6,411 matches
-
străini, destul. Dar nici nu-ți închipui că amarul te pândește, te așteaptă și acolo unde te gândești că ai scăpat de el. Și ... ai venit, ai ajuns acasă. Cu bani și gânduri numai de bine, începi să întinerești căsuța părintească, să fie leagăn de amintiri și bucurii pentru copii și nepoți când se întorc din lumea largă. Dar nu întârzie să apară amarul. El schimbă părerile și promisiunile, făcând să crească pretențiile la moștenire. Multe fapte bune își pierd importanța
DULCE ŞI AMAR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366198_a_367527]
-
din Craiova condusă de scriitorului Mihai Marcu, și el membru al Ligii, și al fundației I.D. Sârbu din Petroșani condusă de scriitorul Dumitru Velea. S-a înființat prima Bibliotecă particulară din Banat la inițiativa scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu în casa părintească și prin strădaniile filialei Banat, cu cărți donate de membrii Ligii și alți intelectuali, în localitatea Mehadia, județul Caraș Severin, propunându-și înființarea în perioada următoare și a altora, în localitățile mai izolate, venind astfel în întâmpinarea dorințelor tinerilor. Filiala
LIGA SCRIITORILOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366213_a_367542]
-
ca tu să-i fii dată ca soție fiului cel mare al Împăratului Tătarilor. Eu însumi socot înțeleaptă acestă cerere, așa că te rog fii pregatită să împlinești porunca mea! Dar zicând aceste vorbe ochii împăratului o învăluiau cu dragoste, grijă părintească și adorație pe fiica sa. Solii tătari căzură în extaz privind-o pe frumoasa prințesă. Precum cerul senin după zilele de ploaie, precum lumina unui palat luminos în noaptea întunecată, sau precum un izvor limpede într-un pustiu, așa le
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
așteaptă, viață fără bucurii, fără speranță! * În Marele Salon al Palatului Imperial o mulțime de candele își leagănă flăcările aprinse. Cei de față pășesc cu grijă, vorbind în șoaptă. Căci Împăratul gândește profund, iar mintea lui pregătește furtuni! Inima sa părintească și duioasă suferă, căci fiica lui cea mai dragă va fi trimisă departe de casa ei părintească, ca să locuiască într-o casă străină, la un popor străin. Dar el e împărat și nimeni din lumea asta nu trebuie să-i
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
leagănă flăcările aprinse. Cei de față pășesc cu grijă, vorbind în șoaptă. Căci Împăratul gândește profund, iar mintea lui pregătește furtuni! Inima sa părintească și duioasă suferă, căci fiica lui cea mai dragă va fi trimisă departe de casa ei părintească, ca să locuiască într-o casă străină, la un popor străin. Dar el e împărat și nimeni din lumea asta nu trebuie să-i afle gândurile lui ascunse! Așadar, Împăratul Răsăritului, își puse coroana pe cap și, în ținuta sa severă
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
zidit multe orașe pe care le cârmuia cu multă înțelepciune. Atunci Împăratul Tătarilor trimise iarăși solie către Împăratul Răsăritului pentru a-i cere de noră, pe prea-frumoasa lui fiică, Rază-Albastră. * Rămâneți cu bine, părinții mei dragi! Rămâi cu bine, palat părintesc, casa mea dragă! Căci fiicele împăraților nu au norocul să trăiască în casa copilăriei lor! Pleca-voi acolo, în depărtare, la capătul lumii! Acolo-mi va fi casa, copiii și speranțele! Cât de trist a fost pentru fiica împăratului să
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
globuri, de peteală și ghirlande. Trei bătăi de inimă, din Oltenia, Ardeal și Basarabia, trei artiști de vers și de glas: Adrian Păunescu, Fuego, Maria Mocanu! Toți trei se lipesc unul de celălalt, de amintire în contemplație, în ferestrele caselor părintești în care strălucește la Crăciun o galbenă gutuie! Toți trei sunt colindătorii Crăciunului românesc în vers și glas de iarnă, de sărbătoare, de iubire, al esențialului vieții, dar și al tragismului ei neînlăturabil sub finita condiție umană a libertăților umane
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
dorobanților, ridicați împotriva domniei. Astfel, Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea părintească rămâne tânărului Cantacuzino. Se căsătorește cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești. În 1678, unchiul său
