1,126 matches
-
România dintre cele două războaie, chiar și țiganii preluaseră acest clișeu. Pe 2 februarie 1938 (În timpul guvernării Goga-Cuza), În cadrul unei adunări proguvernamentale a Asociației Romilor din Craiova s-a declarat de la tribună : „Trebuie să luptăm ca să curățăm cojocul românesc de păduchele jidănesc” <endnote id="(686, p. 243)"/>. „Nimic mai comic - scria H. Stahl În 1910 - decât reciprocul dispreț al evreului pentru țigan și al țiganului pentru celălalt” <endnote id="(843, p. 112)"/>. Chemarea la luptă de mai sus este destul de paradoxală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l fi chinuit și răstignit pe Isus, „jidovii” au fost blestemați să le iasă păduchi din corp, să le putrezească „tot trupul”, să aibă „sudori mari de sânge” și „buboaie mari În cap, care se sparg”, astfel că sângele „se scurge pre păr și pre barbă” <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. Legenda populară românească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii ar fi ca tine...” „Evrei ! Acești bravi evrei ! Niciodată n-am mai Întâlnit de atunci evrei atât de buni. I-am iubit sincer, dezinteresat...”, evocă Liviu Rebreanu câteva chipuri de evrei bătrâni, răsfoind albumul copilăriei sale. „Schan ! Tuptil ! Trei păduchi ! Unde sunteți ? Pe unde umblați ? Cât de mult s-a schimbat lumea de când nu v-am văzut ! Ce deșert rece, pustiu, dezolant a devenit lumea de când ne-am despărțit” <endnote id="(734, p. 1203)"/>. Modelul „bunului evreu” este unul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care a fost condamnat Irod, pentru Încercarea de a-l omorî pe pruncul Isus, se numără: „păduchi neîncetați ieșiau din el ziua și noaptea”, „pialea și carnea despre trupul lui toată căzu gios”, „foamea-l cuprinse, de și zua și noaptea el vrea tot mânca și sațiu nu avea”, „Îi putrezi tot trupul” etc. Prescrierea crimei În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oportun În tovarăși de nădejde făceau politică și, Îndrăznim să spunem, nu pe burta goală, pentru că (ne)vrednicul partid comunist avea mare grijă de cadrele sale active, chit că prostimea cea multă murea de foame și-și petrecea timpul omorând păduchii cu miile. Prin urmare, li s-a pus pata pe cel care, la nivel foarte Înalt, fusese timp de mai bine de 3 ani un cui ascuțit În talpa generalului (apoi mareșalului) Ion Antonescu, intervenind de multe ori În favoarea coreligionarilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
scrutinul cu, deacum, obișnuitul scor de 99,99%. a.z. Euforia câștigătorului... După ce anticristul partid comunist s-a Înșurubat bine la putere, au urmat serbările victoriei semianalfabeților asupra poporului care-i iubea cam ca sarea-n ochi sau ca pe păduchii de sub braț și din izmene. Evreii nu au stat pe margine, organizând și ei adevărate iureșuri așa-zise cultural artistice ce nu erau altceva decât piese de doi bănuți perechea scrise de către vreun amator de arginți storși din sudoarea muncii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acoliții săi cu ceva mai multă glagorie În tărtăcuțe, au reformat și instituțiile statului până la cel mai mic nivel chiar dacă, În multe cazuri, nu fusese vorba decât tot despre fercheșa Mărie dar cu o altă pălărie pe cocul plin de păduchi lați. Așadar, la Vaslui fusese inaugurată Casa Creației Populare (actualul Centru județean al creației populare și promovare a culturii tradiționale), subordonată Comitetului Județean pentru Cultură și artă, adică Direcția pentru Culte și Patrimoniu din zilele noastre. Ei bine, prima instituție
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pentru care am obținut sponsorizare de la reprezentantul Colgate din Santo Domingo. Desfacem niște cutii imense cu balsamuri, săpunuri, periuțe și paste de dinți. „Da, cred că o să le câștigi interesul” îmi spune Alfonso, preocupat de un tub cu șampon contra păduchilor. „Hi, hi, hi, ăsta e pentru Miguel!!!” adăugă, bucurându-se ca un copil mic. Între timp am devenit prieteni buni atât cu Miguel, dentistul lui Alfonso, cât și cu Sonia și Mari, soția și cumnata lui care stăteau și numărau
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu o râie în toată regula. Până dimineața eram ciucure de râie, fapt ce mă determina să opresc la Bârlad și să-mi procur două flacoane de „scabiozin”. În tren, chiar dacă eram la clasa I, sau poate tocmai de aceea, păduchii foiau de colo-colo așa încât la râia ce aveam se mai adaugă și ei, familiari aglomerărilor militare încă din cele mai vechi timpuri și astfel ajung la Priponești garnisit cu podoabele amintite. Când ai mei s-au repezit să mă îmbrățișeze
