4,130 matches
-
Printre tulpinile de sînger Printre transparențele aniversare Sau ne lasă Într-un crîng cu nuiele Unde ca să-ți cîștigi existența Trebuie să suferi Cu spinarea dezvelită Așa bun cum este Dumnezeu ne cheamă la socoteală Mai apoi Poate pînă atunci pățește Doamna Și cu noi Ce a mai pățit Cu altul Dacă Bunul Dumnezeu binevoiește Să mai creadă Poveștilor noastre
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/2387_a_3712]
-
ne lasă Într-un crîng cu nuiele Unde ca să-ți cîștigi existența Trebuie să suferi Cu spinarea dezvelită Așa bun cum este Dumnezeu ne cheamă la socoteală Mai apoi Poate pînă atunci pățește Doamna Și cu noi Ce a mai pățit Cu altul Dacă Bunul Dumnezeu binevoiește Să mai creadă Poveștilor noastre
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/2387_a_3712]
-
prea multe impresii sunt și astfel de localuri" (șapteseri.ro). O intensificare a evaluării negative, tipică pentru limbajul popular, se obține prin precizarea anatomică: "Mai ai impresii în cap ?" (bugmafia); "numai fufe cu impresii-n cap" (sapteseri.ro); "ehe, așa pățești cînd ai impresii în cap" (autoshow.ro). De multe ori este specificată natura pretențiilor ironizate; există impresii de scriitor: ("mă cred puțin miezul pământului și am impresii de scriitor", weblog.ro), de vedetă ("mai știu eu ce Ťlălăitorť cu impresii
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
i-au adus și i-au dus de prin Moldova: "Elefter. Năpaste grecească și acesta Moldovei, venit în domnia lui Mihai vodă și rădicat la boierie." Degetul care arată e al lui Neculce, poantele ale lui nenea Iancu. Rău o pățesc Kantacuzinii, vîrîți în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de autobiografie, în legătură cu înainte pomeniții vel-boieri: "Bunică-mč, muma tătîni-meu, fiind soră cu Safta Pășcănița, muma logofătului Iordache Pașcanul vară primară cu cuconul logofăt Ioniță Conta, ce-i zice Ciubrică, bunul
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
aproape zilnic prin diferite piețe, iar cei care aduceau în timpul nopții victima și o împușcau, știau că lumea care vedea aceste scene nu credea ce scria pe pancartă. De altfel, acesta era și scopul lor, că lumea să știe ce pățesc cei care se opun regimului comunist. După îmbrăcăminte, oricine și-ar fi putut da seama că cei împușcați în cap nu erau borfași și oricine făcea legătură cu oamenii care dispăreau zilnic, răpiți de pe străzi, luați cu forța din case
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
agitație văzută de sus, cu ironie - e foarte des prezentă în discursul relatat, în vorbirea directă sau indirectă. Face și drege e și unul dintre clișeele eufemistice ale pseudocitării, procedeu descris de Magdalena Vulpe (alături de: c-o fi, c-o păți; că așa, că pe dincolo; că treacă, că meargă; că sucită, că-nvârtită; că-n sus, că-n jos; încoace, încolo; că-i laie, că-i bălaie; nu știu ce etc.); autoarea sugera că mulțimea și frecvența în uz a acestor construcții (prin
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
emoțional și care însumează trăiri mărturisite sau nu, taine de tot felul, rostite sau nu. Astfel de cărți populează un teritoriu strict personal, profund subiectiv și intangibil, în care se petrec numai fapte și întîmplări bune, în care nu poți păți niciodată nimic rău, în care ești ocrotit, iubit și răsfățat, în care poți să rîzi și să plîngi în voie. Pe acest teritoriu se găsește și Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi de Nikolai Nosov. O carte care a
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
și grozăvie ce făcuse romanilor (...) Că iată, de la Tit-Vespasian, dintr-al doilea an al împărăției lui până la al optsprezece, adecă a lui Traian ce era atunci, numai ce trecuse ani 34, și nu să domiriia nici și-aducea aminte ce pățise; că atuncea ei iar sculându-se și rădicând cap, au mers asupra lor acel împărat Tit, fiind de la Hristos ani 72 și, ocolind Ierusalimul și cetatea, o au fărâmat, și biserica cea mare ce avea atuncea ovreii o au ars