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea părintească rămâne tânărului Cantacuzino. Se căsătorește cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești. În 1678, unchiul său, Șerban Cantacuzino ajunge domnitor, astfel că tânărul Constantin este înaintat vel-logofăt, cea mai înaltă treaptă a ierarhiei boierești. Având și o avere însemnată
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
CROITORI Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 369 din 04 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ștefan Marinescu: "Amintirile unui nou născut" BUNICII CROITORI " Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești..." așa își începea Ion Creangă "Amintirile din copilărie", carte care - după unii - reprezintă copilăria copilului universal. În dulcele grai moldovenesc, acest "peisanissimo figlio di Humulești", astfel numit de Luigi Salvini, avea să ne aducă aminte cât pierdem pe
BUNICII CROITORI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361773_a_363102]
-
a fost o aventură chiar ieftină, dar aș repeta oricând traseul și cu siguranță încântarea ar fi aceeași. Apoi, există varianta să îți găsești tovarăși de călătorie iar lucrurile devin chiar acceptabile. La întoarcere am poposit câteva minute la casa părintească a lui Suhnante aflând o poveste impresionată căruia o să-i rezerv alte rânduri și am descoperit o plajă de o frumusețe cutremurătoare. Pentru a nu știu câtea oară m-am întrebat de ce sunt atât de pustii aceste locuri, de ce turiștii
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
zâmbești, nu-ți plac cum arăt udă sau nu-ți mai place corpul meu? Ori ți-a rămas gândul la domnișoara de pe aleea parcului? - Nu, nici nu-mi trecea prin cap așa ceva acum. Cele întâmplate la plecarea mea din casa părintească m-au făcut să zâmbesc și îi povesti episodul cu banii. - Credeam că nu-ți mai place de mine! și fata deschise larg prosopul ce-i acoperea goliciunea pentru a-și expune superbul său corp. Vederea acestei imagini îl făcu
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
-și mai întâi, tânără, sora (am cunoscut-o, era o eminentă absolventă a Institutului de Arte Plastice, ambele dovedind așadar înzestrări artistice remarcabile), apoi pe cel pe care-l diviniza, «tăticul», cum îi spunea ea cu afecțiune... Retragerea la casa părintească, din păcate, nu i-a adus liniștea meritată, circumstanțele dramei ei fiind amplu mediatizate de presă. O presă adesea nemiloasă, aceeași presă care, practic, i-a marginalizat și i-a scos din circuit pe artiștii autentici, de mare valoare, între
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
apoi ca polițist, dar tot șef de post, nu prea executase asemenea misiuni, deoarece avea întotdeauna câte un amator aflat în arestul instituției dispus să facă și gaură-n cer numai să scape doar cu o bătaie-două, din acelea ușurele, părintești, adică numai cu palmele și pumnii, primite, fără părtinire de la șef, sau de la subalterni, eventual de la ambele părți, simultan, ori succesiv, dar nu la alegere. Cum stătea așa, sub salcâm, cu batista înnodată la colțuri pe cap, sperând să nu
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
cu a celor nevoiași, motiv pentru care a primit multe mustrări și chiar bătăi din partea părinților. Și așa cum orice izvor curat, proaspăt ieșit la lumină își caută albia spre mare, și ea arzând cu duhul, a părăsit pe ascuns casa părintească și a călătorit la Constantinopol dorind să se adape din învățătura cea mântuitoare de suflet și să se bucure sărutând moaștele sfinților. A călătorit mai departe pe jos până în Heracleea din Pont la Mănăstirea Maicii Domnului unde a petrecut cinci
SF. CUVIOASA PARASCHEVA DE LA IAŞI de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352452_a_353781]
-
putea să o facă mai bine, dacă nu, îmbrăcând toate acestea într-o frumoasă poveste de dragoste? Alexandra, cum îi zic cei ai casei, dar care primise la botez numele de Maria, o tânără studentă aflată în vacanță în casa părintească, are de ceva vreme un vis; o femeie înveșmântată în negru îi cere insistent: „Lasă destinul să se împlinească!” Visul ce o surprinde prin repetiția lui este împărtășit mamei, care la rândul ei îl împărtășește bunicii ce așteaptă cu nerăbdare
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
Acasă > Poeme > Emoție > CĂSUȚA PĂRINTEASCA Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului La căsuța părinteasca cu brăduți și stânjenei, mă întorc, ca și ei sigur, îi e dor de ochii mei. Dintr-o poză rezemata de-o