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
aglomerărilor militare încă din cele mai vechi timpuri și astfel ajung la Priponești garnisit cu podoabele amintite. Când ai mei s-au repezit să mă îmbrățișeze strig cu voce puternică: „Stați! Nu vă apropiați de mine, că am râie și păduchi!” Am scăpat ușor de podoabele ce aveam fără a molipsi pe cineva. Tot atunci sora mai mică, cu soțul remobilizat năștea o fetiță pe care am botezat-o noi. În prima duminică din acest ultim concediu de pe front m-am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
multe învățăminte de viață. De la dragii mei colegi și colege, majoritatea copii din familii nevoiașe, în afară de o nestăvilită poftă de viață și de bătut coclaurile Șorogarilor, am mai luat și multe bătăi, precum și oferta obligatorie a acelor vremuri de mizerie păduchii și râia. Ambele "păcate" naționale au fost atacate și combătute de mama prompt, pe baza dictonului "à la guerre comme à la guerre", cu metode tradiționale, dure dar eficiente: frecții cu gaz pe cap pentru păduchi și băi cu leșie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acelor vremuri de mizerie păduchii și râia. Ambele "păcate" naționale au fost atacate și combătute de mama prompt, pe baza dictonului "à la guerre comme à la guerre", cu metode tradiționale, dure dar eficiente: frecții cu gaz pe cap pentru păduchi și băi cu leșie și "masaje" generale cu un ciocălău de porumb pentru râie, de ieșeam din mâinile minunate ale mamei ca un nou născut roșu aprins și cu pielea subțiată cu câțiva milimetri. Mi-a plăcut cartea, prindeam totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cât de pricăjit și împuțit e "ghiaurul moldovan" plin de ifose, că s-a dat mare crezând o clipă că poate umbri gloria nepieritoare a "Marelui Fatih Fratele Soarelui", ce, numai cu un deget, l-a trosnit ca pe un păduche scârbos?!" Iisuse! Ajută-l! se cutremură Daniil frângându-și mâinile. Sau.... îl vezi pe Ștefan, laș, cu un jungher, dându-și "loc de odihnă, loc de verdeață, unde nu-i întristare nici suspin?!" Ștefane!! strigă Daniil cu disperare. Și... și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fiu al mamei Ileana, a fost dus să învețe meserie la o turnătorie din Ploiești, la un patron. Deși era băiat vioi, frumos și mai voinic decât mine, după un an, l-au adus acasă slab, bolnav și plin de păduchi. Bietul băiat a fost tuns pe cap „două zeruri” și se vedeau păduchii înfipți în pielea capului la rădăcina părului. A suferit mult dar s-a făcut sănătos. În această situație umilitoare, m-am văzut cu vărul Gheorghe la sărbătorile
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din Ploiești, la un patron. Deși era băiat vioi, frumos și mai voinic decât mine, după un an, l-au adus acasă slab, bolnav și plin de păduchi. Bietul băiat a fost tuns pe cap „două zeruri” și se vedeau păduchii înfipți în pielea capului la rădăcina părului. A suferit mult dar s-a făcut sănătos. În această situație umilitoare, m-am văzut cu vărul Gheorghe la sărbătorile Crăciunului, eram elev la seminar, purtam uniformă, și am surprins în ochii mamei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
întrebat pe colonelul “Coajă”, cum era Abdenagor Constaninescu poreclit cu dragoste de ostași: - Ce fel de raport ai făcut de te-au schimbat? - Am arătat că nu mai pot face față cu oamenii neschimbați de la începutul războiului și plini de păduchi, bolnavi și obosiți. - Mda. și cum merg treburile pe aici? - O să vedeți personal la noapte. Noaptea aceea a rămas de pomină pentru colonelul Momiceanu. Fiind declarat armistițiu temporar pentru strângerea morților și răniților dintre trupele rivale, comandantul muzicii militare, căpitanul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și profesional Tocmai ne pregăteam să plecăm pe front când a izbucnit în județul Teleorman epidemia de tifos exantematic. Înarmați cu răbdare, exigență și o etuvă enormă, am pornit prin comune, conduși de doctorul Burcuș, pentru a reduce cauza epidemiei, păduchii. In primul rând etuvarea lenjeriei și îmbăcămintea. Nu eram primiți cu prea multă bucurie. Intram prea mult și cu prea multă forță în viața lor intimă. Darăla război, ca la război! Am ajuns până la Slobozia Trăsnitu! Într-o zi, când
