2,477 matches
-
un factor declanșator sau agravant al situației. Carcteristici cognitive. În cadrul acestei etape de viață încep să se contureze diferențele în baza variabilei sex la nivelul unor abilități speciale și al randamentului școlar. Fetele pot prezenta performanțe superioare în ceea ce privește fluența verbală, ortografia, citirea și calculul matematic. Băieții obțin scoruri mari la raționamentul matematic, orientare spațială și soluționarea problemelor de descoperire. Acum pot apărea diferențe și în ceea ce privește erorile tipice. Băieții sunt mai înclinați să facă erori de rezolvare, în timp ce fetele pot cădea în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
subiect prin: exerciții de dezvoltare a unor subiecte date etc. • Reproducerea unui mesaj cu propriile cuvinte prin: exercitii de prezentare a unui conținut utilizând cuvinte proprii etc. • Reînvățarea normelor ortografice prin: exerciții de completare a unor enunturi cu ortogramele învățate / ortografia în imagini; exerciții de autocorectare a textului dictat; elaborarea unei bănci de cuvinte dificile etc. 31 Dificultățile la învățătură pot fi diminuate prin: • utilizarea unor strategii didactice care să permită deplasarea accentului de pe informare pe formare; • tratarea diferențiată dusă până la
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
toate zilele 81. De aceea autoarea propune ca profesorul să însoțească fiecare lecție de lectură, de pregătire și discutare a expunerilor și a compunerilor elevilor cu exerciții de vocabular, uneori chiar și de gramatică, pe lângă cele de pronunțare și de ortografie. Însușirea vocabularului presupune în primul rând stabilirea relațiilor dintre cuvinte și obiecte, adică înțelegerea sensului și valorii cuvintelor și capacitatea de a folosi, pentru desemnarea obiectelor, termenul potrivit, căci una dintre cele mai frecvente deficiențe de exprimare a elevilor este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
toate zilele 81. De aceea autoarea propune ca profesorul să însoțească fiecare lecție de lectură, de pregătire și discutare a expunerilor și a compunerilor elevilor cu exerciții de vocabular, uneori chiar și de gramatică, pe lângă cele de pronunțare și de ortografie. Însușirea vocabularului presupune în primul rând stabilirea relațiilor dintre cuvinte și obiecte, adică înțelegerea sensului și valorii cuvintelor și capacitatea de a folosi, pentru desemnarea obiectelor, termenul potrivit, căci una dintre cele mai frecvente deficiențe de exprimare a elevilor este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
subiect prin: exerciții de dezvoltare a unor subiecte date etc. • Reproducerea unui mesaj cu propriile cuvinte prin: exercitii de prezentare a unui conținut utilizând cuvinte proprii etc. • Reînvățarea normelor ortografice prin: exerciții de completare a unor enunturi cu ortogramele învățate / ortografia în imagini; exerciții de autocorectare a textului dictat; elaborarea unei bănci de cuvinte dificile etc. 31 Dificultățile la învățătură pot fi diminuate prin: • utilizarea unor strategii didactice care să permită deplasarea accentului de pe informare pe formare; • tratarea diferențiată dusă până la
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
mitul lui Pygmalion. Inițial, Doamna T. avea "oroare de exhibiția pe care o implică scena cu rampa ei"408 și rețineri că ar putea scrie: "Dar eu nu știu să scriu...Mă întreb dacă n-aș face chiar greșeli de ortografie?"409 În finalul Epilogului se aruncă cu voluptate asupra paginilor scrise: Cred că nici n-a închis bine ușa și s-a năpustit asupra textului."410 Dorința și plăcerea sunt proiectate direct în personaj, animând-o. Este practic soluția agreată
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mult din punct de vedere științific nefiind o capodoperă lexicografică. Aparținând catedrei de Filologie romanică el cercetează și graiurile dacoromâne și dialectele și problemele păstoritului. „Filologia romanică este un corolar de cultură, mediul și ambianța universalității, a limbii noastre” În legătură cu ortografia. Densusianu are propriul său sistem. Consideră sistemul fonetic al Academiei la 1904 ca un sistem fluctuant, de aceea, recomandă când are prilejul, moderația, dar nu compromisul, preconizând pentru neologisme un regim tolerant și pasiv (să fie lăsate cum au fost
