1,817 matches
-
etc. După caz, această listă putea fi adusă apoi la zi, adăugîndu-se, de pildă, superioritatea spaniolilor față de indienii din Lumea Nouă și concluzia firească ce rezulta din această stare de lucruri : „Cine va nega că folosirea prafului de pușcă împotriva păgînilor înseamnă să-i oferi lui Dumnezeu tămîie ?”, se va întreba retoric un conchistador. Mult mai tîrziu, fără să mai întrebe ceva, un președinte american va fi convins că știe care este „axa Răului” ce străbate lumea și îi va oferi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pericolul pe care îl reprezintă pentru fidelitatea lui Israel (Dt 7,1-7). Dar păcătosul nu poate fi iertat iar adevărata religie nu poate fi vestită celui care nu o cunoaște? Viața nu este oare sacră, chiar și cea a unui păgân? Nu suntem toți creați de același Dumnezeu (Gn 1,26-27)? 1. Iosue, „el campeador” Cred că soluția vine din genul literar al povestirilor. Înainte de toate, este destul de limpede că lucrurile nu au mers așa cum le povestește Biblia. E foarte clar
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
În gândirea lumii romane, fiii lui Dumnezeu, eroii și salvatorii nu mor pe cruce. În acel timp, moartea lui Isus nu putea fi privită cu sentimentalism și, cu siguranță, nici crucea, un simbol îngrozitor în antichitatea romană. Pentru iudei și păgâni deopotrivă, nu era nicidecum clar în ce măsură toate acestea puteau fi numite „vestea cea bună” (semnificația cuvântului „evanghelie”). Dacă Isus nu a fost executat, dacă nu ar fi fost răstignit, de ce să se fi inventat o istorie absurdă? Nu, moartea lui
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pentru toate neamurile?» Dar voi ați făcut-o peștera tâlharilor” (Mc 11,17). Prima parte a acestui verset citează din Is 56,7, care face parte dintr-un oracol care înaintează cu privirea în timp spre ziua când toate popoarele, păgânii și iudeii ce locuiesc departe de țară, vor veni la Ierusalim și vor fi bineveniți. Toate popoarele îl vor adora pe Dumnezeul lui Israel; darurile lor vor fi primite, iar rugăciunile lor ascultate. Acest oracol nu spunea ceva nou iudeilor
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
apare întrebarea cu privire la conspirația națiunilor împotriva Domnului și a Unsului său. În rugăciune, apostolii mărturisesc: „Căci, într-adevăr, împotriva slujitorului tău sfânt, Isus, pe care tu l-ai uns, s-au adunat în cetatea aceasta Irod și Ponțiu Pilat, împreună cu păgânii și popoarele lui Israel” (Fap 4,27). Această temă are ecou într-o predică atribuită lui Paul: „Deși nu au găsit în el nici un motiv de condamnare la moarte, i-au cerut lui Pilat să-l ucidă” (Fap 13,28
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
mai sălășluiască în mijlocul lor și nu va mai locui împreună cu ei nici un om știutor de răutate [...] și va curăți Ierusalimul întru sfințenie ca la început. (vv. 4, 22, 24, 26, 27, 30). Isus însă nu a ieșit învingător asupra romanilor, păgânii nu au fost alungați, domnia lui s-a terminat înainte de a începe. În locul întronării, sfârșitul său a fost răstignirea; și, după cum am notat deja, răstignirea era forma cea mai umilitoare de execuție, rezervată sclavilor și celor mai periculoși criminali. Pentru
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
rău poporului său, să-l atârni de copac înainte să moară. Pe baza mărturiei a doi martori, va fi dat la moarte, și ei înșiși să-l spânzure de copac. Dacă cineva a comis o crimă capitală și fuge la păgâni, blestemându-și poporul și pe fiii lui Israel, și pe el să-l spânzuri de copac până la moarte. Dar să nu lași trupurile lor să rămână atârnate de copac peste noapte; le vei îngropa chiar în acea zi. Într-adevăr
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
care privesc pietatea (în special, așa cum o exemplifică Tobit), impuritatea cadavrului și evitarea pângăririi țării, sugerează clar că, în împrejurări obișnuite (adică în timp de pace), niciun cadavru n-ar trebui să rămână neîngropat, fie că vorba de evreu sau păgân, de nevinovat sau vinovat. Toți trebuiau îngropați. E foarte interesant că unele tradiții analizate anterior ar putea avea o legătură directă cu mediul sacerdotal, sau chiar ar putea fi rodul său (ca în scrierile de la Qumran). Dacă este așa, atunci
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Luca însă ne precizează că Isus a înviat abia duminică. Prin urmare, „paradisul” se referă obligatoriu la un loc sau o stare de fericire deplină în așteptarea învierii trupești. Limbajul „învierii” în lumea antică Lumea păgână nega învierea, deși mulți păgâni credeau în tot felul de teorii despre viața de după moarte. Unicul lucru de care erau siguri că nu se putea întâmpla era că nimeni, după moarte, nu se mai putea întoarce la viața trupească. Există în mitologia greacă o povestire
