1,186 matches
-
pe malul meu, iar cei care se simt bine la iarbă verde mă caută, dar uită să își ia la plecare gunoaiele și de multe ori scapă de ele aruncându-mi-le în apă. Din orașele mari, îmi vin ape otrăvite care îmi omoară toate vietățile. Cei care vor să obțină recolte mari de cereale stropesc culturile cu substanțe chimice, neștiind că acestea mă otrăvesc și pe mine! Ploaia nu mai este curată ca lacrima, ci este sărată, acidă, datorită aerului
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
mine! Ploaia nu mai este curată ca lacrima, ci este sărată, acidă, datorită aerului poluat și îmi îmbolnăvește animalele. Și așa viața mea este tot mai grea, mai grea! Marea: - Domnule judecător, apa mea este și mai murdară și mai otrăvită! Oceanul: - Cu respect, domnule judecător! Și eu am aceeași durere! Marea:Exploatările de petrol de pe platformele marine ne strică liniștea! Oceanul: - Desele accidente ale navelor petroliere produc mareea neagră sau pata de petrol; incendiile de pe vapoare la fel ne produc
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
Plantele: - Onorată instanță, noi suntem tot mai puține, multe specii de plante au dispărut. Suntem tot mai firave! Doar unii oameni care ne mai iubesc ne ocrotesc în rezervații. Abia ne mai ținem în viață căci apa este tot mai otrăvită. Animalele: - Apa este tot mai tulbure, plantele care dau oxigenul apei sunt tot mai puține! Ne sufocăm! Salvați-ne! Judecătorul:Să vină la bară pârâtul! Omul: - Să trăiți, domnule judecător! Judecătorul: - Ai auzit, omule, ce se spune despre tine? Omul
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
unde fel de fel de lichele dau cu gura ca să poată trăi bine prin minciună și viclenie: ,,23,15 De aceea așa vorbește Domnul oștirilor despre prooroci: iată, îi voi hrăni cu pelin, și le voi da să bea ape otrăvite, căci prin proorocii Ierusalimului s-a răspîndit nelegiuirea în toată țara... 23,26 Pînă cînd vor mai prooroci aceștia, să proorocească minciuni, să proorocească înșelătoriile inimi-lor lor?” O spune un iudeu fără a fi strîns cu ușa sau bătut la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
răsărind așa cum fac pomii; sau dacă Arkadia l-a născut pe Pelasgos, mai bătrîn decît Luna; sau Eleusis pe Diaulos, locuit în Raria; sau Lemnos pe Kabeiros prunc frumos al misterelor inefabile...”. Textul arată că chiar cei mai turbați ivriți otrăviți de fana- tismul fariseilor și care cloceau iudeo-creștinismul, erau într-o mare încurcătură pentru că știau de alte popoare divine mult mai vechi decît ei - pelasgii și cabirii adică geții - ce trăiau încă pe pământ iar acestora nu le puteau băga
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ta muritoare, însemna să rămîi întrucîtva captiv în legăturile lumii de aici, să nu te fi despovărat cu totul de determinismul ei, să mergi așadar îngreunat pe drumul lung al propriului destin. Ca și tatăl lui Hamlet, cavalerul Gaheris piere otrăvit, iar regele Arthur și toți cei de la curtea sa au fost atît de întristați de o moarte așa de urîtă și vulgară, încît nu vorbiră decît foarte rar despre ea. Inocenți sau nu, oamenii doborîți de o moarte neprevăzută rămîn
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
îl vor dedica faptelor de cuvânt și arme, așa încât să renască marele foc leninist, curățat de duhoarea anilor 30.” (p.79) Intelectualul este un om care se poate atașa excesiv de teorii. E mai ușor să prinzi un intelectual în mrejele otrăvit al cuvântului. Pentru că iubește pasionat cărțile, e tentat să atribuie vieții imaginea livrescă, deformând-o poate inconștient. Sacrificiul de sine este o idee nobilă dar pusă în slujba unor oameni concreți, nu în numele unei abstracțiuni. Intelectualul care și-a plantat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un cutremur lăuntric ce o plonjă, de la înălțimea de turn medieval împietrit la care-și tortura torționarul, într-o scurtă levitație extatică. Explorând zenitul vindicației nimerise într-o bulă de antigravitație. Îi alergau prin vine mieri de pe pajiștile cu flori otrăvite ale uitării, ce-o conduceau complice și așezau cu grijă într-un iatac necunoscut, infinit de ospitalier, al propriului trup. El se rigidiză spasmodic de câteva ori, mai înainte de a se destinde brusc și larg, a foc de artificii, până
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
