8,628 matches
-
de Cultură condusă de Sima. Mă rog - zâmbesc fără să-mi vină. Cine știe cum călcaseră bieții de ei, cu stângul, când veniseră aici, la noi. Și? Bine. Au scăpat doar cu niște amenzi usturătoare, dar... Poate că nici eu nu am pășit cu dreptul, nu? Bine, domnule, dar dumneata ai deja vechime. Ce? Altfel mai stăteam noi acuma de vorbă? Aha! Da, da. Așa e. Probabil dumneata ai reușit să treci de testul inițial. Să sperăm. Păi nu, că acuma ești o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
acuma de vorbă? Aha! Da, da. Așa e. Probabil dumneata ai reușit să treci de testul inițial. Să sperăm. Păi nu, că acuma ești o persoană influentă deja. Ce vă face să credeți? Dramatizarea nuvelei lui Alexandru Ivasiuc...Așa că ai pășit cu bine și în Anul Nou. Replica aceasta sunase ca un deșteptător pentru o trezire din somn. Îmi năvăliră automat, în minte, întâmplările prin care trecusem în noaptea de revelion, la cumpăna dintre 1976 și 1977, cea cu depanarea statuetelor
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
săli spațioase de cazino, prin fragmentarea acestora cu pereți de placaj sau de pefele. Cu câteva minute înainte de venirea Iozefinei, mă convinsesem cât de periculos este să dialoghezi, să povestești, să te confesezi în această bibliotecă. Ies și eu mâhnit. Pășind prin ninsoarea abundentă, sufocantă chiar, auzeam ca un ecou, clapele de pian din filmul Love story, pe care l văzusem de două ori. Fusese singurul film pe care avusesem răbdare să-l văd de două ori. A doua oară nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
sau școala¸ numai să fiu dus cât mai des la film unde cel mai mult mă atrăgeau hainele de epocă, multitudinea de culori ale hainelor, interioarele încăperilor, etc, toate apărând parcă, de undeva, din nimicul peretelui, înfiripat brusc din întuneric. Pășind în clarobscurul din sala propriu-zisă de film sau stând acolo pe întuneric, departe de căldura toropitoare a străzii, vara, sau de gerul de afară, departe de viforul care spulbera zăpada, iarna, mi se părea adesea că până și inima din
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în umbra fricii de boală. Mărturisesc, că și eu am pierdut mulți ani scormonind și torturând propriul meu corp. M-am oprit la un moment dat, am trasat imaginar linia mea, m-am gândit bine și cu deosebit curaj am pășit peste acea linie, lăsând în urma mea un trecut zbuciumat și confuz. M-am uitat în trecutul meu l-am acceptat și am înțeles că este ireversibil, deci nu mă mai poate afecta. A fost ceva fantastic, după patruzeci de ani
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
care mi-a dat curaj și speranță și mulțumesc pe această cale, nașei mele Lăcrămioara și lui Dragoș că a plecat la plimbare în acel sat. Doamne, câtă bucurie am mai experimentat eu în c=teva secunde, în care am pășit pe picioarele mele fără să mă doară. Îmi venea să urlu de fericire, mi se întâmpla practic un miracol și nu-mi venea să cred. Corpul durere a fost învins, iar eu reușisem mult mai simplu decât mă așteptam, îmi
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
dacă ține puțin apa îngheață doar un pic la suprafață și dacă vrei să mergi pe acea gheață subțire o rupi și cazi la fund, dar dacă gerul ține mai mult, atunci apa îngheață într-un strat gros și poți păși liniștit pe ea, chiar poți să dansezi. Așa este și cu acest proces de transformare interioară care necesită răbdare și perseverență, unde există o triadă de transformări: dezghețare-modificare -înghețare, în ceea ce privește echilibrul unui sistem psihic și modificarea acestuia. Dar este posibil
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
o scânteie... Aceasta i-a dat speranță și puteri să înainteze. A mai privit o dată în jur, doar-doar va apărea Hliboceanu de undeva. Cine știe? Țipenie însă. Doar urletul vântului stăpânea totul. Descumpănit, a pornit în directia țăndării de lumină... Pășea cu îndârjire. Luminița din depărtare părea însă că nu mai este atât de aproape cum i s-a năzărit la început... Mergea gâfâind, luptându-se cu vântul și cu nămeții pentru fiecare pas... Ion Cotman, aflat în fruntea convoiului, se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-i, Ioane? De ce n-o venit și Vasile? Asta era întrebarea de care se temea Cotman. Dacă ai să mă lași să intru, am să-ți spun - a lungit el vorba. Intră, Ioane! Intră! Cu încetineală de melc, Cotman a pășit dincolo de poartă, ferindu-și