1,115 matches
-
forma în jurul lor ca un cordon oficial, ceilalți rămânând pe loc, fie spre a-și manifesta nemulțumirea împotriva noii stări de lucruri, fie că le-a lipsit timpul spre a cugeta asupra unei demonstrațiuni de acest fel. Cât despre mine, osândit prin poziția mea fizică unui rol pasiv, stăteam cam în centrul câmpului opozanților unde mă găseam din întâmplare în clipa când s-a produs mișcarea despărțitoare. Deodată, trupele otomane, făcând o repede mișcare, ne închiseră într-un cerc de baionete
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
duce la chemare, iar omul, care era pe punctul de a părăsi viața, îi spune. — Părinte, am un greu păcat pe cuget; eu sunt acela care, în anul cutare, am omorât pe muscalul din Calea Moșilor. În locul meu au fost osândiți trei oameni nevinovați care și astăzi zac în ocnă. Vreau să-mi descarc sufletul. Uite, colo, scoarța asta e furată de la muscal. Uite, perna cealaltă, uite cutare și cutare lucru, toate le-am luat după omor. și muribundul mai dă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de la muscal. Uite, perna cealaltă, uite cutare și cutare lucru, toate le-am luat după omor. și muribundul mai dă și alte dovezi care toate sunt adevărate. Omul moare. Se face cercetare și se cere liberare din ocnă a celor osândiți pe nedrept. Doi au murit de muncă și de inimă rea; numai unul, numitul Vacă, mai trăiește. El este liberat. Ajuns în București este prezentat d-lui Constantin Dissescu, pe atunci ministru al Justiției. D. Dissescu vede înainte-i un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a fost niciodată prins. Dar aceasta nu înseamnă că versiunea ce am dat în „Cronica“ din urmă despre o altă crimă nu este exactă. O singură eroare am făcut săptămâna trecută, o eroare de nume. Crima, pentru care a fost osândit pe nedrept numitul Vacă, ar trebui numită mai precis crima de la Foișor. Amănuntele pe care le-am pus în „Cronica“ mea le am de la unul dintre cei mai vechi și inteligenți polițiști. Dar la atâta depărtare de timp întotdeauna se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la Iași. În timpul absenței sale, articolul a apărut; într-o zi un procuror vine la redacție și face percheziție spre a descoperi manuscrisul. În sfârșit Panu, conform Constituției, este trimis înaintea tribunalului sub inculparea atacului la Rege. Bineînțeles, Panu este osândit. (Id., ibid., foiletonul XLVIII, AD., nr. 11904, 24 decembrie 1922, p. 1.) Pagina 95 Variantă mai amplă a „cazului“ George Panu, cu un dialog care e foarte puțin probabil să fi avut loc în realitate: Peste câteva zile dejunam la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un fel original de a se apăra, el a invocat înrâurirea eredității, spunând că scoboară dintr un neam de ucigași: tatăl său și-a omorât soția, un frate al său și-a omorât soția și copiii. Dar jurații l-au osândit și a primit pedeapsa muncii silnice pe viață. Plecând Brătianu la Congresul din Berlin, C.A. Rosetti este numit mi nistru de Interne; imediat în unele ziare streine apar articole alarmiste ce spun că Rosetti este un revoluționar anarhist. Aceasta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Curtea cu jurați judecă și condamnă pe atentatorul la viața lui Ion Brătianu și pe complicii săi. Procesul a atras la Curtea cu jurați o mulțime mare. Nici un membru al Partidului național-democrat n-a luat apărarea vinovaților. Petraru a fost osândit la 20 ani de muncă silnică, profesorul Pătescu și diaconul Cârlova, complici, la câte 9 ani recluziune. Societățile Dacia și România fuzionează. Consiliul de administrație e astfel compus: președinte, prințul Dimitrie Ghica, vicepreședinte, Vasile Boerescu, membri: prințul Al. Știrbey, George
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
membrii baroului. înaintarea pe loc pentru judecătorul de instrucție. Sporirea salariilor. Bineînțeles, nimeni n-a dat importanță acestei hotărâri, realizată în astfel de condițiuni. Cercurile societății de sus au de ce face spume la gură și tot poporul râde. Tribunalul corecțional osândește în lipsă pe d. baron de Reineck, fiindcă a bătut și a rănit pe doamna baroană, la 3 luni închisoare. Făcând opoziție, d-nul baron a rămas osândit la 100 lei amendă. Care va să zică și între baroni se obicinuiește păruiala?... Dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Orfeu din strada Câmpineanu, amenajată atunci special pentru acest proces. Lupta erea atunci din partea opoziției, ca să implice în proces și pe Constantin Stoicescu, fruntașul liberal, dar au lipsit dovezile. Singur George San Marin a rămas în cauză și a fost osândit la închisoare, bineînțeles. Voi da mai departe amănuntele. La începutul lunii august, Ion Brătianu își remaniază iarăși cabinetul. Era a 29-a sau a 30-a în curs de 6 ani. Ion Brătianu trece de la Interne la Război, Chițu de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
