4,332 matches
-
nivelul stimei de sine va fi mai scăzut cu atât nivelul agresivității va fi mai ridicat. 7. Există o relație inversă semnificativă Între nivelul stimei de sine și nivelul de furie, precum și Între nivelul stimei de sine și nivelul de ostilitate; cu cât o persoană se consideră pe sine ca fiind mai puțin valoroasă cu atât mai mult aceasta va fi mai furioasă și ostilă, ceea ce o va face să pară mai agresivă. 8. Nivelul stimei de sine influențează modul În
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței, D. C. Samitca o consideră ca o manifestare fizică de ostilitate distructivă dirijată Împotriva indivizilor sau, prin extrapolare, Împotriva relației ambientale. Dacă ostilitatea distructivă este declanșată În situații de pericol existențial, aceasta este considerată ca un mecanism arhaic de a face față la pericole - atacul versus fuga. Violența propriu-zisă se caracterizează
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței, D. C. Samitca o consideră ca o manifestare fizică de ostilitate distructivă dirijată Împotriva indivizilor sau, prin extrapolare, Împotriva relației ambientale. Dacă ostilitatea distructivă este declanșată În situații de pericol existențial, aceasta este considerată ca un mecanism arhaic de a face față la pericole - atacul versus fuga. Violența propriu-zisă se caracterizează prin coborârea pragului de declanșare a mecanismelor arhaice de apărare și recurgerea
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
loial al Austro-Ungariei și al Germaniei, ridicând prea puțin semne de Întrebare și de circumspecție. Sigur, „păcatele originare” ale alianței erau departe de a se fi șters, ba chiar dimpotrivă. Opinia publică românească continua să fie ostilă Ungariei și această ostilitate era În creștere, la fel cum tratatul defensiv din 1883 continua să rămână secret constituind, În bună măsură, o legătură artificială. Cu toate acestea, guvernul de la Viena și cel de la Berlin priveau România ca pe un satelit gravitând cu siguranță
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
sfârșit prin a pierde controlul asupra acțiunilor guvernului de la București, la Începutul verii lui 1913. Încercarea de a impune revizuirea Tratatului de la București a accentuat fractura survenită În relațiile dintre cele două state și a condus la generalizarea sentimentului de ostilitate la nivelul opiniei publice urbane. Viena n-a rămas complet pasivă În fața deteriorării rapide a situației; a Încercat să găsească remedii și misiunea Czernin, respectiv negocierile româno maghiare deschise la Începutul anului 1914, au fost un pas În această direcție
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
strictă neutralitate, Însă În eventualitatea unor schimbări teritoriale În Balcani, „România va avea să-și spună cuvântul” <ref id="181"> 181 Titu Maiorescu, România..., doc. nr. 1 și 5, p. 161, 163. </ref>. Și cum acestea deveneau previzibile la Încheierea ostilităților (aprilie 1913), diplomația de la București solicita o rectificare a frontierei dobrogene și care să cuprindă În mod obligatoriu Silistra, revendicare susținută de Puterile europene Întrunite la Petersburg și consemnată Într-un Protocol (mai același an) <ref id="182">182 Ibidem
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
și sub influența cărora s-ar putea regăsi, Înțelege și explica actul. Infractorul este o măsură a faptei și nu fapta o măsură a infractorului Prin ipoteză am presupus că profilul psihologic al delincventului tânăr cuprinde drept trăsătură de bază ostilitatea care pentru a deveni activă trebuie să fie dublată de alte caracteristici evidențiate, de variabilele a căror scor depășește cota limită făcând profilul de bază a unei personalități accentuate. Strategia metodologica ca presupus alcatuirea unui ghid de interviu si constituirea
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
căror scor depășește cota limită făcând profilul de bază a unei personalități accentuate. Strategia metodologica ca presupus alcatuirea unui ghid de interviu si constituirea bateriei de teste care sa evidentieze anumite caracteristici : Matricele Progresive Raven, Chestionarul personalitatii accentuate, Inventarul de ostilitate, Testul proiectiv Koch (cu caracter orientativ). La finalul investigatiei s-a constatat că una din cele mai frecvente caracteristici psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
sunt completate de o altă serie de elemnte Într-o stare de manifestare accentuată. Astfel, omul nu se naște „rău“, el se formează În societate. Prin ipoteză am presupus că profilul psihologic al delincventului tânăr cuprinde drept trăsătură de bază ostilitatea care pentru a deveni activă trebuie să fie dublată de alte caracteristici evidențiate, de variabilele a căror scor depășește cota limită făcând profilul de bază a unei personalități accentuate. În această lucrare a fost aplicat orientativ testul arborelui Koch - Storra