fața de privirile întrebătoare ale Dochiței. Ajunși în casă, Dochița l-a poftit să șadă pe un scăunel lângă sobă, că „Îi fi înghețat pe vremea asta”. Cotman s-a așezat, neîndrăznind a privi în ochii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Drept, cu măreția autoimpusă a omului scund, care nu-și permite să irosească nici un milimetru din statură, Napoleon Bonaparte Își strecură mâna dreaptă Între reverele tunicii și o porni precaut de-a lungul benzii negre care străjuia peretele. Nu putea păși apăsat, căci risca să alunece, iar un conducător, se știe, e compus din ordine, uniformă și pași de defilare. Pe măsură ce dalele se uscau, Începu Însă a stârni din tocuri ecouri cadențate, pe care le potrivi după imensa pendulă din capătul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu putea explica absolut tot ce se Întâmplase. În acea debusolare generală, mai vechea noastră cunoștință, polițistul sferic, s-a desprins din rândul simplilor participanți la trafic și a Început să urce Încet treptele spre templul său din mijlocul intersecției. Pășea grav, simțind că purta pe umeri nu doar responsabilitatea acelei Încrucișări de drumuri, ci cumva, asemenea miticului Atlas, povara Întregii planete. Chipul Îi găzduia un rictus preocupat, de parcă mișcarea de rotație a Pământului i-ar fi pricinuit o amețeală cronică
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de substanță, care în toate împrejurările și în toate domeniile, de la artă la sport, nu își găsește mulțumirea compensatorie decât în descărcări violente! Dreams land, cea de a doua piesă a serii, realizată de Cosmin Manolescu, ne-a invitat să pășim, mai întâi legați la ochi și conduși de mână, într-un spațiu pe care l-am perceput mai întâi auditiv și apoi vizual, când ne-am dat jos de pe ochi eșarfa cu care fusesem legați. Sunete senine, primăvăratice, ciripitul unor
Danse. Entre. Deux by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9192_a_10517]
-
și asta o posibilitate, dar nimeni nu știe: totul e simplă speculație și ghiceală." (pp. 146-147) Totul e speculație și ghiceală.... Cînd acest adevăr e spus de un fizician ca Feynman, atunci filozofii pot răsufla ușurați: nu sunt singurii care pășesc pe nisipuri mișcătoare.
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
a contaminat aproape două săptămîni, dacă nu mai bine, un spațiu rece, rigid, ca cel din foaierul de jos al sălii mari de la Național. Expoziția mi s-a părut un teritoriu tampon, de mare respirație culturală, în care spectatorul a pășit și, fără să fie conștient, era îmblînzit, pregătit, ca într-un prolog, pentru atîtea și atîtea alte vise teatrale spre care urma să urce. Uniter-ul a preluat ideea și tot acest fond expozițional și, prin susținerea Ministerului Culturii și a
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
de neînsemnate ca România. CEAUȘESCU: - Modul În care pui dumneata problema este principial greșit. În primul rînd, că România e o țară foarte avansată. Ne aflăm pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate, un drum pe care voi nu veți păși poate niciodată. Și nu uita că suntem urmașii lui Burebista! În al doilea rînd, insula aparține unui cetățean român și deci României, conform dreptului internațional. A fost cumpărată cu acte În regulă, iar eu am de gînd să mă retrag
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu se potrivește tocmai bine coafurii de păpușă Barbie, iar pantofii cu tocuri potrivit de Înalte sunt de fapt cam incomozi. Și un surîs ușor crispat pe chipul nu neapărat frumos - simpatic. Ușor absentă, poate prea absorbită de propriile gînduri, pășea ferm, dar la Întîmplare, ca și cum nu ar fi știut În ce direcție să apuce. De aceea, poate și ușor confuză. O provincială conformistă pînă În măduva unghiilor din așa-zisa specie Domestica. Încă nu se hotărîse să ia un taxi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îi spunem Kiki... - mai simți nevoia să adauge. Siguranța tinerei femei o intimida. TÎnără, dar știa să negocieze! Christina se simțea În fața ei așa cum s-ar fi simțit la o secție de poliție, dacă ar fi fost vreodată acolo. Oricine pășește pe ușa unei secții de poliție știe de la bun Început că nu este complet nevinovat și că un anchetator cît de cît priceput ar putea afla asta. Viitoarea mamă rămase pe gînduri, destul de nehotărîtă. — Are să mai dureze, sunt abia În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cam