e tocmai învins atâta vreme cât nu crede încă în propria-i înfrângere, iar înjurătura exprimă, chiar dacă într-o formă diminutivă, continuarea simbolică a luptei. Pentru că, pe de-o parte, tăcerea e de aur, pe de alta ea prezintă natura unui măr otrăvit, responsabil de pieirea graiului pe termen lung; revenirea vorbirii în ceea ce are ea mai viu și mai transformator e mult mai incertă decât pare la prima vedere. De aceea, indiferent cât de reprobabilă din punct de vedere civic, înjurătura rămâne
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
etichetarea ca „sabotori” a celor care nu reușeau să-și achite cotele obligatorii și pedepsirea lor, demascarea „ticăloșiilor chiaburești” și condamnarea acestora ca „dușmani ai socialismului”. Etichetarea lua forme halucinante, chiaburii erau nu doar „dușmani”, ci și „vicleni”, „hrăpăreți”, „ciuperci otrăvite”. Într-un sat din Bărăgan, antropologul Liviu Chelcea descoperă recent unele aspecte inedite ale procesului. Peste ani, la vremea reconstituirii, interlocutorii săi amendează aspru formarea noii elite În anii de Început a comunismului: primarul Își Însușea bunurile chiaburilor, puținii membrii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și pus la treabă. i-au poruncit să coboare din rafturile pline cu tot felul de băuturi, ceea ce îi interesa cu prioritate, l-au obligat să desfunde și să guste el din câteva sortimente, să fie ei siguri că nuăs otrăvite, după care au coborât cu toții la beci. Au tras focuri de armă în lacăte, au deschi obloanele și ajunși în beci au slobozit alte focuri de pușcă, de data aceasta direct în doaga butoaielor. Aici, cu vin p e jos
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
independenței provinciei Kosovo. Pesimismul meu nu se întemeiază numai pe informații din cărți și ziare, ci am fost chiar la fața locului în Albania, Serbia, inclusiv în Kosovo și am simțit tensiunea permanentă care plutește în aer ca o ceață otrăvită. 1 februarie 2007 Victime colaterale Am intrat și noi, românii, în marea politică a lumii; ne putem mândri că avem "victime colaterale" căzute fără vină, cum ar veni în cel mai important conflict al momentului, cel din Irak. Au mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
litigiile cu vecinii. Să ne amintim că acest stat foarte tânăr 1991 a fost principalul profitor al Pactului Ribbentrop-Molotov. Apoi, a primit "cadouri" teritoriale de la vechiul guvern imperial (sovietic) care, cu timpul, se dovedesc a fi un fel de mere otrăvite. Mă gândesc la Crimeea, la sudul Basarabiei, la Insula Șerpilor, actuale sau viitoare focare de conflict. Se adaugă la acestea litigiile vechi pe care Ucraina le are cu România, membră NATO. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, populația Ucrainei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
seara zilei de 21 decembrie 1986, În jurul orelor 20:30, de la starea de conștiință, fiul meu a ajuns Într-un scurt timp la starea de comă. Transportat cu mașina Salvării la Spitalul de Urgență, medicii l-au tratat ca fiind otrăvit, ca după aceea să fie trecut, În mod subit, pe o variantă fabuloasă de proliferare a leucocitelor: cca. 600000/mmc. În seara aceea, medic de gardă era doctorul Ștefan Mihalache, actualul director al spitalului respectiv. Sub perfuzie, fiul meu părea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la vârsta de 17 ani. În seara de 21 decembrie În jurul orei 20:30 de la starea de cunoștință, Într-un timp scurt a evoluat În comă. Transportat cu mașina Salvării la Spitalul de Urgență, medicii l-au tratat ca fiind otrăvit, ca după aceea să fie trecut, În mod subit pe o variantă fabuloasă de proliferare a leucocitelor: cca. 600000/mmc. Sub perfuzie părea să-și recapete starea de echilibru, respira ritmic și răspundea la reflexe. Deși medicul de gardă a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Și remisă a rămas până În ziua de astăzi, daca nu În vecii vecilor. * Despre ce a făcut bun Alexandru Tăcu acolo, la școala din comuna din apropierea Hârlăului, locul unde s-a Întâlnit și l-a cunoscut pe codoșul cu cerneală otrăvita În penița stiloului, mi-a vorbit un cunoscut comun nouă - Dl. Iorgu Burghelea, iubitor al condeiului dar și al adevărurilor din viața muritorilor. Dar pentru adâncirea spuselor, dintr-o stație de tramvai, l-am rugat tot pe trăitorul momentelor evocate
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
al Securității, si Mihai Volf (UM 0544). Raportul a fost Întocmit În 8 iulie 1986. Malin a fost ucis câteva luni mai tarziu. Prima constatare a asistenței de pe Salvarea care l-a dus la spital a fost: «Băiatul ăsta este otrăvita, neștiind cine sunt eu. Nu am mai văzut-o pe femeia aia de atunci. Parcă o Înghițise pământul. Am căutat-o ani de zile prin toate spitalele din Iași. Ulterior, au falsificat verdictul medical. Mi-au spus că avea leucemie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