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
concluzie după citirea difuză, pentru prima dată, a relatărilor evangheliilor. Trăsăturile creștinismului de la început cu privire la înviere Așadar, dacă luăm în considerare creștinătatea de la început și trecem pe aceeași hartă credințele paleocreștine despre viața de după moarte și înviere, împreună cu credințele vechilor păgâni și ale evreilor antici, găsim câteva lucruri interesante. Credințele despre viața de după moarte sunt, evident, unul din cele mai conservatoare lucruri într-o cultură. Lumea își poate schimba părerea despre alte aspecte ale credinței, dar în convingerile despre moarte (inclusiv
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
altul, toate argumentele se prăbușesc. Același lucru este valabil pentru operele creștine scrise ulterior Noului Testament. Să analizăm, pentru moment, ce s-a întâmplat în anul 177. În sudul Franței, martirii din Lyon au fost uciși în primul rând pentru că păgânii nu mai suportau să-i asculte vorbind despre înviere. Când creștinii erau arși până la moarte, păgânii declarau că le-au ars trupurile și apoi au împrăștiat cenușa în râu, ca să fie siguri că nu vor mai învia. Învierea a devenit
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Să analizăm, pentru moment, ce s-a întâmplat în anul 177. În sudul Franței, martirii din Lyon au fost uciși în primul rând pentru că păgânii nu mai suportau să-i asculte vorbind despre înviere. Când creștinii erau arși până la moarte, păgânii declarau că le-au ars trupurile și apoi au împrăștiat cenușa în râu, ca să fie siguri că nu vor mai învia. Învierea a devenit o chestiune crucială și vitală, fiind unul dintre motivele cheie pentru care biserica era cunoscută și
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și l-au ucis. Cu siguranță nu era Mesia. Toți știu că misiunea lui Mesia este să-i învingă pe dușmanii păgâni, să reconstruiască templul și să aducă dreptatea lui Dumnezeu pe pământ. În schimb, el a fost înfrânt de păgâni; templul e dărâmat; dreptatea lui Dumnezeu nu mai vede niciunde. Tot ce mai avem e dreptatea romanilor... mulțumim frumos!”. Mergând mai departe cu imaginația, primul ar răspunde: „O, nu! Vezi, eu cred că Simon a înviat din morți”. Probabil, ceilalți
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de farmecul Mendebilului. Dimineața n-am coborât deloc în șanțuri, deși mireasma de pământ ne trezea nostalgia, ci l-am înconjurat pe băiat și l-am ascultat povestind. Ne povestea, știu acum, legendele Mesei Rotunde, cu Charlemagne și Arthur, cu păgâni cumpliți și o sabie care purta un nume. Apoi ne-a povestit Viteazul în piele de tigru, dar la mijlocul povestirii s-a întrerupt și a spus că locul nu e bun pentru spus istorii. Șanțurile murdare, movilele de pământ, țevile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Gheorghe Ștefan (1653-1658) și-a îndreptat privirile către Rusia și în 1656 „s-a parafat primul tratat” între cele două state. Ne reține atenția art. 4, care se referea la regiunea Bugeacului și la cetățile răpite Moldovei și trecute la „păgâni”. Țarul Alexei Mihailovici urma să-și ajute aliatul ca «cetățile acelea... să fie iarăși hotarul țării noastre și în stăpânirea noastră (a Moldovei - n. ns.), precum au fost dintru început la domnii vechi, înainte de a le fi luat turcii». Împrejurările
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
stat din lume, care este Vaticanul. O biserică foarte frumoasă este dedicată patroanei principatului, sfintei Devota, martiră din sudul Italiei, din anul 304, ale cărei moaște au fost puse de creștini pe o barcă, pentru a le salva de pângărirea păgânilor, și încredințate valurilor mării care le-a purtat până aici. Tot aici, pe vârful muntelui, la o altitudine de peste 500 de metri se află ce a mai rămas din monumentul lui Cezar August. Până aici se întindea stăpânirea romană
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
a imaginilor care îi reprezentau pe zei: în primul fragment semnalat mai sus, ca și în al doilea, fabricarea idolilor este considerată o lucrare exclusiv umană, un produs al unor meșteșugari pricepuți și generoși; al cincilea fragment presupune chiar convertirea păgânilor! Acest unic Dumnezeu este atât de puternic încât controlează dinainte desfășurarea istoriei și poate anunța atât trecutul întâmplat deja, cât și viitorul înainte să aibă loc: „Eu sunt cel dintâi și cel de pe urmă și în afară de mine nu este Dumnezeu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
