1,609 matches
-
inimii (Vv. cordiș). Cea mai mare parte (circa 60%) a sângelui venos al inimii este colectată de sinusul coronar (Sinus coronarius) așezat pe fata diafragmatica a cordului, în partea stângă a sântului coronar. Acest confluent venos de forma cilindrica, în pâlnie sau de „pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la unghiul de convergență cu „vena Marshall” (vezi mai jos) până la locul de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
învăluirea defectului până la ignorarea lui și comutarea concentrată a energiilor pe altă direcție. Când auzi cât de urât ești, nu-ți mai rămâne decât să fii foarte devotat muncii tale. O astfel de remarcă: ce urât e Andrew! turnată în pâlnia urechii unui copil usucă lujerul speranței că va fi vreodată plăcut celorlalți prin înfățișarea lui. Altă dată, un predicator care poposește la casa tatălui său insistă ca acesta să dea Chinei un predicator. Părinții sunt oarecum înspăimântați, iar copilul se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
trecere a pragurilor, ca în Poarta paradoxală, Trepte fără prag sau În prag (în op. cit., pp. 27, 71, 108). 11 "Există o crăpătură a lumii/ sau poate doar/ o prăpastie/ o ușă spre o odaie fără pereți/ și fără acoperiș" (Pâlnie albă, în op. cit., p. 34); Ar trebui un prag suspendat/ dincolo de care/ să fie cerul albastru/ deasupra mării" (Plajă pustie, în op. cit., pp. 106-107), o "punte vizibilă/ drum de raze care nu sorb lumină de nicăieri" (Strigare, în op. cit., p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
inimă exterioară de scos sufletul din letargie. Nu putu să-i ofere reginei analogia cu morile de vânt asanatoare de mlaștini, căci pe-atunci gândul lui doar cocheta cu inventarea lor. În visele lui cele mai ambițioase apăreau deseori niște pâlnii înrămate pentru frumos, în care, cufundându-se în obscuritate, strălucirea lui kalon crea un efect de sucțiune, capabil să dreneze simțirea de lehamite. Își zicea că, dacă le-ar fi cuplat două câte două în partea de jos, după modelul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a lungul interstițiilor sale, la viața tumultuoasă a mării. De ce-i juca tocmai lui un asemenea renghi veneratul maestru iluzionist? Prin ce cotloane i-o fi dosit el aurul oțelit al virilității? Tânărul și femeia de deasupra lui formau două pâlnii unite într-o clepsidră prin îngusta porțiune în care pielea lor venea în contact; acolo, învârtită de neastâmpărul static al atingerii, o morișcă robace îi măcina lui contururile imaginii de sine și nervii. Orice mișcare antrenează imperceptibil altele, chiar prin intermediul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o parte și de cealaltă, avansul inexorabilului, stabilizând-l pe traiectorie. Labirintul clasic, în spirală, reprezintă proiecția în plan a vortex-ului devenirii - poate nu ultimul motiv pentru care continuă să exercite o fascinație aparte asupra minții. Interesant e că tocmai pâlnia susținătoare creează turbionul, sau mai bine zis mica ei deschidere centrală, parcela ei lipsă - cea mai joasă și mai străină - ce orientează ochiul vârtejului. Peretele translucid al pâlniei desparte fără greș infinit de marea confuzie cu care infinitul mic al
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
continuă să exercite o fascinație aparte asupra minții. Interesant e că tocmai pâlnia susținătoare creează turbionul, sau mai bine zis mica ei deschidere centrală, parcela ei lipsă - cea mai joasă și mai străină - ce orientează ochiul vârtejului. Peretele translucid al pâlniei desparte fără greș infinit de marea confuzie cu care infinitul mic al evitării pare îmbibat; el zvântă, practic, fapticul de posibil, pietrificându-l. Ricoșeu cu ricoșeu, ca la jocul de flipper, momentul inoportun e dirijat către întâlnire; diferența e că mașinăria
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
imagine abstractă: med. torace în butoi (cf. fr. thotax en tonneau; en. barrel chest); torace în carenă (cf. fr. thorax en carène; en. chicken breast); med. torace în clepsidră (cf. fr. thorax en sablier; en. rachitic chest); med. torace în pâlnie (cf. thorax en entonnoir; en. tzunnel chest) etc. Metafora specializată respectă principiile generale de organizare a metaforei teoretizate de reprezentanții cognitivismului, cuprinzând cel puțin doi termeni, conform structurii A este B (G. Lakoff and M. Johnson, 1980). În acest proces
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
