2,905 matches
-
Hai, dă-mi mie iubirea ce n-ai vrut să o dai La nimeni pân-acum, trufașa ce erai, Să nu te-atingă nimeni, aceasta-i vrerea mea... Azi beau că-s fericit și beau ce, tu-mi vei da! Otravă de va fi, otravă beau și eu Ce rost mai are viata fara de Dumnezeu? Iar, fără EL și fără ține, ce sunt eu?... florentina crăciun fabyola februarie 2011 --- Referință Bibliografica: TIMPUL / Florentina Crăciun : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TIMPUL de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344746_a_346075]
-
iubirea ce n-ai vrut să o dai La nimeni pân-acum, trufașa ce erai, Să nu te-atingă nimeni, aceasta-i vrerea mea... Azi beau că-s fericit și beau ce, tu-mi vei da! Otravă de va fi, otravă beau și eu Ce rost mai are viata fara de Dumnezeu? Iar, fără EL și fără ține, ce sunt eu?... florentina crăciun fabyola februarie 2011 --- Referință Bibliografica: TIMPUL / Florentina Crăciun : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 860, Anul III, 09
TIMPUL de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344746_a_346075]
-
departe scriitorului Samson Iancu și îi mulțumesc că mi-a oferit ocazia să găsesc argumentele prin care să opresc piatra care se aruncă spre această etnie atât de concetățenii mei, românii, cât și de cei în rândurile cărora trăiesc astăzi. Otrava ciupercii nu o vom combate până când nu vom pătrunde în adâncuri și vom găsi răspunsurile întrebărilor, în aparență fără răspuns. Referință Bibliografică: Țiganii, aurul și diamantele sau Răspunsuri la întrebări fără răspuns / Helene Pflitsch : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
2012 Toate Articolele Autorului MOUSE INSURGENSE sf După dispariția a cât mai mulți confrați de ai lor, s-a dat alarma printre șoricei. Șoarecii de câmp se păzeau de dușmanii lor obișnuiți ulii și alți vânători ocazionali. Se păzeau de otrăvuri dar nu se așteptau ca oamenii să-i vâneze pentru alte scopuri necunoscute de ei până atunci. Șoarecii de casă se păzeau de pisici în mod special ca fiind dușmanii declarați dintotdeauna. Acum pisicile erau obligate să mănânce trupuri neînsuflețite
MOUSE INSURGENSE SF de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358820_a_360149]
-
lever, au început să-și pună probleme! Presa nu înceta să prezinte cazurile de revoltă a șoriceilor, astfel că cea mai mica rozătura de șoarece era prezentată în toată media cu lux de amănunte. Cazurile deveniseră tot mai dese. Utilizarea otrăvurilor specifice nu mai dădeau rezultate. Astfel că presa de peste tot a numit fenomenul ca fiind mouse insurgense! Referință Bibliografică: MOUSE INSURGENSE sf / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 665, Anul II, 26 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
MOUSE INSURGENSE SF de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358820_a_360149]
-
Cu toți alăturea, e bună Moartea, pentru viteji, de aur e cunună. HASDRUBAL Cetate iubită, leagăn de eroi Pentru romani, castru vei fi, pentru noi O durere sfâșietoare Într-un apus de soare ... Scena 6. DECEBAL ( La vederea cazanului cu otravă adus în grabă de câțiva oșteni. În altă lume, lângă strămoși ne este locul. Să mistuiască cetatea focul! Sarmisegetusa, mândrie a strămoșilor, noi te iubim, Noi care am lucrat mai puțin La alcătuirea ta, te nimicim. Ne-o cere ambiția
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Un ateu către diavoli Voi, diavoli ai democrației Setoși de sânge și războaie Ne-ați impus drumul pribegiei Voi, lupilor în piei de oaie! Voi, diavolii democrației Impusă prin glonț și otravă Credința-n lumea veșniciei E crima voastră cea ma gravă Voi, diavoli ai globalizării Care-ați uitat de toți săracii Ne cântați oda disperării Și-ați înmulțit aurolacii! Voi, diavoli stăpâni pe tenebre Ne-ați amăgit cu viitorul Și-n
UN ATEU CATRE DIAVOLI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/359008_a_360337]
-
să mai gândească logic și să-l ajute cumva pe „conașu”. Fir-ai a dracu de soartă!... numai de capul meu te ții și nu-mi dai pace. Auzi tu, omule, să-l otrăvească gărgăunele?... - Da, exact acesta e adevărul, otrava gărgăunelui... pentru unii oameni sensibili la înșepăturile de insecte, le poate aduce fârșitul: pot face șoc anafilactic și, dacă nu primesc ajutor medical în timp util... pot deceda ca un pui de găină, orcât de puternici ar fi. - Ferește-ne
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
