1,293 matches
-
cu obiceiul care îl poate face pe un șofer să fie părtaș la astfel de fapte odioase, numai să primească el un bacșiș gras... Judecătorul tresări; ca om al legii el știa ce însemna într-un articol de presă cuvântul părtaș. Era o asmuțire sa fie pedepsit și șoferul. Și într-adevăr așa se și întîmplă. Dar raportul anchetatorului nu-l implica și nu-l implica nici reclamanta, aceeași miliție viră rapid, îl arestă și îl puse sub acuzare, pentru complicitate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cunoștință faptele de care sunt învinuit? Blayney își împinse bărbia înainte. - Tu ești un caz aparte, Și eu am dat ordinul. Rânji. Și oamenii aceștia mi-au dat ascultare, cum era și normal. - De aceea m-am adresat lor. Sunt părtași la un abuz. Rolul lor este al unor automate. Când au venit aici, au venit ca temniceri, nu cu vreo intenție de a cerceta faptele. Mai târziu, când or să meargă la casele lor, dacă o să-i întrebe cineva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
orientare în timpul procesului de producție. A primi regulă de la natură nu înseamnă, deci, altceva decât a o "scoate" din sine însuși că ființă creată în care se manifestă forță de creație universală. În calitatea lui de creat ce se face părtaș la această forță de creație, poetul participa la întreaga Creație. În cursul devenirii ei, operă constituie, astfel, un punct de coincidență, de anulare a diferențelor și a opozițiilor, a discontinuităților și fragmentarilor, pe deasupra cărora se reintegrează, pentru un scurt interval
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
nu vrea să se pronunțe și de aceea dă în mod intenționat explicații eronate.) Cel mai limpede era că fusese vizitat (și anume de prințul Ș.) în speranța unor lămuriri; dacă e așa, înseamnă că îl consideră de-a dreptul părtaș la intrigă. Pe lângă aceasta, dacă totul e într-adevăr atât de important, înseamnă, deci, că ea are un scop teribil; care să fie, deci, scopul? Îngrozitor! „Și cum s-o opresc? Nu există nici o posibilitate s-o oprești, atunci când e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în sufletul lui, pe vecie, acest «moșulică general», pe care nu l-a uitat douăzeci de ani? De unde știi dumneata, Bahmutov, ce importanță va avea această comunicare dintre o persoană și altă persoană în destinul celui care i-a fost părtaș la necaz?... Doar aici este o viață întreagă la mijloc, cu o mulțime infinită de ramificații care ne sunt ascunse. Cel mai bun jucător de șah, cel mai ager dintre ei poate calcula câteva mutări dinainte; despre un șahist francez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
indirect în buzunarul unui patriot. Partidul roșu a devenit o companie de exploatare, care se 'nțelege că nu suferă ca altcineva să se mai bage în ea. Chiar daca cineva ar da concursul său politic guvernului el nu devine prin asta părtaș la foloasele materiale ale companiei. Și ministrul - vorbim aci de cel mai onest ministru, care el însuși nu primește o parte aliquotă a câștigurilor - ministrul stă cu condeiul în mână, condamnat a iscăli cu de-a sila toate turpitudinile acestea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conformiști ai perioadei imediat postbelice, a fost atras de misterul Zen Budismului, ce invita la meditație și liniște. Cage a meditat profund, și a creat piesa care l-a cam descumpănit până și pe dodecafonicul Schoenberg, 4'33''. A fi părtaș la un eveniment muzical precum interpretarea (sau ne-interpretarea) acestei piese de o orchestră simfonică prestigioasă, într-o sală de concert prestigioasă, având la pupitru un dirijor celebru, poate fi ceva memorabil, mai ales dacă absolut toate biletele au fost
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
spus, o chemare la căutarea mântuirii sufletului. Teama de boală poate fi pentru unii și cel mai bun parapet Împotriva orică‑ rei tentații de abuz22. Dumnezeu Îngăduie sau trimite boli și pentru a ne face mai străluciți și a deveni părtași la o slavă cerească de neînchipuit. Referindu‑se la focul necazu‑ rilor care Încearcă sufletul celui credincios, literatura patris‑ tică ne mai pune În atenție următorul paralelism : la fel cum pe cârmaciul de corabie Îl Încearcă furtuna, pe atlet arena
