte anterioară societății și politicii, materializata univoc în elaborările sale juridice. Noul umanism nu avea ca obiect omul generic, ci identitatea concretă a
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
esențial de condițiile cultural-normative în care se realiza. Este motivul pentru care campania împotriva discriminării a avut, pe lângă latura instituțională, o pronunțată dimensiune morală, ca demers destinat să schimbe fundalul psihologic al discriminării, adică modelul comportamental hegemonic în care se origina ea. Tactică de inspirație creștină a nonviolenței, promovată de Martin Luther King, s-a înscris în acest proiect de reconversie atitudinala, spre deosebire de activismul armat al "panterelor negre", care se limită la chestiunea pragmatică a raportului de putere între diferitele categorii
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
originarului. Minunea prin care se vede / 29. Ce rămâne în vedere / 36 • Ion Barbu. Lucrurile care se văd și forma increatului. Imaginea-undă / 40. Decreația vizibilului / 49 • B. Fundoianu sau inimaginabilul priveliștii. Lumină și transparență: o viziune a sufletului / 54. Scena originară / 62 • Ion Vinea și epifania vizibilului. Irealizare și desensibilizare / 67. Departele - un peisaj evacuat / 73 • Perspectiva inversă în poezia lui Adrian Maniu / 78 • Ion Pillat. Jocul imaginii în fuga ființării. Vederea din umbră - în lumina neobișnuitului / 87. Ce dă transparența
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a frumuseții e lumina pe care o degajă reflectarea cerului în suflet. Ea încolțește și se susține prin toate cele care - deși ontologic inferioare - îi garantează existența și menirea. Coborârea "în neagra vale-a inimii fertile", "până-n fund la sacra origină"40, echivalează cu străbaterea - în amonte - a curgerii spre izvoare, în ritmul biunitar al inspirației și expirației, laolaltă cu lumina care intră în noaptea nemanifestării și iese în explozia frumuseții iradiante 41. Suflare și răsuflare - fenomenologie pulsatorie - prin care se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumina - iradiind din inima în care "arde acest lăuntric soare" - transformă totul în "frumusețe atotcotropitoare"53, dar ceea ce luminează ca frumusețe strălucește de la început, țâșnind din izvorul nesecat al unui veșnic reînceput 54. Începutul este miezul, căci tot ce se originează în locul nedeterminat al unei apariții redefinește centrul de iradiere, răscrucea luminoasă în care imaginea se profilează "pe miezul frumuseții și-n inima luminii"55. Poetica fenomenologică a imaginii urmează itineranța spre ființa profundă, atingând mai întâi potențele generale ale chipului
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
estetice 85, a crea înseamnă acum a imita sau a urma decreația divină, a învăța "felul de-a fi al picăturii de apă"; a-ți apropria apropierea în virtutea distanței care îți ia vederea, a intra în retragere. Eshatologia chipului se originează în acest suprem imagem al esenței. Căci, în ultimă instanță, felul de a fi al picăturii de apă constă în a nu fi, a pune ființarea ca prealabil al ființei, a picta sămânța în care se vede floarea. Aici chipul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este întoarcerea care se deschide, singura deschidere spre posibilul care semnifică în început, de la bun început. Această întoarcere (reditus) este ieșirea (exitus), precum un exod din bineînțelesul vizibilului, înălțarea spre început 56. "Spre Răsărit e drumul", spre ceea ce orientează și originează, "ieșirea din firea locului", "Metanoia se cheamă. Întors și ieșit" pe "puntea de aur", "Întoarcerea, întoarcerea spre Copilărie", "Cosmosul întors/ La matca lui originară/ De aripă fierbinte pentru eternul zbor"57. A ieși de pe drumul bătut, a te abate pe
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
forme incipiente, inaparente? Pentru aceasta intenția ar trebui să cedeze locul intuiției, singura în măsură să deschidă poemul în adâncul cripto-manifestării semnificante. Aici, în străfundul voalat de stratificarea tectonicii poetice, doar îndepărtarea își semnifică imaginea, arată locul în care se originează spaima, unde "șade inima pieziș". Distopie care pune scena în perspectiva oblică, mișcată, a unei dislocări, a unei semnificative de-rivări: "Suntem ca malurile unui râu/ Pe care apa veșnic le desparte/ Și le unește strâns fără să vrea/ Copiii dau