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fost contribuția lui Alecsandri la mișcarea de primenire a literaturii române. Articolele sale polemice împotriva dicționarului Academiei devin veritabile studii de filologie prin observațiile și îndreptările aduse. În jurul reformei ortografice se conturează o altă polemică a scriitorului, care opta pentru ortografia fonetică, făcând puține concesii etimologicului. Probabil cea mai puțin cunoscută latură a activității sale este cea a gânditorului social și felului cum înțelege rolul intelectualului în politică. Densusianu a fost în această privință un romantic crezând că va reuși să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fete”16. Un aspect important de reținut este faptul că Maria Amalia Circa descindea din familia Circuleștilor, o familie cunoscută în Ardeal. Numele familiei la origine se pare a fi fost: Țărucă sau Țârcă, scriindu-se mai târziu Circa, după ortografia latinizată a vremii. Sub acest nume a rămas cunoscută de la începutul secolului trecut familia mamei fraților Lapedatu. De-a lungul timpului, strămoșii mamei sale au fost oameni instruiți, care s-au implicat în acțiuni politice importante. În primele decenii ale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
anturaj îi voi lansa provocări intelectuale. OK, vezi să-ți coordonezi acțiunile cu Supervizorii locali, sunt cam "simples d'esprit", băieți smulși de la coarnele plugului dar sunt de treabă... ajută-i să le redacteze corect, mă enervează frazele incoerente și ortografia după ureche... Nu va fi cazul Boss, avem la fața locului un element de soi. Din rapoartele primite am aflat că "știe să deceleze aspecte ale utilizării literaturii pe căile subtile ale unor esențe de ordin reacționar"zzz. Trebuie doar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fete”16. Un aspect important de reținut este faptul că Maria Amalia Circa descindea din familia Circuleștilor, o familie cunoscută în Ardeal. Numele familiei la origine se pare a fi fost: Țărucă sau Țârcă, scriindu-se mai târziu Circa, după ortografia latinizată a vremii. Sub acest nume a rămas cunoscută de la începutul secolului trecut familia mamei fraților Lapedatu. De-a lungul timpului, strămoșii mamei sale au fost oameni instruiți, care s-au implicat în acțiuni politice importante. În primele decenii ale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
exersarea aptitudinilor și a abilităților psihomotorii. Wittgenstein și-a adus în clasă propriul său microscop, a preparat cu elevii schelete de animale pentru orele de științe ale naturii. A construit cu ei diferite modele de instalații tehnice. Pentru exercițiile de ortografie și gramatică, Wittgenstein a alcătuit lungi liste de cuvinte, introducând în ele și expresii din dialectul local. Pentru însușirea regulilor gramaticale, ca și la orele de matematică, obișnuia să propună un exemplu interesant și de un anumit nivel de dificultate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
se situa la un nivel superior celui apreciat de G. Călinescu. 1. Eminescu și-a însușit o caligrafie impecabilă a scrisului devanăgarï, "un scris extrem de dificil și complicat pentru străini" (Bhose: 2010 a, 17); 2. el a știut foarte bine ortografia sanscrită; 3. transcrierea numelor proprii se realizează corect, sub aspect fonetic, păstrând pronunția originară (Argiuna, în loc de Ardschuna, ulterior Arguna lui Bopp); 4. în ilustrarea subtilităților fonetice din cuvintele sanscrite añga și anka, poetul optează pentru vocabule din limba română elocvente
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
după desființarea cenzurii și abrogarea legilor regimurilor autoritare existente între 1948-1989. Astăzi regăsim în ziare și la unele posturi TV aceleași slăbiciuni pentru spărgători, ucigași, găinari, pentru limbajul oral nerușinat; vedem "redactori fără talent, putrezi de vicii, novici în ale ortografiei, care țipă tare". (6, pp. 147-150) Paginile multor ziare, programele unor posturi TV, câteodată și cele de radio conțin prea multe gesturi și vorbe nepotrivite, texte și imagini lucrate mai mult din punct de vedere comercial decât moral și cultural-spiritual
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și dezvoltate după al doilea război mondial de Burrhus Frederic Skinner. Pornind de la necesitatea de a învăța prin experiență, Skinner a experimentat la Universitățile din Pittsburg și Harvard mașini de însușire a gândirii muzicale, de predare a aritmeticii și a ortografiei. Mașinile de instruit erau proiectate să deruleze, manual sau automat, progama imprimată pe bandă de hârtie sau pe microfilm și temele de rezolvat, să afișeze răspunsul selectat sau constituit, să permită corectarea lui în cazul erorii și trecerea la o
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
muncitoare asigură organizația UTC de tot sprijinul tineretului muncitoresc” Documentul din care vom cita în continuare și pe marginea căruia vom mai comenta, este penultimul pe care l-am mai găsit la dosar, din păcate, pe anul 1945. Cu o ortografie aflată în mare suferință, un „tovarăș de nădejde” a scris un „raport de activitate” pentru perioada 25 iulie-25 august, 1945. Nu trebuie omis faptul că anul 1945 a fost primul din seria celor 44 de ani când s-a sărbătorit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