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
care pune În evidență diferențele semnificative dintre cele două loturi. Pentru a putea afla care este profilul psihologic al tânărului delincvent, am utilizat analiza corelațiilor (coeficientul de corelație Pearson) dintre variabilele luate În studiu pe baza scalelor din ,,Inventarul de ostilitate”, ,,Personalității accentuate” și QI. În cadrul lotului studiat s-a constatat că 50% dintre subiecți provin din familii dezorganizate 65% din subiecți făceau parte din familii În care cel puțin unul din părinți consumau cantități mari de alcool În 63% din
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
subiecți cu o inteligență medie (QI = 100) Lotul studiat prezintă extreme destul de variate pe o plajă mult mai mare ce indică o media a QI ului cu valori mai mici decât cea a lotului martor. Analizând această reprezentare grafică a ostilității se observă că : lotul martor prezintă un nivel al ostilității mai scăzut, iar plaja extremităților este mai mică comparativ cu cea a lotului studiat atât În cazul lotului martor cât și al celui studiat există excepții la un nivel foarte
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
extreme destul de variate pe o plajă mult mai mare ce indică o media a QI ului cu valori mai mici decât cea a lotului martor. Analizând această reprezentare grafică a ostilității se observă că : lotul martor prezintă un nivel al ostilității mai scăzut, iar plaja extremităților este mai mică comparativ cu cea a lotului studiat atât În cazul lotului martor cât și al celui studiat există excepții la un nivel foarte ridicat, scorul total fiind cu mult peste limita admisă (38
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
lotului studiat atât În cazul lotului martor cât și al celui studiat există excepții la un nivel foarte ridicat, scorul total fiind cu mult peste limita admisă (38) pentru reprezentarea lotului studiat avem cazuri de excepție pe un nivel de ostilitate scăzut, aceasta datorându-se structurii psihice labile și a influențelor mediului dur al detenției aceștia sunt aceizișii ,,sclavi”. Există o corelație liniară Între scorul total obținut la ostilitate și variabila ,,Asalt”, pusă În evidență printr-o regresie liniară Între scorul
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
pentru reprezentarea lotului studiat avem cazuri de excepție pe un nivel de ostilitate scăzut, aceasta datorându-se structurii psihice labile și a influențelor mediului dur al detenției aceștia sunt aceizișii ,,sclavi”. Există o corelație liniară Între scorul total obținut la ostilitate și variabila ,,Asalt”, pusă În evidență printr-o regresie liniară Între scorul total la ostilitate și variabila ,,Asalt” Există o corelație liniară Între scorul total obținut la ostilitate și variabila ,,Nestăpânire” (IV) , pusă În evidență printr-o regresie liniară Între
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
datorându-se structurii psihice labile și a influențelor mediului dur al detenției aceștia sunt aceizișii ,,sclavi”. Există o corelație liniară Între scorul total obținut la ostilitate și variabila ,,Asalt”, pusă În evidență printr-o regresie liniară Între scorul total la ostilitate și variabila ,,Asalt” Există o corelație liniară Între scorul total obținut la ostilitate și variabila ,,Nestăpânire” (IV) , pusă În evidență printr-o regresie liniară Între scorul total la ostilitate și variabila ,, Nestăpânire”. Având În vedere rezultatele obținute În urma analizei inițiale
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
sunt aceizișii ,,sclavi”. Există o corelație liniară Între scorul total obținut la ostilitate și variabila ,,Asalt”, pusă În evidență printr-o regresie liniară Între scorul total la ostilitate și variabila ,,Asalt” Există o corelație liniară Între scorul total obținut la ostilitate și variabila ,,Nestăpânire” (IV) , pusă În evidență printr-o regresie liniară Între scorul total la ostilitate și variabila ,, Nestăpânire”. Având În vedere rezultatele obținute În urma analizei inițiale a studiului putem elabora următoarele concluzii, fundamentate din punct de vedere practic : Se
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
pusă În evidență printr-o regresie liniară Între scorul total la ostilitate și variabila ,,Asalt” Există o corelație liniară Între scorul total obținut la ostilitate și variabila ,,Nestăpânire” (IV) , pusă În evidență printr-o regresie liniară Între scorul total la ostilitate și variabila ,, Nestăpânire”. Având În vedere rezultatele obținute În urma analizei inițiale a studiului putem elabora următoarele concluzii, fundamentate din punct de vedere practic : Se observă faptul că putem pune accentul pe mediul de relaționare a tânărului cu mediul familial și