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fel cum pe cârmaciul de corabie Îl Încearcă furtuna, pe atlet arena, pe comandantul de obști războiul, așa pe mărinimos Îl vădește nenorocirea, iar pe creștini Încercarea. „Trebuie să fim La originile bolii 27 recunoscători lui Dumnezeu atunci când ne face părtași la bunătățile Sale dar nu trebuie să ne supărăm nici când El nu ni le dăruiește Îndată”23. Nenorocirile verifică sufletul așa cum focul verifică aurul. Când sufletele oamenilor sunt Încercate cu asemenea boli și nenorociri, zice Sfântul Vasile, aceasta se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aceasta, Sfântul filocalic a răspuns : „Cât privește umflăturile roșii și despre boală, ele i‑au venit Avei pentru că a luat odată slavă de la oameni peste măsură ; deci pen‑ tru ca să nu‑l Îndumnezeiască oamenii. De fapt, el s‑a făcut părtaș cu adevărat de Sfântul Duh și de desăvârșire. De aceea a acoperit Dumnezeu, prin aparența aceasta, slava omului, ca să prisosească și mai mult În el slava lui Dumnezeu”29. Sfântul Cuvios Paladie, episcop al Elenopololisului din Bitinia, pomenit de Biserica
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de pretutindeni și dintotdeauna. În Actele martirice sunt nenumărate astfel de episoade paradigmatice : „Probus zise : Ori aduci jertfă, ori te pun la chinuriă. 132 Suferința și creșterea spirituală Montanus răspunse : «Mă bucur dacă ai să faci așa, ca să mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristosă. Atunci Probus dă poruncă să fie pus la chinuri ; și când era mai crud muncit, Probus Îl Întrebă : «Ce zici, Montanus, aduci jertfă zeilor ?ă Montanus răspunse : «Aduc jertfă prin acest chin Dumnezeului meu, Căruia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Vedeți Însă că Dumnezeu n‑a uitat cererea mea și mi‑a dat această binefacere după atâția ani ! Acum nu‑L rog pe Dumnezeu să‑mi ia ce I‑am cerut. Mă bucur că o am, ca să fiu și eu părtaș la Patimile Lui, din multa mea iubire. Am certarea lui Dumnezeu. «Căci pe cine Îl iubește, Domnul Îl ceartăă (Evrei 12, 6). Boala mea este o deosebită bunăvoință a lui Dumnezeu, Care mă cheamă să pătrund În taina iubirii Lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
creștin Înseamnă și a ridica crucea și a‑L urma pe Hristos. „(...) Hristos a pătimit pentru voi, lăsându‑vă pildă, ca să pășiți pe urmele Lui”. (I Petru 2, 21). Suferința este parte a căii credinciosului către ceruri. „Ci, Întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, bucurați‑vă, pentru ca și la arătarea slavei Lui să vă bucurați cu bucurie mare”. (I Petru 4, 13). În scrierile Sfinților Părinți ni se arată că, după cum Domnul, trecând prin suferințe și răstignire, a fost slăvit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Iisus, Domnul meu, pentru Care m‑am lipsit de toate și le privesc drept gunoaie, ca pe Hristos să dobân‑ desc, și să mă aflu Întru El... ca să‑L cunosc pe El și puterea Învierii Lui și să fiu primit părtaș la patimile Lui, făcându‑mă asemenea cu El În moartea Lui” (Filipeni 3, 8‑10). Citind aceste cuvinte, și analizându‑le putem lesne conchide că ele aduc lumină asupra locului suferinței În viața creștină. Am putea rezuma mare parte din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și ne transfi‑ gurează. Ea se referă deci la o Împărtășire reală Între cre‑ dincios și Hristos. Dar este o Împărtășire inegală. Îi dăm lui Hristos păcatele și mortalitatea noastră, iar El ne dăruiește neprihănirea și slava Sa, ne face părtași la suferințele Lui ca să ne bucurăm și de slava Sa cerească (I Petru 4, 12‑14). Suferința este parte a unui Întreg mai mare. Este legătura dintre starea noastră prezentă de singurătate și starea noas‑ tră viitoare de slavă. Teologia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pre‑ zența și chemarea și Îi supune la suferințe. „Preaiubiților, nu vă mirați de Încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă Încerce, ca și cum vi s‑ar Întâmpla ceva străin ; dimpotrivă, bucurați‑vă, Întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, ca să vă bucurați și să vă Învese‑ liți și la arătarea slavei Lui” (I Petru 4, 12‑14). Suferința nu este un semn al Îndepărtării de fiii Împărăției, ci o pecete distinctivă a apartenenței la ea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
4). Bolile, suferințele, Încercă‑ rile, necazurile, marcate de durere și angoasă, apar ca o transpunere a Pătimirilor Domnului, dar nădejdea, „mica Înviere”, nu lipsește acestei stări, așa după cum remarcă și Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul că cei ce s‑au făcut „părtași asemănării morții Lui prin pătimirile lor, se vor face părtași și Învierii Lui”252. Și Cuviosul Paisie Aghioritul remarcă faptul că viața aceasta „nu este locul nostru de sălășluire. Are bucurii, dar și tristeți. Loviturile Încercă‑ rilor și ale strâmtorărilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
