1,199 matches
-
Colaborator Extern, colaborator extern Mihai Bendeac nu înțelege de ce, în secolul XXI, mai sunt oameni care merg să se roage la moaște. Actorul spune că în loc să ceară unor ”oseminte” să le îndeplinească cele mai arzătoare dorințe, românii ar trebui să ceară mai mult de la ei înșiși. Foarte tranșant în declarații - așa cum ne-a obișnuit deja - Mihai Bendeac a ținut să scrie câteva rânduri pe marginea acestui subiect. Vedeta TV
Bendeac, despre oamenii care merg la moaște: ”Sunt ca niște zombie” by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71746_a_73071]
-
orice lucru de neexplicat să fi fost considerat supranatural și înconjurat de o legendă divină. Care legendă divină, normal, convenea bisericii. Ce ma intrigă e altceva... CUM REUȘESC UNII SĂ STEA LA O COADĂ TREI ZILE CA SĂ CEARĂ CEVA UNOR OSEMINTE, DAR NU SUNT ÎN STARE SĂ STEA DOUĂ SECUNDE CA SĂ CEARĂ MAI MULT DE LA EI ÎNȘIȘI? Căci, atunci când ceri mai mult de la tine însuți, se întâmplă cu adevarat minuni...”, a scris Mihai Bendeac pe contul personal de socializare.
Bendeac, despre oamenii care merg la moaște: ”Sunt ca niște zombie” by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71746_a_73071]
-
miturilor, sentimentul crepuscular par vagi ecouri din poezia lui Blaga. George Meniuc luptă dramatic cu o tendință melancolică, străduindu-se să țină partea vieții, a energiei și a tradiției, în poeme ca Vlagă, Copilăria-mi verde, Muzeu, Hălăduire, Fântânile trecutului, Oseminte, Unire etc. Răzvrătit împotriva depresiei și a "non-eului bizar", înstrăinat, poetul apelează la resursele copilăriei și ale originilor (casa, plaiul natal și "singurătatea Ierbii"), pentru a înlătura lașitatea unei sinucideri: "Mâna nu m-ascultă, răzvrătită/ Să-mi reteze gâtul cu
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
Mihai Zamfir În ziua de 13 februarie 2003, osemintele Regelui Carol II au fost aduse de la Lisabona, după aproape cincizeci de ani, pentru a fi reînhumate la Curtea de Argeș. Evenimentul a provocat și un spectacol tragi-comic, oferit gratuit în diferite ipostaze de politicieni, istorici și jurnaliști; pentru că numărul de enormități
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
singure femei, timp de treizeci de ani. S-a îmbogățit, ce-i drept, dar odată cu țara și fără s-o ruineze, dimpotrivă. Iată cele cîteva adevăruri, limpezi ca lumina zilei, ce ar fi trebuit rostite cu voce tare la înhumarea osemintelor nefericitului Rege. Fie și pentru motivul că, după toate probabilitățile, pagina de mai sus, consacrată lui Carol II, ar putea figura în Istoriile României din anul 2020 ori 2030, atunci cînd toate aberațiile care au încă astăzi curs vor fi
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Demersurile făcute de scriitorul Laurian Stănchescu nu au rămas fără răspuns. Osemintele lui Constantin Brâncuși vor fi repatriate în cel mult două luni, în acest sens statul român a angajat o firmă de avocați și a început procedurile de repatriere. Potrivit acestuia, procedura a fost simplificată de avocații francezi, care ar fi
Osemintele lui Constantin Brâncuşi vor fi repatriate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79439_a_80764]
-
acel bărbat ales al lui Dumnezeu continua să-și arate puterea sa și după moarte. Astfel, într-o zi, a fost aruncat în mormântul proorocului trupul unui om mort. Atunci, un lucru mare s-a împlinit: la atingerea cu sfintele oseminte ale lui Elisei, mortul a căpătat viață și a înviat. „Omul s-a atins de oasele lui Elisei, a înviat și s-a sculat pe picioare“ (IV Regi 13, 21). Întâmplarea această biblică are un tâlc de mare preț pentru
Agenda2004-43-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283005_a_284334]
-
venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească. Procesiunea reface traseul din 1934 Traseul este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica 'Sfântul Gheorghe Nou' din București. În perioada 12-15 mai, la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului București, prin responsabilul de șantier, arheolog expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu, arheologul specialist dr. Raluca-Iuliana Popescu și
Procesiune de Sfinții Constantin și Elena. Vezi cum a fost în 1934 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29840_a_31165]
-
de peste hotare care au avut relații cu Brâncoveanu. O serie de cercetări arheologice în biserica Sfântul Gheorghe Nou au fost realizate în anul 1932 sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu, secretar al Comisiilor Monumentelor Istorice, ocazie cu care au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Procesiune de Sfinții Constantin și Elena. Vezi cum a fost în 1934 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29840_a_31165]