lui contacte cu domeniul politic. „Mama a fost ucisă Întrucât era considerată o legionara, dar ea se retrăsese din clubul legionarilor În 1938, după plecarea lui Codreanu” a explicat acesta motivul morții obscure a mamei sale, care ar fi murit otrăvita. Ulterior, tatăl său a devenit ultimul țăran de pe Valea Zeletinului (În actualul județ Bacău - n.r.) care nu era membru C.A.P. Împotrivirea să Înverșunată de a se Înregimenta alături de ceilalți țărani la colectivizarea dictată de regimul comunist a dus la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pe poet și pe iubita lui ca amândoi alăture să peară (I 1). Din punctul de vedere al funestului personaj, dispariția definitivă a rivalului său e singura ce i-ar putea aduce alinare : În fine, să văd smulsă o plantă otrăvită/ Din calea vieții mele, prin ea nenorocită/[...] O ! Scumpă răzbunare, al furiilor dar !/ Mi-oi potoli eu setea din acrul tău nectar,/ Când voi videa pe-Ovidiu zăcând fără suflare (I 2). Veninosul Ibis se bucură să-i dezvăluie soției
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ca medicina, agricultura sau țesutul le rămân străine (Ponticele, III 8). În schimb, ei se așteaptă în fiecare clipă la război. Chiar poetul e silit să ia arma în mână (Tristele, IV 1) pentru a respinge atacul barbarilor cu săgeți otrăvite, de două ori ucigașe : Ca ei să facă moartea mai crudă, mai cumplită,/ Cu fiere de șerpoaică își ung a lor săgeți (Ponticele, I 2). Bătrân, bolnav, palid, istovit, pradă insomniei sau coșmarurilor (Nici cerul, nici pământul, nici apa nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un deznodământ adecvat concepției tradiționale cu privire la tragic. Antigona, glasul orb al destinului, ar putea să-l înșele pe Oedip schimbând ploștile, ceea ce ar duce la otrăvirea lui Eumet. Oedip ar muri la rândul său după ce ar bea din aceeași apă otrăvită, iar în timpul agoniei și-ar face apariția oracolul care ar filosofa asupra destinului și a salvării eroului : refu zând crima, el a învins de fapt destinul, formal împlinit. Indiferent de viabilitatea sa estetică, rezolvarea sugerată de critic corespunde accepției consacrate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
multe, cerându-le să se pocăiască până nu era prea târziu. Îi silea pe toți să fiarbă apa Înainte de a o bea și, cu de la sine putere, Îi puse să astupe un mare număr de fântâni pe care le declară otrăvite și blestemate de Belzebut, amenințându-i cu flăcările iadului pe cei care ar fi Încercat să mai ia apă din ele. Diavolul și slugile sale trebuiau Închiși acolo, să aștepte Încătușați pedeapsa Domnului. Întâmplător, sau nu, molima Începu să-și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
duhoare pestilențială. Dacă te apropiai de "garsoniera" de sub prispă, corpul lui cămeșuit cu reziduuri răspândea o miasmă imposibil de suportat, mai ales în zilele toride, când stratul de necurățenie de pe el, din cauza căldurii mari, se evapora, răspândind în jurul lui vapori otrăviți. Dacă nouă ne era greu să-l vedem fără să ne cutremurăm de scârbă, de groază și de milă, oare el Haiduc înțelegem noi cât de atroce era suferința lui? Prin ce chinuri cumplite trecea? Însă ceea ce trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
planete, al unei lumi, al unei civilizații. Catastrofă cosmică. O nimicire totală și ireversibilă. Vânturile ridică din apele secate legiuni de vietăți microscopice, zburătăcindu-le în vârtejuri bezmetice, urieșești, peste întinderile nesfârșite, devenite cimitirele înfiorătoare ale vietăților terestre... Din știoalnele otrăvite, din pâraiele secate, din mările ceanurate, lipsite în mod brutal de elementele specifice vieții, până în străfundurile Gropii Marianelor -, umplută cu o monstruoasă ciulama oceanică, sinistra Apocalipsă universală trecea în neființă, metodic, sistematic și diabolic toată suflarea Terrei. "Soarele s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
duhoare pestilențială. Dacă te apropiai de garsoniera de sub prispă, corpul lui cămeșuit cu reziduuri răspândea o miasmă imposibil de suportat, mai ales în zilele toride, când stratul de necurățenie de pe el, din cauza căldurii mari, se evapora, răspândind în jurul lui vapori otrăviți. Dacă nouă ne era greu să-l vedem fără să ne cutremurăm de scârbă, de groază și de milă, oare el Haiduc înțelegem noi cât de atroce era suferința lui? Prin ce chinuri cumplite trecea? Însă ceea ce trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]