la baba Bșica, drăguțo, că în ea am încredere. Ah!... mă ia cu călduri. Aleargă cât poți de repede. Ia cărioara mea, cred că știi să strunești roibii? - Cum să nu știu, mare boier!... - Te rog să te grăbești, Didina. Otrava este foarte periculoasă,mai ales locul unde m-a înțepat..., cred că-nțelegi, Naie? Didina n-a mai auzit și ultimile cuvinte ale boierului și a alergat sfârâindu-i picioare: a deschis la perete porțile, țuști în cărioară și a
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
și, ale dracului de zbârnâitoare... s-au agățat de traista ouălor... că o lună de zile am umblat târând între picioare un „drob de sare” că ziceam că e uger de capră. - Ah!... (aducându-și aminte că-i sub efectul otrăvii ucigașe de gărgăune) se văită prelung ca străpuns de o lovitură de cuțit ce-i fusese înfiptă în centura pelviană, și lovi pe neașteptate cu pumnul în masă, că Naie tresări speriat și nu a fost mult ca să nu pice
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
pline. În mine vin să soarbă harul Învredniciri de lut sfințit Când în vecernie amnarul Scapără aure-n zenit. Mă scurg ca steaua în vecie, Ca un vulcan vărsat în lavă, Iar când se va sfârși-n beție Aceast-agheasmă din otravă, O să pășesc divin pe ape Ca-n răsucirile de harpe, Blestemul să mă facă șarpe Sau un parfum divin pe clape În nesfârșirea ce-mpresoară Această măreție sumbră În care eu sunt o vioară Căzută-n mine ca o umbră
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
leagănă-n mișcări șovăielnice, Treptele urcă în slavă stăpânul, Valul se sparge în unde concentrice, Pământul trimite, cu sevele, vinul. Istorii se nasc dintr-o mare gâlceavă Pe aur cărat cu sârg în morminte, Încă-i mai dăm lui Socrate otravă Urlându-ne setea de sânge-n cuvinte ... Privim cu dispreț spre cei care vin, Ne place răspunsul aflat doar în doi, De vină-i mereu același destin Ce nu a putut să ne facă eroi. Zace-n fiecare deșert câte
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
americi! Fugiți de cruce, de tămâie De ce-ați pierdut sfintele taine? De ce purtați străine haine Și care umple-vă de râie? Ce libertăți în plus mai vreți Când voi aduceți doar sminteli Și prinși de alții cu momeli, Purtați otrava în peceți? Biserica e-a lui Iisus În care nu vă văd intrând Ci în afara porții stând Cu vorbe care le-ați mai spus Mai multă zarvă decât zestre Mereu tot mai săraci în rod Că simbriașii lui Irod Dansează
VREMEA RĂTĂCIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359518_a_360847]
-
care ceea ce-ți doreai atât de mult s-a dovedit a fi de fapt exact ceea ce nu îți trebuia? Întotdeauna avem că etalon marile iubiri ale lumii.Dramele prin care au trecut,sfârșiturile nefericite ,sau fericite,după caz...sacrificiile,otravă și elixirul...operele literare născute în urma acestor iubiri...sinuciderile sau cămașă de forta.Sau nuntă cu alai de flori și luna de miere în Hawaii. Cred ca daca am înceta să ne comparăm cu eroii din literatura și filme și
PACIENT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359540_a_360869]
-
leneșe consoane ce vând cenușă unui fenix mort cu ochiul fix pe bezna de-ntuneric în camera cu amintiri mai e doar umbra unei harfe prin care umblă pasărea colibri în albii mări de mari singurătăți și plâng iluzii îndulcind otrava unor melancolii de miere de când clopotnițe bolnave se varsă triste -n mari ruine spre frigul devorat de coapse al unei doamne bizantine ce basm frumos umblă prin casă cu umărul virgin al tău ce basm frumos în scrum de timp
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
cățeaua nerușinată” Elena din Troia de carton, împreună cu gașca lor de mercenari și de politicieni hibridizați, aflați în comă tehnică și politică la nivel social-planetar, credeți că mai șovăie azi cineva la această curioasă tranzacție cu “conștiințele murdare” și alte otrăvuri și e-uri oțelite de NOW prin OMG-Monsanto?... Și totuși, dacă exist (existăm) prin sângele Electrei și a Elenei din Troia și gândesc (cugetăm) cu Inteligența luminoasă a Madonei Ifigeniei s-ar părea că această “Vânzătoare de Corăbii” să nu
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
ca o boare care coboară mai întâi în gând, apoi... se apropie în cercuri concentrice din ce în ce mai aproape, până fulgerător, te mușcă aprig cum mușcă șarpele, vipera te împresoară ca hidra, cu multiple brațe, îți pătrunde în trup, pe nesimțite, dulce otravă! tu nu mai ești tu, ești orgă, flaut, harfă, ce abia atinse, stau aproape de gura înfometată de cântec, de vorba șoptită, de răsuflarea care ninge flori de măr. dangăte în clopote de aur înzeiesc ochiul, fluvii ascunse primesc freamătul plopilor
ÎNZEIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360559_a_361888]
-
Publicat în: Ediția nr. 394 din 29 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ...în secunda fărâmării și lasă-mi, Te implor, pe pajiștea sufletului meu, dalta pe muchia căreia, a mai rămas o fărâmă de timp din ochiul Hidrei, înainte ca otrava să-i împodobească acea cochilie goală a vederii. în talpă, lasă-mi iarba amară să-mi vindece rănile iar drumul de jad, drumul... lasă-i nodurile să-mi atingă tâmplele, de câte ori noaptea ființei mele se adâncește în banal. voi scăpăra
DĂRUIEŞTE-MI, DOAMNE, GRAŢIA PIETREI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360569_a_361898]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > STARE 7 Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 394 din 29 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului adaug otrava la dulcele pas pe bârna valorilor îngropate între două clepsidre, două turnuri, două ferestre. sunt actorul de catifea, cu brațele asprite de fiarele pădurilor roșii. mușcăturile mă trezesc. văd secvențe de timp, lovind sacadat tâmplele ierburilor. crengi, rădăcini rupte râd
STARE7 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360597_a_361926]
-
urmăreai limbajul inimii prin dinastii luxuriante, înalte cât zidul identității mele! Ai lăsat să treacă peroane pe lângă tine până ce mi-ai învățat pasul pe de rost și nu de puține ori te-ai întrebat dacă locuiesc într-un lan de otravă celestă! Ei bine, am făcut pact cu seceta să nu-mi nesocotească lacrima, am făcut pact cu viscolele să nu-mi cutremure temeliile și am ridicat privirea spre alpiniștii cu stări atât de veticale încât te puteai ciobi în sforile
ÎNTRE SENIN ŞI NEGRU de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360652_a_361981]
-
28 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului N-am să visez flori albe pe ram Când viața îmi plânge în frunzele moarte. Mi-e frică să pictez nori de gheață pe geam, Când roua, zăpada, lacrimă-s toate... Când zarea-i otravă și noxele regi Și pruncu-i ucis pân' să se nască, ( În pântec de mamă ), cum nu înțelegi, Că timpul prezent e-un hău ce se cască, Să-nghită hapsân tot ce suntem Cu rele, cu bune, fără s-aleagă... N-
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360655_a_361984]
-
Răsfață-mă, dinții în carne împlântă-i, Iubirii mele să-i fii sfetnic și rege, Vreau șoapte de-amor spre mine, pribege, Sânii mei albi tu cu gura descântă-i. Cosește-mă până-i fragedă otava, De pe buzele-mi roșii otrava servește, Răsplată ți-oi fi în noapte, regește, Gura-ți flămândă de mine-i dovada. Iubirea ta-n mine-și compune tirada, Sunt cântec de-amor ce nu se sfârșește. Pentru a noastră sfântă și veșnică iubire Lasă-ți cuvintele
MĂ ARDE CLIPA-N CARE SUNT CU TINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360676_a_362005]
-
VI. DORUL, de Lucia Secoșanu, publicat în Ediția nr. 430 din 05 martie 2012. Ca un șobolan hămesit, dorul meu roade amintirile... Nu știe că pe bucata de brânză s-a pus otravă? Ba știe, dar nu mai contează. Îi e foame... Între nimic și speranță, are doar atât: amintiri! Între ieri și azi, amintiri. Între azi și mâine? Nimic! Lacrima este oaza care-i alină setea. Și ce dacă ieri a trecut
LUCIA SECOŞANU [Corola-blog/BlogPost/360683_a_362012]
-
contează. Îi e foame... Între nimic și speranță, are doar atât: amintiri! Între ieri și azi, amintiri. Între azi și mâine? Nimic! Lacrima este oaza care-i alină setea. Și ce dacă ieri a trecut lăsând încă un bob de otravă pe bucata de brânză? Dorul meu vrea balsamul dulce al morții. Dar pic cu pic, otrava l-a imunizat. Nu poate muri. Moartea nu-și are loc în inima dorului. Doar durerea! E stăpână peste un imperiu de dorințe născute
LUCIA SECOŞANU [Corola-blog/BlogPost/360683_a_362012]
-
amintiri. Între azi și mâine? Nimic! Lacrima este oaza care-i alină setea. Și ce dacă ieri a trecut lăsând încă un bob de otravă pe bucata de brânză? Dorul meu vrea balsamul dulce al morții. Dar pic cu pic, otrava l-a imunizat. Nu poate muri. Moartea nu-și are loc în inima dorului. Doar durerea! E stăpână peste un imperiu de dorințe născute doar pentru a muri neîmplinite. Pic cu pic acidul realității arde speranța, transformând imaginea zilei de
LUCIA SECOŞANU [Corola-blog/BlogPost/360683_a_362012]