CASUTA PARINTEASCA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350629_a_351958]
-
Acasă > Poeme > Emoție > CĂSUȚA PĂRINTEASCA Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului La căsuța părinteasca cu brăduți și stânjenei, mă întorc, ca și ei sigur, îi e dor de ochii mei. Dintr-o poză rezemata de-o vaza cu flori de tei, mă privesc așa frumos, dragii mei, părinții mei. Mi se-opreste răsuflarea și
CASUTA PARINTEASCA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350629_a_351958]
-
o vaza cu flori de tei, mă privesc așa frumos, dragii mei, părinții mei. Mi se-opreste răsuflarea și se pune-un nod în gât... iau fotografia-n brațe, o sărut...si-ncep să plâng. Seara-ncetisor se lasă la căsuța părinteasca, ei, s-or bucură acolo că am mai venit pe-acasă. Am văzut în grădiniță o tufa de lăcrămioare și bujorul îmi zâmbește, da nu-l rup, ca poate-l doare. Am să iau cu rădăcina să vă aduc la
CASUTA PARINTEASCA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350629_a_351958]
-
grădiniță o tufa de lăcrămioare și bujorul îmi zâmbește, da nu-l rup, ca poate-l doare. Am să iau cu rădăcina să vă aduc la morminte să crească mari și frumoase, le-oi udă cu lacrimi multe... La căsuța părinteasca, o să vin mereu cu drag chiar de nu-i mama și tata să mă mai astepte-n prag. Referință Bibliografica: Căsuța părinteasca / Anișoara Gurău : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2019, Anul VI, 11 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CASUTA PARINTEASCA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350629_a_351958]
-
să vă aduc la morminte să crească mari și frumoase, le-oi udă cu lacrimi multe... La căsuța părinteasca, o să vin mereu cu drag chiar de nu-i mama și tata să mă mai astepte-n prag. Referință Bibliografica: Căsuța părinteasca / Anișoara Gurău : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2019, Anul VI, 11 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anișoara Gurău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CASUTA PARINTEASCA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350629_a_351958]
-
să-și verse amaru’ ce-l ardea la inimă. Îi spuse boierului că merge la Vodă, la Ieș, să-i facă dreptate într-o pricină cu un corb de boier de prin părțile lui, cu care se judeca pentru ocina părintească. Îi arătă traista ticsită cu hârțoage și cu peceți domnești din vechime și se jură în fața boierului că, dacă nici Vodă nu-i face dreptate, se lasă lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele Țării, ca să-și verse năduful
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
către Sfinxul-Zamolxe-Dumnezeu. Mircea redevine țăranul român, creștin de când lumea, care a găsit răspunsul marilor întrebări existențiale, care știe că veșnicia s-a născut la sat, și pentru care AXIS MUNDI este pământul din care s-a ridicat în lumină, casa părintească, satul, cu biserica, datinile și jocul din vatra satului. Dacă citim noua carte a lui Mircea Istrate (cu o Prefață de Cezarina Adamescu) în cheia prolificului poet care ne-a obișnuit cu poezie patriotică, admirabilă, putem conchide că autorul răzbună
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
în memoria să ancestrala! Conștient că aparține unei vechi culturi care are multe de spus lumii într-un stil originar și autentic, gândul și sufletul său s-au întors și statornicit în ceea ce văzuse și atinsese în copilărie: stâlpii casei părintești, tradițiile de la nunți ori înmormântări, lumânările care ard și se topesc că viața omului, evenimente (ale comunității), la care copiii născuți la țară sunt totdeauna prezenți - obiceiuri care veneau din timpuri îndepărtate, imemoriale, de la geto-dacii al căror urmaș se considera
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
DE DEMULT Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 95 din 05 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Un prieten îmi povestea azi, cu mult umor, de o scrisoare din tinerețea lui, regăsită în urmă cu 2-3 ani, în casa părintească, o scrisoare în care o fată care-l admira (liceană, pe atunci) îl făcea de-a dreptul “zeu”. Am tăcut. Pentru mine, scrisorile vechi, au fost mereu dureroase. Cele mai vechi amintiri, despre niște scrisori ascunse într-un cufăr, datează
SCRISORI DE DEMULT de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350742_a_352071]