-
cărții, pe atât de surprinzătoare e evoluția narațiunii în sine. Un cimitir aflat pe un deal care se surpă obligă autoritățile la dezhumarea mormintelor, proces care se face cu ajutorul unor deținuți de drept comun. Rudele morților sunt chemate pentru recuperarea osemintelor și mutarea lor într-un cimitir nou. "Proprietarii" morților (expresia are simbolistica ei) sunt cazați într-un hotel, interacționând în virtutea unor vagi și mai vechi relații. Până aici, o situație de roman sud-american. De altfel, motivul dezhumării apare la Garcia
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
a frânt iar alteritatea s-a insinuat de la sine: "...întreruptă a fost aici pentru o clipă și Ťviațať morților, clipă fatală dacă ne gândim la filigranul eternității lor compromise, pentru că, se știe, lumina o dată lăsată să intre oxidează întreaga textură, osemintele și galeria, bijuteria și protezele și perucile, rana deopotrivă și amintirea ei." tmosfera romanului e apăsătoare nu atât din cauza fundalului, a muncii permanente pentru transmutarea osemintelor, lucrări ghicite în mai toate mișcările exterioare hotelului unde sunt cazați rudele morților, dar
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
eternității lor compromise, pentru că, se știe, lumina o dată lăsată să intre oxidează întreaga textură, osemintele și galeria, bijuteria și protezele și perucile, rana deopotrivă și amintirea ei." tmosfera romanului e apăsătoare nu atât din cauza fundalului, a muncii permanente pentru transmutarea osemintelor, lucrări ghicite în mai toate mișcările exterioare hotelului unde sunt cazați rudele morților, dar și prin fluxul analitic capricios al Augustei care, pe măsură ce scoate la iveală vechile obsesii și luminează anumite relații, ascunde într-o oarecare măsură și motivațiile prezentului
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
oasele sudate greșit. An-chi-lo-za-rea. Atâtea zone anchilozate ale conștiinței noastre...". Pentru Augusta, al cărei sexualism primitiv și alienant prilejuiește pagini destul de "tari", prezența atât de puternică a morții în contextul refacerii ei sau, invers, a coincidenței perioadei post-terapetice cu mutarea osemintelor surorii, pentru a cărei moarte prematură se simte vinovată, ei bine, acest "experiment" o ajută să-și redescopere senzorialitatea pierdută, să-și înțeleagă sexualitatea și, implicit, să-și reafirme feminitatea. Erosul de după thanatos. Căci moartea e corporalizată, eroticul psihanalitic, senzorialul
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
în noaptea cu orizont fără musafiri? Mie mi s-a promis marea cu sarea și-n Muzeul Pușkin și-n Galeria Tretiakovskaya Am dormit numai pe patul armelor expuse în Palatul din Kremlin Cu cîtă răbdare mîngîi pe ceata de oseminte animalul plin cu scai! Peștișorul de aur s-a mutat în ape tulburate de porți zvîrlite în aer din epoca în care au erupt vulcanii Verdele a venit ca o fulgerare tocmai cînd din mine se scurseseră toți anii
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
Cronicar ADN-ul voievozilor români Informația ar fi uluitoare, dacă în România de astăzi ar mai exista un minim respect față de știință: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a aprobat, cu câtăva vreme în urmă, prin semnătura unui arheolog, deshumarea osemintelor lui Vladislav-Vlaicu Vodă (1364-1377) de la Curtea de Argeș, și ale lui Mircea cel Bătrân (1386- 1418) de la Cozia, în scopul prelevării unor probe de ADN. Solicitarea a venit din partea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” iar finanțarea a fost asigurată de „Patrimonium Transylvanicum
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
cunoștință, nici noi, nici Andrei Pippidi, din al cărui articol scandalizat din DILEMA VECHE din 12-18 iulie culegem știrea. Se pare că operația a fost oprită de actualul ministru înainte ca Mircea cel Bâtrân să-i cadă și el victimă. Osemintele lui Vlaicu văzuseră deja lumina zilei. Cauza întregii povești se află în teza lui Neagu Djuvara, despre care am mai scris în această pagină, conform căreia primii voievozi români ar fi de origine cumană. Deși ideea fusese sugerată de Iorga
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