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
niște persoane foarte căutate care, dacă erau plătite, stăteau nopți la rând cu capacele de butelii și cu listele. Pentru copiii salariaților din fabrică era o creșă, unde cei mici primeau hrană caldă și educație, dar și boli contagioase, râie, păduchi, purici sau căpușe. Costul acestor creșe-cămin era suportat, în cea mai mare parte, de sindicatul salariaților și într-un procent foarte mic de către părinți. Deoarece programul de muncă era prelungit, 12 ore pe zi, copiii erau ținuți până seara târziu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tata înclinația către lucrul bine făcut și de la mama o limbă iute și "letală", ca o floretă de Toledo, cu care mi-am ținut la respect eventualii "pretini". Studiile mi le-am făcut la Iași școala elementară, după război (cu păduchii și râia aferente, dar și cu premiul întâi în fiecare an), liceul la o instituție cu tradiție și renume, "Liceul Internat" și Facultatea de Istorie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Cei cinci ani de facultate i-am trecut cu bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
șters-o însă, fiindu-i dor de țigancă și de cei patru copii... Făcându-mi-se marele hatâr de a fi lăsat să dorm în cancelarie, aduceam în fiecare seară un pat din dormitor, dar odată cu el și nelipsiții [291] păduchi ai cazărmilor românești. Toate spălătoarele fiind înghețate, cu un simulacru de baie la o lună odată, cazarma colcăia de păduchi și până ce n-am dat noi alarma, nimeni nu s-a îngrijit de aceasta, căci doctorul regimentului se îngrijea de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fi lăsat să dorm în cancelarie, aduceam în fiecare seară un pat din dormitor, dar odată cu el și nelipsiții [291] păduchi ai cazărmilor românești. Toate spălătoarele fiind înghețate, cu un simulacru de baie la o lună odată, cazarma colcăia de păduchi și până ce n-am dat noi alarma, nimeni nu s-a îngrijit de aceasta, căci doctorul regimentului se îngrijea de tuns „frezele” furierilor. Spre a scăpa de această josnică situație, câțiva dintre noi neam „descazarmat” cu de la noi putere: ieșeam
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mă” și „tu” numai pentru că aveau o tresă de sublocotenent pe umăr, deși „tu” fuseseși student și-ți făceai stagiul militar pe când îl purta pe el maică-sa în pântece, amenințarea aproape zilnică cu tunsul părului - deși toată lumea știe că păduchii tifosului exantematic nu se împacă deloc cu chica omului -, și atâtea altele pe care mi-e silă și să le mai amintesc! Cinci luni încheiate a durat acest calvar, până ce, în urma unui ordin al Marelui Stat Major, acei ce mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
era sfânt. Oricând li se năzărea celor din suprastructura politică, lăsam cursurile baltă și înghețam pe traseele de vizită a lui Ceaușescu, înțepeneam la mitinguri, ne cocârjam pe ogoare, făceam hepatite la sortat cartofi din gunoi la rampa Glina și păduchi în dormitoarele-grajduri. Ca și atunci, mulțumirea mea derivă din faptul că reușeam să ne protejăm colegii și elevii de „gunoaiele” lumii oficiale, creând ceea ce numeam „insule de normalitate”, marsupii locale în care profitam de ceea ce se numea ședință ca să facem
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a dovedit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vinčea care cuprinde toată zona balcanică și a fost răspîndi- tă în mileniile Vll-V î.e.n. Dar un năzdrăvan din zonă a cărui latrinitate ținea să iasă ca păduchele în frunte a tăiat-o scurt: semnele de pe tăblițe nu sînt o formă de scriere! Așa da cultură la neamul mioritic nord-dunărean. Și un altul cu mintea țuguiată ca un stei a mai constatat că datările stratigrafice ar fi eronate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fiu al mamei Ileana, a fost dus să învețe meserie la o turnătorie din Ploiești, la un patron. Deși era băiat vioi, frumos și mai voinic decât mine, după un an, l-au adus acasă slab, bolnav și plin de păduchi. Bietul băiat a fost tuns pe cap „două zeruri” și se vedeau păduchii înfipți în pielea capului la rădăcina părului. A suferit mult dar s-a făcut sănătos. în această situație umilitoare, m-am văzut cu vărul Gheorghe la sărbătorile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]