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
nativă, observăm ușor și trebuie să spunem că: 1. Politichia, dacă nu își va găsi vadul, adică dacă nu va face ca și poporul să trăiască la propriu, nu cu chestiuni ca și până acum, cu o fi și o păți, într-o zi, ca în `89, o să-și piardă definitiv chitia (ca să nu fiu interpretat greșit, am folosit termenul ,,chitie’’ pentru că nu am încă o viziune asupra anotimpului!). 2. Pe ușa culturii și literaturii române, se intră numai pe ușa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
știu dacă la unguri, în prezent, în trecut, existau călimări de mare calibru ca la noi în seculul 19, nemaivorbind de vechii cronicari, condiția pe-atunci fiind doar ca stăpânul neapărat s-o fi mierlit... (la urma urmei și Tacitus pățea la fel)... Dar ce face Cucoana noastră, Limba română?... Să luăm corupția, nu foarte mare, corupția de rutină, cum era ea tratată odinioară... Nu știu cum ar suna relatarea în ungurește, limbă mândră și expresivă, dar pe românește ar veni cam așa
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
seara am din nou ocazia să stăm pe îndelete de vorbă: îl întreb pe Mario dacă i s-a întâmplat vreodată să plângă când a scris vreo scenă, recunoaște că da, când a scris Casa verde. Îi spun că am pățit același lucru cu Graffiti al lui Cortazar. Prezent la masă, Mircea Cărtărescu, vizibil tulburat, i-a împărtășit în limba engleză emoția de a-l întâlni și i-a mai spus că, în opinia lui, Războiul sfârșitului lumii e comparabil cu
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
era sfatul mai mare Iacă toți lăeții și goleții Cu măciuci înarmați și topoare Ba iacă și ciurarii sumeții împresurară cinstitul sobor, Cucavel era (șeful) lor Ah, le sentiment du déj vu!... Al lucrului pe care noi aveam să-l pățim în viitor. Beleaua-i gata. Dar ce strigă gloata (minerilor). Moarte soborului mișel, sus Cucavel! care ieșind în față, țipă: ...cu vorba îndrăzneață: - Voi gândiți că numai voi minte întreagă aveți și gură vorbeață?... Intelectualii adică, și noi, prostimea, nu
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
a dus Dumnezeul repartiției guvernamentale cu șase ani înainte. Unora dintre ei această așteptare le-a lăsat pe față un fel de speranță adolescentină că la un moment dat li se va face dreptate. Alții, majoritatea, au aerul că au pățit-o nevinovați, dar nu mai vor să-și amintească prin ce au trecut. La Clubul Diplomatic, timp de cîteva ore s-au împăcat toți cu soarta lor de azi. La plecare, pe cei care veniseră acolo cu mașinile din provincie
După 25 de ani by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10187_a_11512]
-
șerpii pe tărâmul lor, iar moșul o rămas singur pentru tot restul vieții. Într-un târziu și-o adus aminte de vorbele celor doi ghicitori și oftă pentru soarta lui potrivnică, căci după cum i-a fost scris, așa o și pățit. Pe patul de moarte striga nemaibăgând seamă de Sfântul Maslu, de popii din jurul lui: „Șerpoaica mea, de ce m-ai lăsat?” A murit Grigore cu pielea rece și cu lacrimi pe obraz.
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
Lacrimile-mi curgeau gogoloaie și câinii începuseră să latre înciudați pe la uluci. Am amuțit de spaimă când întrezării că în fața mea era o umbră ce venea spre mine. Era tata. Mă luă pe sus și-mi spuse răgușit: - Vezi ce pați dacă nu te ogoi? Mai bine stăteai acasă și te jucai cu pulma! În noaptea aceea nu-mi veni Moș Ene. Înțepăturile de la genunchi nu-mi dădeau ghes să pun geană pe geană și-o auzeam pe mama cum plângea
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
explicandu-le ce am făcut în realitate și combătând cu argumente minciunile usl-istilor. Dacă și acum continuăm să ne dezicem de propria guvernare le dau dreptate celor care spun că se poate și mai rău pentru noi decât ce am pățit pe 9 decembrie”, a mai spus PDL-ista.