său! (Gen 9,6) Chiar dacă procesul de implementare va dura ceva timp, după cum am văzut mai sus în (5.4.d) cu privire la textele de la Elefantina, sunt stabilite deja două dintre elementele fundamentale ale credinței lui Israel. 7.3. Misiunea între păgâni Din aceste elemente derivă un sector nou al religiei iudaice: misiunea între păgâni în epoca elenistă. a) În legătură cu acest fapt, Isus le adresa fariseilor un reproș, de altfel, ambiguu: „Vai vouă cărturarilor și fariseilor ipocriți, voi străbateți marea și uscatul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
am văzut mai sus în (5.4.d) cu privire la textele de la Elefantina, sunt stabilite deja două dintre elementele fundamentale ale credinței lui Israel. 7.3. Misiunea între păgâni Din aceste elemente derivă un sector nou al religiei iudaice: misiunea între păgâni în epoca elenistă. a) În legătură cu acest fapt, Isus le adresa fariseilor un reproș, de altfel, ambiguu: „Vai vouă cărturarilor și fariseilor ipocriți, voi străbateți marea și uscatul ca să faceți chiar și numai un prozelit și, când l-ați găsit, îl
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
uscatul ca să faceți chiar și numai un prozelit și, când l-ați găsit, îl sortiți iadului, de două ori mai mult ca voi” (Mt 23,15). Învinuirea lui Isus este neclară deoarece nu știm dacă se referea la misiunea între păgâni (cum se interpretează deseori) sau doar la recrutarea de noi adepți pentru respectivele grupuri. În general se acceptă ideea că în epoca elenistă misiunea între păgâni constituia o preocupare, în special în mediul din Alexandria, după cum confirmă și Noul Testament, mai
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Învinuirea lui Isus este neclară deoarece nu știm dacă se referea la misiunea între păgâni (cum se interpretează deseori) sau doar la recrutarea de noi adepți pentru respectivele grupuri. În general se acceptă ideea că în epoca elenistă misiunea între păgâni constituia o preocupare, în special în mediul din Alexandria, după cum confirmă și Noul Testament, mai ales Faptele Apostolilor care atestă existența unei vaste rețele de comunități ebraice formate în mare parte din prozeliți. b) În orice caz, n-am spune că
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din prozeliți. b) În orice caz, n-am spune că Deutero-Isaia îndeamnă în mod direct la misiune, dar că universalismul pe care îl proclamă face această misiune nu doar posibilă, ci și recomandabilă. Ba mai mult, este plauzibil ca mulți păgâni, obosiți de urâțenia care se ascundea în spatele idolatriei să se fi apropiat spontan de ebraism. 7.4. Mărturisirea monoteistă a lui Israel Din acel moment monoteismul a devenit componenta distinctivă a ebraismului întrucât le condiționa pe toate celelalte. Tocmai datorită
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sânul iudaismului din această perioadă și de promptitudinea cu care evreii erau gata să pună mâna pe arme ca să-și apere credința și ca să înfrunte martiriul. În fine, să ne gândim la farmecul pe care ebraismul îl exercita asupra multor păgâni, fiind urmat de sute, dacă nu chiar mii de prozeliți. b) Dacă facem abstracție de grupurile, de tipul celor de la Qumran, care au fost într-un mod special rigide, trebuie să ne amintim că evreul practicant (la fel ca cel
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vor fi ținute.” (In 20,22-23) Datorită prezenței Duhului Sfânt, Cristos îi face pe apostolii săi asociați la opera măreață a mântuirii, încredințându-le acest sacrament scump, al reconcilierii. În Faptele Apostolilor, penitența este un obiect al predicării apostolilor către păgâni și iudei, cărora le sunt propuse convertirea și botezul. Acestea sunt de fapt calea către o viață nouă. Botezul era și a rămas un semn al penitenței, care, în același timp, semnifică o chemare la schimbare (cf. Fap 17,30-31
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
singură dată în viață, făcându-se analogie cu Botezul, care se primea la rândul său, tot doar o singură dată. Începând cu secolul al IV-lea, odată cu recunoașterea și garantarea libertății religiei creștine, o mare mulțime de oameni din rândul păgânilor trec la creștinism și primesc botezul. Dar, din cauza lipsei de experiență de viață creștină, aceștia pierd cu ușurință puritatea dobândită la botez, exprimând o nevoie acută de penitență pentru a putea să râvnească la mântuire. Cu toate acestea, condițiile cerute
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]