conta atunci când fusese declarat absolvent al „școlii de cadre” sau al „școlii de propagandiști”, oribile instituții de „învățământ” ideologic ce apăruseră ca ciupercile otrăvitoare pe tot cuprinsul țării?! Prin urmare, fără a fi considerați malițioși, în cazul citatelor vom folosi ortografia originală a documentelor. Prima mostră este cea din inter-titlu. Iată ce scria mai departe Bălteanu: „...cerialele aduse din județele escedentare și repartizate pentru județul nostru nu sunt îndestulătoare pentru nevoile populației noastre. În derecția aprovizionări cu alimente și înbrăcăminte se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
data de 29 octombrie 1918. Fraza citată în inter-titlu am găsit o la „resortul cultural” al OTS ce pe atunci era condus de Ion Chiroșcă. Iată ce mai scrisese tânărul „culturnic” vasluian, probabil proaspăt promovat pe această funcție, cu o ortografie jalnică: „... Organizația noastră a Tineretului Sătesc dela sate ține o strânsă legătură cu căminele culturale”, ori: „...în cursul lunei octombrie (1948, n.n.) OTS au putut să ridice un număr de 29 îndrumători din numărul o sută, pe care ne’am
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
raportorul Olaru! Mai departe: „...restul de tovarăși deși sunt activi sunt prea departe de plasă și nu pot să se prezinte regulat pe teren”. Trecând la „secția organizatorică”, tov. Olaru, a scris următoarele fără să țină seamă de regulile de ortografie ale frumoasei limbi române: „...în toate satele și comunele unde sa ținut ședință plenară sa prelucrat statutul și sau organizat și reorganizat comitetele comunale și sătești acolo unde nu corespondea vechiul comitet”. Oare în ce sens unele comitete nu „corespondeau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
afla preotul „democrat” Neculai Sârbu care, pus în fața acestui „plugușor”, o fi ezitat oleacă înainte de a pune rezoluția „Nu se aprobă”, chiar dacă lingușitorul plugar Vasile I. din Hârsova îi ridica osanale. Ținem să-i avertizăm pe iubiții noștri cititori că ortografia nu ne aparține, așa că tot „meritul” și toată “gloria” îi revin autorului acestui patriotic și mobilizator „plugușor”. „Aho - aho - Voinici Feciori Nu stați pe la cheutori Ținețivă de fereastră Ascultați urarea noastră Când seara sa lăsat Noi cu plugu am plecat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întocmit frumușel un proces verbal cu creionul chimic (la mare modă atunci!), dar, se pare ea manoperă avusese conflicte grave cu biata limbă română în cele trei-patru clase pe care, bănuim, le terminase deoarece, atât caligrafia cât și (mai ales!) ortografia merg în brânci de șchioape ce-s! Dar, cred că ar fi cazul să dăm citire „docomentului” ca să vedem ce mari probleme îi frământau pe sătenii din Popești. Pentru „frumusețea” introducerii, eu cred că merită s-o citez, în original
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
face și o severă autocritică, neuitând totuși să-i belească și pe ceilalți membri ai biroului organizației de bază. Propun să aflăm ce și cum citând în continuare din această „valoroasă” dare de seamă, respectând cu strictețe și mai valoroasa ortografie a autorului: „... pentru a fi cunoscute sarcenile de fiecare membru de Partid îns putem arăta că atât ședințele ordinare cât și ședințele de Birou nu sa ținut după Planu de muncă (...) Această lipsă se datorește că Biroul org. de Bază
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fi absolut necesar a ne apleca asupra procesul verbal de ședință, îngălbenit de trecerea a 53 de ani de la data emiterii: o viață de om. De data aceasta, documentul este scris îngrijit, cu o caligrafie bunicică ba, chiar și cu ortografia ceva mai acătării față de hârtia similară întocmită de megieșii din Popești. După cum spuneam, toate ședințele de partid respectau cu strictețe un tipic despre care nu se poate spune, totuși, că era o invenție comunistă deoarece cam toate grupările politice de dinaintea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1 septembrie, 1949. La inspecție a participat iarăși (semi)analfabetul Buhuș alături de inginerul agronom Petru Ilinca, șeful Secției Agricole a Plășii Unțești. De data asta, procesul verbal a fost întocmit de către tov. inginer ce avea o caligrafie deosebită și o ortografie asemenea. Probabil tov. Gheorghe Buhuș, ce nu avea mai mult de patru clase primare, s-o fi învinețit de invidie văzând cum scrie SUBORDONATUL SĂU CU STUDII SUPERIOARE! Iată câteva pasaje din acest document ce scoate în evidență gravele abateri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
datorită politicii agresive practicate în favoarea partidului muncitoresc român (fost comunist, apoi viitor...comunist!), reiese dintr-un material informativ întocmit de către „plotoneriul de meliție” Alexandru Crețu ce activa în cadrul serviciului de la Murgeni. Iată ce scria acesta la vremea respectivă, cu o ortografie demnă de un bun serv al zicalei „de tip nou” ce circula pe atunci: „carte multă nu se cere/ să fii prost, să ai putere!” : „18 mart 1950. Informăm următoarele: în ziuoa de 12 Martei (sic!,n.a.) a avut loc
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]