groase. — Doriți să probați? Întrebă. — Nu știu... Ghm! Nu știu, să mă mai gîndesc... De emoție, Naggie răgușise brusc. Chiar și vocea vînzătorului semăna aproape perfect cu aceea a lui Marlon Brando. Noroc că Între timp el se Îndepărtase - pășind rar, apăsat, ca un stăpîn - altfel cine știe ce s-ar fi putut Întîmpla. Naggie simțea cum Încep să-i tremure genunchii. Ăsta da, bărbat! Îi plăcuse pînă și parfumul lui, deși, dacă Bill ar fi folosit același parfum, l-ar fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Colonelul Își desfăcu bretelele pantalonilor, iar după ce descheie și nasturii prohabului, se aplecă mult În față, sprijinindu-și resemnat coatele pe birou, În așteptarea intervenției asistentei, care Între timp intrase În cabinet, urmată de secretară. Cele două se apropiară prudent, pășind pe vîrfuri, ca și cum ar fi pregătit o ambuscadă. — Nici nu mă așteptam să fie altceva, Majestate. De fapt, savanții dumneavoastră au găsit exact ceea ce căutau, la fel cum li se Întîmplă dintotdeauna savanților de pretutindeni. De aceea, merită cu prisosință
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ajute. După cîteva minute, Naggie scoase dindărătul cortinei numai mîna, În care atîrna fusta, și-i ceru: — Adu-mi te rog o mărime mai mare. După ce privi cu luare aminte obiectul vestimentar ce-i fusese Încredințat, Marlon porni printre rînduri, pășind rar și cu băgare de seamă, pentru a găsi ceva asemănător. După cîteva minute, găsi ce căuta și, revenind, trase numai puțin cortina, oferindu-i pentru probă noul produs. Naggie rămăsese Între timp numai În furou, fiindcă n ar fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ceva cu ochii Închiși. Deodată se opri și se Întoarse către doamnele care urmăreau, ținîndu-și respirația, acest nou ritual. — Ea va sta În centrul Marii Spirale, spuse. Apoi, luînd-o de mînă pe Christina, o conduse spre locul ales mai devreme. Pășea rar, Îngîndurată, cu pleoapele lăsate, murmurînd În continuare cuvinte nedeslușite. Peste Întreaga adunare se lăsă o liniște solemnă, Încordată și totodată limpede. CÎnd Joanna-Jeni și Christina ajunseră lîngă punctul de executare a penalty-urilor, din rîndurile de la spate, mai precis din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
că din cauza lui Își pierduse vocea, pe vremea cînd era tînăr și visa să devină cîntăreț rock. Atunci, un imbecil i-a spus că e suspect de cancer laringian și că, dacă o să mai cînte, o să moară. CÎnd maiorul Smith păși În birou, colonelul zăcea cu capul pe masă, acoperindu-și fruntea cu palmele, ca s-o Încălzească. Luase mai multe aspirine, care Îi ameliorau pentru scurtă vreme starea, pînă cînd Începuse să-l doară și stomacul. O altă metodă, pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Vic. Poate că totuși Michel dormea. Atîta doar, că nu-l chema Michel, ci David. După ce ieșiră din peșteră, Vic stinse lanterna, deși afară era aproape la fel de Întuneric; luna Încă nu răsărise, sau poate că apusese deja. Pablo Îl urma pășind mult aplecat, Încercînd să se ferească astfel de tăișul rece al aerului. În cele din urmă, cărarea pietroasă pe care urcau se pierdu printre alți bolovani albi și umezi. Pesemne că mai devreme plouase. Curînd, ajunseră la marginea unui desiș
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să abată atenția soldatului inamic către niște tablouri de pe pereți, reprezentînd mental diferitele ramificații ale eului. În momentul cînd la fereastră apăru elicopterul pilotat de colonelul Pruritanal, soldatul Încă mai aduna șaibe și bani mărunți dintr-un sertar. Generalul Smith păși cu eleganță peste pervazul ferestrei deschise și urcă fără efort În elicopter, ca și cum ar fi trecut printr-o membrană, În timp ce colonelul Pruritanal striga la el să nu-și uite parașuta. „Am un singur defect: știu că sunt deștept. În engleză
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
președintele Nixon, pe o insulă din Oceanul Pacific. Vom stabili Împreună coordonatele majore ale noii ordini internaționale. Păi, suntem deja pe o insulă! Pablo nu-i răspunse imediat. Se ridică din fotoliu și făcu de cîteva ori Înconjurul mesei de biliard, pășind apăsat, cu mîinile la spate. Pe chip i se puteau citi preocuparea și efortul dureros de a-și aminti ceva; căuta cu Îndîrjire În mintea sa tulburată, dar gîndurile la care Încerca să ajungă erau În altă parte. În cele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]