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Nietzsche, Heidegger și hermeneutica, Editura Pontica, Constanța, 1994. 13 Interpretarea noastră are în vedere poemele de tinerețe ale lui Ion Barbu, publicate în periodice între anii 1918 și 1921, în Versuri și proză, ed. cit., pp. 75-109. 14 "Intuiția donatoare originară ne dăruiește presentimentul său", "un presentiment al invizibilului ascuns în interiorul vizibilului" (Michel Camus, op. cit., p. 34). 15 Aceleași elemente sunt reluate, nu peste mult timp, în concisul poem intitulat chiar Increat (în vol. Joc secund, 1930) și într-o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
întemeierii Societății Regale - întrunirile își modificaseră locul și orientarea. Ideea Colegiului Invizibil a fost înmormântată. La ședințe (care se desfășurau acum la Oxford) nu mai luau parte „invizibili” veritabili, ci „vizibili” francmasoni (mulți proveniți dintre „invizibili”). Ei doreau să se origineze nu de la „Christian Rosenkreutz”, ci de la „Fra(ncis) Rosy Cross”! Cine erau aceștia? Thomas Sprat, autorul oficialei History of the Royal Society din 1667, îi menționează pe francmasonii Christofer Wren, Robert Boyle și William Petty. Grupul de la Oxford nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gîndirii tradiționale. Există suficiente similitudini între Augustin de pildă, și Descartes în ceea ce privește metoda și teoria intuitției, cogito-ul pe care amîndoi îl asimilează iluminării divine și inferioritatea cunoașterii sensibile față de intuiția intelectuală. Cogito-ul nu este rezultatul unui efort discursiv, ci se originează într-o facultate superioară rațiunii, respectiv intuiția, așezată în om de ființa perfectă, Dumnezeu. Cogito-ul este o intuiție care provine din inteligența pură. În Regulae Descartes este foarte clar în această privință: ) Originalitatea lui Descartes poate fi rezumată în principal
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
înșeală câteodată, întemeindu se prin aceasta justețea concluziei: .) În 1963 J.Derrida ) susține o conferință din care interesează remarcile făcute în urma recitirii Meditațiilor: tema somnului generalizat este conexă cu eroarea sensibilă și cu visul, toate trei sugerînd posibilitatea ca ideile originate în simțuri și imaginație să fie total eronate. Se deschide astfel breșa pentru o temă angoasantă: Viața este un vis” constînd în aceea că toți oamenii conferă obiectivitate și consistență unei posibile aberații. Prima tentație căreia i-am putea ceda
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
pe cei care-i atacau originalitatea, cât și pe cei ce l-ar fi putut acuza de o eventuală erezie. Valoarea în sine a metafizicii cartesiene, faptul că ea s-a constituit într-un izvor, nesecat pînă astăzi, pentru doctrinele originate în el, întinderea conceptuală și temporală a câmpului său de acțiune, sunt incontestabile. Acestea sunt motivele pentru care exegeții operelor cartesiene au evitat sau pur și simplu au ignorat considerațiile istorice, raportarea acestor scrieri la condițiile lor de formare și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ei intuitivă, și de aceea a fost considerată de către mulți adevărată. Nu putem ști însă cu siguranță dacă el s-a gîndit la posibilitatea ca, deși conștiința să fie într-adevăr simplă și unitară ea să fie totodată o activitate originată într-un sistem pur fizic și să-i fie acestuia imanentă. S-a afirmat că Descartes dovedește că nu a luat în calcul această interpretare, căci el afirmă ) susținînd prin aceasta că gîndirea pură, atributul definitoriu al spiritului imaterial, poate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în furajare numai după fierberea lor, deoarece sporii de rezistență nuși pierd viabilitatea prin trecerea prin tubul digestiv al animalelor și în acest caz prin administrarea îngrășămintelor organice se aduce ciuperca în tarla. 3.1.11. Mana cartofului Phytophthora infestans Originară din America de Sud, boala a produs de-a lungul anilor epidemii grave (S.U.A. (1843), Canada (1845), Belgia, Olanda, Franța, Anglia). Distrugerea culturilor de cartof ale Irlandei în 1845 și în anii următori a dus la plecarea populației în America datorită “foamei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]