totuși de bun-simț: descălecătorul unui neam nu poate aparține neamului cu pricina, caz în care n-ar mai fi descălecător. Ridicolul teribil este în altă parte și anume în convingerea celor care l-au provocat că ADN-ul smuls din osemintele voievozilor ne poate spune dacă ei sunt cumani sau români. Asta să fie România de astăzi, o Planetă a Maimuțelor?, se întreabă pe drept cuvânt Andrei Pippidi. „Nu e în chestie!“ S-a uitat vorba lui Maiorescu din disputele cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
Orlea, Octavian Paler și Gerhard Csejka): Transcrierea înregistrărilor sonore a fost făcută de redacție și verificată de mine, iar toți intervievații și-au revizuit stilistic intervențiile. Oana Orlea a adăugat la sfârșitul convorbirii o notă referitoare la statutul actual al osemintelor lui George Enescu. Și iară cum, ca de la sine și la momentul potrivit, se limpezește o situație care a trenat atâta amar de vreme. Acum, când Marele Festival s-a încheiat și pe piață tocmai a apărut trimestrialul Lettre..., unde
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
încercare, aș spune de recuperare încă din viață a lui George Enescu, și când el a refuzat să se întoarcă în țară. După moartea lui povestea a continuat, nu a fost, practic, guvern care să nu dorească să-i recupereze osemintele. N-am înțeles niciodată foarte bine pentru ce, mi se pare deosebit de ciudată ideea că, adunând toate osemintele românilor exilați, lucrul s-a mai făcut și cu alte personalități care au avut în timpul vieții lor o valoare universală, s-ar
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
se întoarcă în țară. După moartea lui povestea a continuat, nu a fost, practic, guvern care să nu dorească să-i recupereze osemintele. N-am înțeles niciodată foarte bine pentru ce, mi se pare deosebit de ciudată ideea că, adunând toate osemintele românilor exilați, lucrul s-a mai făcut și cu alte personalități care au avut în timpul vieții lor o valoare universală, s-ar da țării un motiv de a se grozăvi față de alte țări, presupuse, ele, a nu avea asemenea oseminte
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
osemintele românilor exilați, lucrul s-a mai făcut și cu alte personalități care au avut în timpul vieții lor o valoare universală, s-ar da țării un motiv de a se grozăvi față de alte țări, presupuse, ele, a nu avea asemenea oseminte magice. E ceva care îmi scapă aici, fapt este că s-au făcut permanent presiuni asupra familiei încă de pe vremea lui Dej, când nu eram eu singura moștenitoare. Mai târziu presiunile s-au făcut asupra mea și a fost o
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
democrație, nu văd de ce m-aș opune dorinței lui". Mircea Iorgulescu adaugă: "însă aceste încercări au înregistrat câteva momente extrem de acute încă pe vremea lui Ceaușescu, se ajunsese aproape la un fel de punere la cale a unei răpiri a osemintelor lui Enescu". Oana Orlea: "Cei în drept erau gata să-și dea acordul, numai că a avut loc tentativa de furt a osemintelor, iar sora tatei, care trăia pe atunci, a întrerupt tratativele, spunând pe bună dreptate că nu poate
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
vremea lui Ceaușescu, se ajunsese aproape la un fel de punere la cale a unei răpiri a osemintelor lui Enescu". Oana Orlea: "Cei în drept erau gata să-și dea acordul, numai că a avut loc tentativa de furt a osemintelor, iar sora tatei, care trăia pe atunci, a întrerupt tratativele, spunând pe bună dreptate că nu poate trata cu hoții. Am avut și eu parte de câteva momente culminante. Cum ar fi sosirea unui emisar neașteptat al Ministerului Culturii din
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
apropiată de satul în care locuiesc. Casa mea din câmpia picardă este mică și foarte rustică, o iubesc mult așa cum este, mi-a fost ușor să refuz. Atunci mi s-au propus bani, aș fi devenit deci o vânzătoare de oseminte! în ciuda diversității mijloacelor prin care mi-am câștigat existența în viață, aceasta nu intra în vederile mele. Mai recent a fost o propunere, să mi se dea înapoi apartamentul meu din Barbu Văcărescu și cel al mamei din Drumul Taberei
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
vizita în România, care pentru a satisface cererea autorităților era să plece cu urna sub braț. Consilierii lui omiseseră să se informeze dacă există sau nu moștenitori, dacă există sau nu un testament prin care moștenitorii să fi cerut ca osemintele lui Enescu să rămână în Franța. O afacere rocambolescă pe care am împiedicat-o în ultimul moment, dar, în sfârșit, acum cred că mergem spre bine". M.I.: "Și unde ar urma să ajungă rămășițele pământești ale lui George Enescu?" O.O.
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]