angoasă, apar ca o transpunere a Pătimirilor Domnului, dar nădejdea, „mica Înviere”, nu lipsește acestei stări, așa după cum remarcă și Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul că cei ce s‑au făcut „părtași asemănării morții Lui prin pătimirile lor, se vor face părtași și Învierii Lui”252. Și Cuviosul Paisie Aghioritul remarcă faptul că viața aceasta „nu este locul nostru de sălășluire. Are bucurii, dar și tristeți. Loviturile Încercă‑ rilor și ale strâmtorărilor sunt indispensabile pentru cură‑ ția sufletului nostru. Orice Încercare și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pierdut, ci timp Înveșnicit, sfințit și aducător de bucurie”292. Boala Îl poate face pe cel suferind să fie mai receptiv la cuvintele Evangheliei, Îl conduce către o viață reînnoită, Hristos Însuși coborând În iadul suferințelor lui și făcându‑l părtaș Învierii Sale. Datorită rugăciunii, boala trupului nu slăbește bolnavului tăria sufletului. „Stai la rugăciune În ceasul pătimirii tale, ca să se risipească mai degrabă amă‑ răciunea ta”293. Rugăciunea aduce celui ce se roagă ajutor harismatic. Prin rugăciune se purifică Întreaga
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
asupra edificiului imortalizat pe medalie, cât și de simetrie, proporționalitate și mai ales de simbolistica detaliilor. Cităm din pliantul realizat la sfințirea catedralei „Privită din afară catedrala seamănă cu o coroană ce trimite spre regalitatea lui Cristos care îi face părtași pe Maria și pe creștini de aceeași demnitate, cu referință la unitate, forma catedralei este o invitație la realizarea rugăciunii lui Isus: « Ca toți să fie una », emblemă și dorință a păstorului Diecezei de Iași. Semnele și simbolurile introduc în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
într-o perioadă în care banii se găsesc pe buzele tuturor și în buzunarele nimănui. Criza economică este resimțită de toată lumea indiferent de statut social, venit sau sistemul din care face parte, bugetar sau privat, ceea ce ne face să fim părtași la un fenomen social nou pentru toți. Stresul atașat acestui nou fenomen este foarte mare și în principal se datorează imprevizibilului care marchează această situație. Motivația este una din cele mai afectate procese în acest caz, existând posibilitatea ca omul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
diversitatea și bogăția plastică a obiectelor, a mărimii lor, atât de subtil și atent puse în relație compozițională, dau tabloului un aspect vioi, dinamic, inducând privitorului sugestia preocupărilor de cochetărie feminină cotidiană fără a o vulgariza, ci, dimpotrivă, făcându-l părtaș, printr-un minim efort imaginativ, la creionarea unor posibile tipologii sau personaje, dintr-o anume perioadă și categorie socială. Putem reconstitui secvențe de viață intimă din mediul și timpul autorului. Ușor ne vom putea imagina o boieroaică moldoveancă de la sfârșit
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și trupul și sufletul să le piardă în gheenă. “ (Matei 10, 28-29) Creștinii sunt îndemnați să se bucure de orice încercare a credinței, ca Sfântul Apostol Petru, care spune: „întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, bucurați-vă, pentru ca și la arătarea slavei Lui să vă bucurați cu bucurie mare. De sunteți ocărâți pentru numele lui Hristos, fericiți sunteți, căci Duhul slavei și al lui Dumnezeu Se odihnește peste voi” (I Petru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și l-au silit să se închine; fratele însă, ca șeful bandiților, cel Întâi s-a repezit asupra fratelui său să-l omoare și n-au nimerit, iar Tufecci-bașa, trăgând pistolul, l-au ucis pe loc, cu mai mulți din părtașii săi; apoi, luându-i capul, l-au dus lui Ipsilanti cu aceste cuvinte: "Măria Ta, am săvârșit <<porunca>>, am lini știt țara, dar am vărsat sângele părinților mei care curge întrînsul!"; după care vorbe, punând capul fratelui său la pământ
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
într-o perioadă în care banii se găsesc pe buzele tuturor și în buzunarele nimănui. Criza economică este resimțită de toată lumea indiferent de statut social, venit sau sistemul din care face parte, bugetar sau privat, ceea ce ne face să fim părtași la un fenomen social nou pentru toți. Stresul atașat acestui nou fenomen este foarte mare și în principal se datorează imprevizibilului care marchează această situație. Motivația este una din cele mai afectate procese în acest caz, existând posibilitatea ca omul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]