scapulae, -arum s.f. pl. "umăr, spate"): med. ro. scapula, s.f. (cf. fr. scapula, s.m.; scapula. NA); schizo-,-schiză "a împărți" (cf. gr. σχίζω, -ειν vb. "a separa"): med. ro. schizoidie, s.f. (cf. fr. schizoidie, s.f./en. schizoidia); scifi-/scifo- "cupă, pâlnie" (cf. gr. νσκύφος, -ου s.m. ,,cană"); scinti-/scintilo- "scânteie" (cf. lat. scintilla,-ae s.f. "scânteie"): med. ro. scintilator, s.m. (cf. fr. scintillateur, s.m.; en. scintillator); sclero- "dur, duritate" (cf. gr. σκληρός, -ά, -όν adj. "tare, dur; dureros): med. ro.scleroză
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
explodează deasupra mea o bombă cu magneziu. Arde puternic, un bulgăre șuierător atârnând de o parașută. Văd un Rolls Royce (?) negru în ploaie. Mai multe împușcături. Fug peste grămada de compost și mă culc într-o scobitură în formă de pâlnie. Îi aud pe gonaci chemându-se unul pe celălalt prin radiotelefoane. Zac cel puțin o oră pitit într-o claie de fân, totul e putred, mi-am pierdut simțul mirosului. Intru în casă. Mă așez pe o barcă de cauciuc
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
îi cunosc binișor pe amândoi - Turnatu’ și Turnătoru’ sau, mai biblico-juridic zis, Vătămatul și Vătămătorul. Mâhnirea este cu atât mai mare, cu cât asistăm la un divorț de neimaginat, de tipul Marx vs. Engels, Ismail vs. Turnavitu, Eminescu vs. Creangă, Pâlnia vs. Stamate, Castor vs. Pollux, Ahile vs. Patrocle ori Patrocle vs. Lizuca. Pe Vătămat l-am întâlnit pe când ucenicea în preajma produselor și personalității unui megaloman feroce. O poștă a redacției îi recomanda lui Turnatu’ să nu-l mai imite pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mâini fericirea, mi s-a scurs printre degete - IV 7). La banchetul final - constată gardienii care preiau parțial rolul corului antic - eroii beau și tac fiecare în felul lui și totuși cu un aer de familie : Agamemnon bea ca o pâlnie, tace și se uită drept înainte, încruntat ; Clitemnestra bea printre dinți, tace și zâmbește ușor în gol ; Egist căruia îi licăresc ochii dă peste cap paharele și se uită tot timpul la rege, iar când li se întâlnesc privirile întoarce
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ea s-a lăsat să alunece pe nisip, în vreme ce o săruta pe gură, mângâindu-i coapsa și pântecul pe sub rochia cu bretele. O simțea nerăbdătoare și, totodată, voluptuos obosită, când, din vârful dunei, cineva începu să strige cu mâinile făcute pâlnie: "Domnule locotenent, sunteți acolo?" Da, sunt aici, răspunse cu o voce de adormit trezit în plină noapte. Ce e, Ioane?" "Veniți repede, domnule locotenent, vă cheamă căpitanul. Hitler a atacat Polonia!" Locotenentul se lovi peste frunte: "Iar ticălosul ăsta!" I
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în fața lui, se opri și se uitară surprinși unul la altul, în vreme ce câinele lansă un lătrat prietenos și preventiv totodată. Contrariat, calul își manifestă nerăbdarea trăgând de frâu. În clipa aceea, din vârful dunei, cineva începu să strige cu mâinile pâlnie ca să se facă mai bine auzit: Nel, Nel! Era o fată cu părul în vânt, care făcea semne ca și cum era vorba de ceva urgent. Tot cu mâinile în buzunare, Nel își depărtă brațele în semn de părere de rău (trebuie
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care umblă prin cuvinte speli rufe speli cerul speli bolnavul de astmă nu speli moartea ca un cîntat de cocoși proști; el a refuzat sandvișul de ceară sandvișul de păcură tu ai trăit numai pe acoperișul depozitului de carburanți mîinile pîlnie la gură cheamă pe cineva care poate povesti cine sîntem; mare caravanserai poezia într-o lume stupidă afacerea Keats, afacerea Eminescu nu există! paștele cailor zice cîteodată Marilyn Monroe o iubesc apoi se aruncă de la etaj snobii privesc încîntați căderea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
albinărit Printre multiple pasiuni ale tatei, albinele ocupau un loc deosebit. În grădina de flori din fața casei a așezat peste zece stupi sistematici și avea mereu în atenție comportarea albinelor. Când roiau, prindea roiul cu un dispozitiv în formă de pâlnie și-l așeza într-un nou stup. Nu era zi ca să nu treacă tata pe la albine. Se îngrijea de hrana lor, de curățatul fagurilor, de ocrotirea albinelor pe vreme răcoroasă. Nu o dată le-a pregătit sirop de zahăr ca să poată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care vrea totuși să sporească randamentul muncii sale la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă cu doi colți la 80 cm și longitudinal și transversal, și