De ce crede Elena Udrea că a pierdut PDL alegerile by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39911_a_41236]
-
a exasperat de atîta indiferență și s-a metamorfozat în iritare fundamentală. Nu e ceva nou, așa se întîmplă tot mereu cînd excesul de sensibilitate dă în exasperare: el devine febră sarcastică. E un mecanism infailibil. Iată, bunăoară, ce-a pățit doamna Caliopi Dumitrescu din exces de compasiune față de oropsiții de după primul război, pe care-i căina într-atît încît, în cele din urmă, a scăpat următoarea strofă sinceră, dar de tot nepotrivită pentru o doamnă: „Tristă stam într-un colț/ Gîndindu-mă
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
alte județe. PNL nu pare a avea resurse: la tv timpul de antenă e limitat, afișajul lor este modest, iar sloganurile de pe pereți nu mișcă, oricum, pe nimeni”. Scandalul Puișor a modificat strategiile de campanie? ”Toți se tem să nu pățească la fel ca Florin Popescu, mai ales că vorbim de o campanie care nu prea contează pentru liderii locali. Acum pot să zică: nu avem voie să cheltuim mai mult. Sunt avantajate partidele cu mulți activiști, care se pot mobiliza
Paradoxul certurilor Băsescu-Ponta. Cine câștigă, cine pierde by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/30766_a_32091]
-
învețe, fiindcă principiul cronologic a fost desființat. *Al șaselea argument: eu pot să insult acuma drapelul țării*, personalitățile marcante... În lege nu mai există incriminare penală pentru acest lucru, pentru profanarea sau batjocorirea simbolurilor naționale. Fac ce vreau și ce pățesc? În cazul cel mai bun, dacă acționează guvernul sau autoritatea, primesc o amendă. *Al șaptelea argument:* am aflat cu stupoare că asociația culturală Forumul Românilor din Covasna, Harghita și Mureș nu primește un leu de la Guvern pentru acțiunile sale culturale
Dinu C. Giurescu: Manifest către români - "Mergeţi la vot în număr mare!" () [Corola-journal/Journalistic/41323_a_42648]
-
cu abordarea similară în acțiune la noi acasă. Am văzut o abordare foarte incorectă legată de cât de supuși suntem Bruxelles-ului. E o copilărie. Avem un tratat, iar Bruxelles-ul reacționează când nu-l respectăm. Amintiți-vă ce a pățit Italia", a semnalat Traian Băsescu.
Băsescu: Am obținut ce-am vrut la Consiliul European de toamnă () [Corola-journal/Journalistic/41710_a_43035]
-
că sunt rupt în două. Unul e cititorul, care admiră, celălalt autorul de însemnări, care bombăne. Când nu pot să cârtesc, nu prea găsesc ce să scriu. Pe deasupra! Citesc, alternativ, și Elogiul nebuniei (al prostiei, de fapt) și tot așa pățesc. E drept, aici a intervenit timpul. Nu mai gândim la fel, nu mai avem aceleași preocupări. Rămâne felul de a spune, pe care îl admir. Totuși, ceva. Zen e jurnal de criză. M.C. nu poate să înceapă Orbitor 3. Așa
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4056_a_5381]
-
astăzi pe acei încăpățânați, absurzi, de care m-am rugat să facem alegerile în noiembrie și nu au vrut. Au zis că mai cresc ei în sondaje până în 9 decembrie. Nici nu au crescut ei în sondaje și uite ce pățim acum. M-am rugat de ei să facem la începutul lui noiembrie, dar cu cine să te înțelegi”, a spus Victor Ponta astăzi. Declarația l-a iritat pe liderul PDL, care neagă vehement că Victor Ponta a cerut organizarea alegerilor
Blaga, probleme de memorie. Îl atacă pe Ponta, dar încurcă ”mincinoșii” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40580_a_41905]
-
altă formă de fidelitate: ceea ce romancierul uită sau deformează face parte din ceea ce memoriile înseamnă pentru el”. Nici eu nu m-aș mira dacă una sau alta din amintirile mele ar fi contrazise de cei la care se referă. Am pățit-o o dată cu Dorin Tudoran, care pretinde a fi fost de față la o întâmplare pe care eu țin minte să i-o fi relatat. Sunt și acum convins de dreptatea mea, deși Irving mă face să mă îndoiesc. În ce privește mijloacele
Scriitorul ca memorialist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3957_a_5282]
-
l-a amenințări. El le-a spus tinerelor că e polițist și că dacă nu îi dau fiecare câte 40 de euro, trimite peste ele în casă mascații. De frică, fetele au dat banii fără să comenteze. La fel au pățit și alte două femei, pe care, prin amenințare cu pistolul, C.C. le-a lăsat fără 500 de euro.
Agenda2005-30-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283987_a_285316]
-
și protecția clienților nu de selecție. Sunt și locații în care există șansa să fii refuzat mai frumos ca să zic așa cerandu-ti la intrare invitație pentru evenimentul serii respective sau bon valoric de consumație. În cazul în care ați pățit precum cele spuse mai sus și vreți să cereți explicații administratorilor de cluburi sau chiar gardienilor aceștia vor răspunde “ Avem dreptul de a ne selecta clientela“, păi foarte bine este un lucru foarte bun, dar asta nu înseamnă că atunci când
Accesul in cluburile din Iasi [Corola-blog/BlogPost/94981_a_96273]