scula, scotea pe streinii din odaie și ne încuia, spunându-ne: — Regulamentul închisoarei!... Peste ora 9 nu mai pot lăsa ușile deschise. Noi râdeam și înghițeam. Dealtfel eream serviți de minune. Aveam nu mai puțin de trei servitori. Un grec, osândit nu știu pentru ce, ne făcea cafelele turcești. Ieșeau toate cu caimac și delicioase. Un negru, fost în serviciul doamnei Petre Grădișteanu, arestat pentru furt, ne servea la masă, ne văcsuia ghetele și ne peria hainele. Un alt deținut mătura
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ale căror popasuri militare s ar putea preface foarte lesne într-o reală ocupațiune. Drept e a zice că independența ei se află scrisă în tractat; dară cu fruntariele de la Dunărea-de Jos și de la Mare mai puțin, apoi încă și osândit la o încălcare prelungită, în fapt principatul nostru n-ar mai fi nici liber, nici independent. În loc de a se îmbunătăți starea lui ar deveni cu mult mai nesigură și mai primejduită decât în trecut, căci pacea încheiată d-a dreptul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rușinos dictat" la 30 august 1940, iar la 7 septembrie să cedeze Bulgariei cadrilaterul dobrogean. La 21 iunie 1941, a venit războiul nostru. Apoi au venit rușii. De la Petru ce Mare și pînă în zilele noastre, poporul român a fost osîndit să cunoască Rusia, să știe ce năpaste pot veni de dincolo de Nistru, din adîncuri de istorie. 61 Generalul Ion Antonescu, devenit conducătorul Statului, la 6 septembrie 1940, și-a format guvernul sprijinit pe Garda de Fier și pe cîteva persoane
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Dar această ființă nevinovată pe care o port În pântece și care are sânge regal În vine n-a făcut nimănui nici un rău. De ce să cadă osânda și pe capul ei? Ce fel de om al Bisericii este cel ce osândește la pedeapsa veșnică un prunc Încă din pântecele maicii lui?! — Taci, copila mea, i-a răspuns monseniorul astupându-i gura cu palmele. Biserica n-are nici un amestec aici. și Dumnezeu cu atât mai puțin. La mijloc sunt interese și ambiții
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o populație de cca. 400 000 locuitori. Anul 1940 devine cea mai întunecată pagină din istoria României. Țara noastră a fost “răstignită pe cruce“ de Rusia stalinistă, Germania hitleristă și Italia fascistă, iar cei refugiați din teritoriile ocupate, au fost osândiți să suporte drama dezrădăcinării, cu durerile și suferințele redate în memoriile lor, de ultimii martiri, membri ai asociației noastre.
RĂSTIGNIREA ROMÂNIEI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1661]
-
blasfemic în perioada Paștelui din anul 1951, Mihai Buracu relatând că cei din celulă trebuiau să sărute un falus din săpun atârnat de gâtul unui 'sacerdot'. Existau spini, bâte în loc de ramuri înverzite de salcie și un 'Pilat' care l-a osândit pe 'Iisus' la răstignirea pe hârdăul cu excremente. Juberian afirmă că acestea au fost ultimele bătăi, după care majoritatea celor rămași în închisoare au fost adunați la camera 4-spital: Țurcanu, Mărtinuș, Gheorghieș, Mătase, Stănescu, Leonida, Păvăloaie, Măgirescu, Blejescu, Mărculescu, Drăgoescu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1951, când a fost pus să joace rolul asinului. Deținuții au fost obligați să sărute un falus confecționat din săpun, atârnat de gâtul unui 'sacerdot', iar scena condamnării la moarte a lui Iisus a fost și ea batjocorită, un 'Pilat' osândindu-l pe 'Iisus' la răstignirea pe hârdăul cu excremente. În urma torturilor la care a fost supus, lui Mihai Buracu i-a albit părul. Înainte de presupusa eliberare, a făcut de planton, ducând hârdaiele cu mâncare și făcând curățenie pe hol, ocazie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Domnicăi”, cum „Domnica se plimbă” prin Suceava cu un polițai, căutând pe scriitorul pârei”, „Domnica la