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate (cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte de violență. În mediul carceral, individul dezvoltă o puternică ostilitate față de relațiile cu cei din afară, personalul penitenciarului În special. Comparativ cu lotul martor, În lotul studiat s-a obținut o medie a extremităților mult mai mare. Gradul de ostilitate scăzut se datorează În primul rând mediului dur cu care
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
acte de violență. În mediul carceral, individul dezvoltă o puternică ostilitate față de relațiile cu cei din afară, personalul penitenciarului În special. Comparativ cu lotul martor, În lotul studiat s-a obținut o medie a extremităților mult mai mare. Gradul de ostilitate scăzut se datorează În primul rând mediului dur cu care aceștia vin În contact, iar structura personalității lor de bază nu le permit o Înfruntare directă, nu opun rezistență regulilor impuse. În această categorie se include acei infractori care trec
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
Înfruntare directă, nu opun rezistență regulilor impuse. În această categorie se include acei infractori care trec neobservați În penitenciar; pentru ei, această perioadă de detenție constituie un motiv serios pentru a nu recidiva. La polul opus se află cei cu ostilitate ridicată și care sunt Într-un număr mult mai mare decât cei din lotul martor.Lotul studiat prezintă un comportament opozant față de autoritate, refuzul de a coopera și tendință de răzvrătire față de regulile și convențiile existente. Aceștia dezvoltă un sentiment
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
autocontrol a pornirilor violente, a sentimentelor de ură și de răzbunare. Deținuții ,,luptă” pentru a se adapta la acest mediu, pentru a câștiga un renume și un loc care să ofere putere și influență. Cei mai mulți dintre deținuți uzează de această ostilitate ca armă Împotriva controlului impus și astfel devin mai violenți, cu un prag mai mare de iritabilitate, manifestând suspiciune În orice situație cu care se confruntă. Iată de ce pedeapsa privativă de libertate in condițiile mediului carceral nu oferă influențe socio
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
este pentru un copil de o importanță vitală În vederea dezvoltării armonioase. În cazul frustrării afective se stabilesc condițiile pentru dezvoltarea trebuințelor nevrotice. Acestea sunt: anxietatea, sentimentul de a nu putea fi iubit, incapacitatea de a crede În vreo afecțiune și ostilitatea față de ceilalți”. Alfred Adler susține că frustrarea afectivă creează un “gol interior”, sentimentul de singurătate și inutilitate, ceea ce determină omul să caute recompensă În exterior, declanșează tendința de a se pune În valoare. Aceasta creează o tensiune crescută În viața
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
confirmat această presupunere; subiecții care s-au exprimat agresiv În conversații au fost chiar mai agresivi În relatările scrise. Deci, izbucnirile din cursul conversațiilor au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu s-a ocupat de relația dintre ostilitatea unei țări (față de țările Învecinate) și tipul de sporturi practicate. S-a dovedit că În societățile de tip beligerant se practicau sporturi mai combative. Iată deci, că agresivitatea dă naștere la agresivitate mai degrabă decât o Îndepărtează (Ebbesen, Duncan și
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
hipermnezia (ca în cazul așa numiților „idioți-savanți”); Din punct de vedere afectiv, prezintă un grad accentuat de imaturitate și labilitate, manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament 18 exagerat față de persoanele care se ocupă de ei, ostilitate, au o mare nevoie de securitate iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cunoaște activitățile lor politice și pericolul pe care-l prezentau pentru interesele statului autocrat <ref id="48">48 Ibidem, f. 25-26. </ref>. Jandarmii erau deosebit de violenți când erau descoperite legături socotite subversive Între naționaliștii de pe ambele maluri ale Prutului. Cu ostilitate erau privite și contactele obișnuite Între românii din Basarabia și din Regat. În raza de supraveghere a jandarmeriei s-au aflat adeseori oameni absolut nevinovați. La 30 mai 1908 șeful postului de jandarmi Leova, raporta superiorului său despre rezultatele cercetărilor
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]