acum, la Întretăierea liniilor, dă drumul boabelor printr-o pâlnie. Va putea astfel să aibă spor la prășit, pe care-l face cu o vită, eliminând total mâna de lucru. Urmează un stăvilar imens, iar apoi trecem podul În statul Wisconsin, În orașul La Crosse. Printre fermierii elvețieni din Wisconsin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pur și simplu, față de adulții care se afundau tot mai mult în marasmul acelei gândiri „duble, de zi și de noapte”: sclavi și robotizați rușinos politic la „serviciu, la fabrică” și „liberi” noaptea între patru pereți, cu urechea afundată în pâlnia Europei libere!... Da, „entuziasmul” tinerilor pentru „acel Ceaușescu”, singur și bine intenționat, înconjurat de o liotă de profitori și nepricepuți, s-a stins, dar... disprețul, disprețul pentru „acei adulți” nu cumva a rămas, ca un reziduu al acelor decenii de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spus să ducem data viitoare o leică, dar eu nu știu ce-i “leica”. Sincer să fiu, nu știam nici noi. Am consultat Dicționarul Universal al limbii Române elaborat de Șăineanu și am aflat astfel că “leica” moldovenească nu este altceva decât pâlnia de bucătărie. A trecut totuși cu brio de la școala elementară la liceu, a fost cuprinsă de postul de radio Iași, la Ora Copiilor și a continuat să fie bucuria și mândria noastră. Cu ocazia Împlinirii vârstei de 16 ani i-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Cișmigiului, unde, cu toată lu mea mă runtă de pe bulevard, ascultam, prin tuburi lungi de gumă vârâte În urechi, și vă Închipuiați cu ce emoții, „Asaltul de la Gri vița“ Înregistrat pe cilindrii de ceară moale; repede popularizat și intrat, cu pâlnia lui multicoloră și cu răsunetele lui barbare de clanaret și de manele orientale, În zaiafetul de duminică al mahalalelor, iar de aci, și mult mai târziu, cu plăcile lui de jazz și hot, În restul lumii melomane. Primul zbor În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
părțile întunecate, l-au fascinat și l-au convins că are de-a face cu cel mai mare, cel mai dat în pizda mă-sii tip din istoria omenirii. De unde a aflat? Avea de unde să afle. Cine stătea cu urechea pâlnie, cine știa să culeagă firimituri afla, se alegea cu toată pâinea. În Moscova începuseră să se dezlege limbile și, mai pe ocolite sau mai direct, mai pe șoptite sau mai tare, în anumite cercuri, se cam spunea adevărul despre Stalin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fără îndoială. Nu mai avea el norocul ăla ! Deocamdată dăduse peste două șuruburi, o bucată de cauciuc, un arc mic de fier, o bucată de ceramică foarte veche și o pastă de pix - și pe toate le pusese într-o pîlnie. ținea astupată cu degetul găurica pîlniei să nu-i cadă șuruburile. Acum mergea pe țărmul mării. Marea era neagră, de parcă era toată de nămol. Era atît de multă, încît se puteau face din ea nu știu cîți epoleți, nasturi și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
norocul ăla ! Deocamdată dăduse peste două șuruburi, o bucată de cauciuc, un arc mic de fier, o bucată de ceramică foarte veche și o pastă de pix - și pe toate le pusese într-o pîlnie. ținea astupată cu degetul găurica pîlniei să nu-i cadă șuruburile. Acum mergea pe țărmul mării. Marea era neagră, de parcă era toată de nămol. Era atît de multă, încît se puteau face din ea nu știu cîți epoleți, nasturi și insigne. Se trezi în nămol pînă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să dea numai din cap și să zică „îhî“, pentru a nu strica solemnitatea momentului cu împleticelile ei. Mai întîi, Dănuț inspectă uneltele de care urmau să se servească în îndeplinirea misiunii. Fetele aveau cîteva lopățele de plastic și o pîlnie. „Cu pîlnia asta ce faceți ?“ Ridicară din umeri. „O punem de-o parte, poate ne folosește mai tîrziu.“ Apoi aruncă o privire către supușii săi ; aceștia erau pregătiți, și băiatul citi în ochii lor dorința de a trece cît mai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
numai din cap și să zică „îhî“, pentru a nu strica solemnitatea momentului cu împleticelile ei. Mai întîi, Dănuț inspectă uneltele de care urmau să se servească în îndeplinirea misiunii. Fetele aveau cîteva lopățele de plastic și o pîlnie. „Cu pîlnia asta ce faceți ?“ Ridicară din umeri. „O punem de-o parte, poate ne folosește mai tîrziu.“ Apoi aruncă o privire către supușii săi ; aceștia erau pregătiți, și băiatul citi în ochii lor dorința de a trece cît mai repede la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]