ispitire din limba nemțească”, „Recursul Domnicăi rămâne baltă, iar Zierhofer o părăsește ca și cum ea l-ar fi clevetit”, Iar „Urmarea procesului” „Domnica a fost osândită să șadă șase săptămâni în arest”, dar la recurs, „ea a fost scutită de pedeapsa căpătată la Suceava, în timp ce dl. Zierhofer a fost pedepsit să poarte cheltuielile procesului. Se publicau fragmente din istoria lumii a dr. T.H.B. Wetlfer, tălmăcită de preotul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tot atît de întinat ca și ei. Mai departe, Hristos iartă ușor și pe deplin. Șmecherul nu iartă niciodată, ori dacă se înduplecă (fără ca să ierte), o face greu, în silă, cu țîrîita. Pe cînd Domnul: Nici eu nu te osîndesc. Mergi și nu mai păcătui. Nici eu nu te osîndesc..." A fi creștin e totuna cu statutul de aristocrat. Cunoscuta deviză masonică a revoluției franceze: libertate, egalitate, fraternitate este redată integral, așa cum circula în urmă cu mai bine de două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
iartă ușor și pe deplin. Șmecherul nu iartă niciodată, ori dacă se înduplecă (fără ca să ierte), o face greu, în silă, cu țîrîita. Pe cînd Domnul: Nici eu nu te osîndesc. Mergi și nu mai păcătui. Nici eu nu te osîndesc..." A fi creștin e totuna cu statutul de aristocrat. Cunoscuta deviză masonică a revoluției franceze: libertate, egalitate, fraternitate este redată integral, așa cum circula în urmă cu mai bine de două veacuri: libertate, egalitate, fraternitate sau moarte. Cele două cuvinte pierdute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un incult, dar să-l scuz pe ăla, cu capacitatea lui? Un muncitor spune cum a spus minerii: noi muncim, nu gîndim. Dar el nu gîndește? Eu sînt prost, am fost de acord cu sculați voi oropsiți ai vieții, voi osîndiți la foame sus, cum era sloganu, versurile alea, cine le-a scris, al dracu, că incitau la nenorocire, voi osîndiți la moarte, și așa mai departe, rob cu rob să ne unim, să facem pe dracu, dușmanii poporului să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu gîndim. Dar el nu gîndește? Eu sînt prost, am fost de acord cu sculați voi oropsiți ai vieții, voi osîndiți la foame sus, cum era sloganu, versurile alea, cine le-a scris, al dracu, că incitau la nenorocire, voi osîndiți la moarte, și așa mai departe, rob cu rob să ne unim, să facem pe dracu, dușmanii poporului să-i zdrobim, pînă la unu să piară. El nu se gîndea ce era acolo? Numai ăla cu sfîntă tinerețe legionară, trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
omul foamei ș-al banchetelor, stătea izolat cu cortul lui la un km. de trupă, înconjurat de santinele, c-o cireadă de vaci, rechiziționate cu forța în jur... Ofițerilor din laptele acestor vaci nu le dădea nici o picătură. Trupa a osândit-o toată vremea să doarmă pe pământul gol, fără pae. Asupra pânii stricate care venea din urmă arăta o nepăsare teribilă cașicum ar fi voit să spuie că țopârlanul, dacă n-are pâne, să mânânce cozonac. Grâul necojit și nebătut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al doilea, slujitor al domnului din neam bun. Logofăt al treilea, cărturar, scriitor bun, în tainele domnului, ține cancelaria toată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Da sau nu erau rostite cu o inflexiune în care amesteca o parte din respirație. După aceea, cu deosebită cuvioșie mânca bucăți de pâne, așteptând mâncarea. Îi era foame. Căci aici la Karlsbad vin oameni care, urmând prescripții medicale, sunt osândiți să rabde de foame. Poate s-ar fi cuvenit ca excelența sa să învingă această ticăloasă complexiune materială care-și pretindea drepturile. N-aveam impresia că excelența sa opune vreo forță spirituală și că ține să stea deasupra, biruind cele pământești. Excelența sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cât și pentru fiștecare localnic și alții, ce sfătuire și uneltiri ar revărsa. Despre care, simțind orice fel de rele urmări a vreunuia dintre noi, și nu vom înștiința [...], apoi nu numai ca să fim răspunzători, dar și criminalicește să fim osândiți”. O altă chezășie, din 3 martie 1847, dată de locuitorii din satul Băsești, ocolul Mijloc, ținutul Fălciu, menționa răspunderea solidară. Străvechiul sistem al răspunderii solidare se dovedea a fi depășit, fuga de pe moșie a continuat. În septembrie 1847, și locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]