4,121 matches
-
și-L preamăreau Și o stea frumos deasupra, Strălucit s-a arătat, Iar trei magi intrând'năuntru, Pruncului s-au închinat. Aur, smirnă și tămâie Magii cu ei au adus Și cu drag le așezară Lângă ieslea lui Iisus Și păstori de oi sosiră, De prin văi și de prin munți Lui Iisus să i se-nchine De îngeri fiind vestiți Acea stea văzând bătrânul Crăciun cel rău și zgârcit, A-nțeles cine-s străinii Ce la grajd i-a găzduit
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
Dragobete ! Biserica recunoaște 2 Sfinți cu nume Valentin (La frații de gintă latină), ce merită să îi Cinstim : 1).Sf.Sfințit Valentin de la Roma. Valentin, Preot la Roma, bun și zelos Predicator Îi convertea pe cei păgâni, la turma Blândului Păstor ! Claudiu Gotul, Împăratul (amic ce l-a apreciat !) Aflând că-i Slujitor în DOMNUL, în public l-a audiat... Răspunzând cu limpezime și total convingător I-a răscolit pe Împăratul și publicul ascultător... "-Ascultați ! (zis-a-Împăratul), ce-nțelept, el ne-a
VALENTINE S DAY??? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369347_a_370676]
-
adaptată cerințelor poetice și normativelor romantismului târziu, este aparent simplă: Un vânător, Grui-Sânger, personaj prezentat într-o sumbră măreție, trăiește într-un codru întunecat ca și firea sa dar îngrozește pe cei din jur, care nu mai sunt vânători, ci păstori sau agricultori, cu firea sa sângeroasă, cu nestăvilita sa dorință de a ucide. La un moment dat tatăl său vine în codru pentru a-l dojeni însă confundat fiind de mintea rătăcită a fiului este ucis. Apoi, plin de remușcări
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
naltă arătare/ Ce stă în dreptul lunei c-o bardă groasă-n mână ... Și până-n ziuă urlă dulăii de la stână” ... Grui-Sânger, ucigașul, e regele pădurei! (Vasile Alecsandri; Grui-Sânger, Poezii alese; ed. Minerva, Buc-1990). Iar cei impresionați de spectrala apariție sunt: „Atunci păstorii sarbezi zăresc din depărtare”... Iată deci cum poetul folosind forța metaforei subliniază folosindu-se de contextul legendei unul din conflictele apărute în societățile umane odată cu noile diviziuni ale muncii. Așa cum biblicul conflict între Cain și Abel pune în discuție starea
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
deci cum poetul folosind forța metaforei subliniază folosindu-se de contextul legendei unul din conflictele apărute în societățile umane odată cu noile diviziuni ale muncii. Așa cum biblicul conflict între Cain și Abel pune în discuție starea de încordare dintre populațiile de păstori și cele de agricultori, acum este prezentă fascinația, dar și groaza, pe care vânătorul ancestral o exercită asupra populațiilor de păstori. Figura sa este, într-un fel, tragică, marcată de un fel de blestem sanguinar, cumva nefirească într-un timp
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
diviziuni ale muncii. Așa cum biblicul conflict între Cain și Abel pune în discuție starea de încordare dintre populațiile de păstori și cele de agricultori, acum este prezentă fascinația, dar și groaza, pe care vânătorul ancestral o exercită asupra populațiilor de păstori. Figura sa este, într-un fel, tragică, marcată de un fel de blestem sanguinar, cumva nefirească într-un timp în care hrana poate fi procurată fără să ucizi fiarele pădurii sau ale câmpiilor, o situație văzută ca fiind așa cum am
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
acestea amintirea lor rămâne în tradițiile culturale străvechi ale umanității și se verifică acum prin datările cu mijloace moderne. Coincid deci, atât datările, cât și ipotezele istorice ale vremurilor când omenirea trece de la stadiul de vânător la cel de agricultor (păstor), rămânând a fi de acord că și vechimea acestei legende ar fi, logic vorbind, cam aceeași. Nu știm desigur cât de bine delimitată în arealul considerat acum românesc este legenda lui Sânger, însă racordarea ei la mitologia creștină, demonstrează că
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
el” și sufletul celor dragi ai săi, care i-au înțeles zbuciumul, absența de acasă și și-au înfrânat temerile legate de soarta pelerinului plecat în misiune autoasumată să recupereze averea spirituală a neamului, expresia talentului oamenilor simpli, dovezile vredniciei păstorilor lor spirituali, ctitori și propăvăduitori ai Cuvântului de învățătură pentru suflet. Avea acest pelerin îndemn de drumeț de la icoana Sfântului Nicolae din casa copilăriei sale și de la biserica cea din satul natal, “Ermitajul” cel de-acasă pe care îl dorea
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > IN MEMORIAM - PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA - PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ȘI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREȘULUI VOIEVODAL ȘI AL SĂTMARULUI STRĂMOȘESC ȘI ROMÂNESC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului In Memoriam - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - Păstorul duhovnicesc autentic și „Patriarhul
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA - PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ȘI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREȘULUI VOIEVODAL ȘI AL SĂTMARULUI STRĂMOȘESC ȘI ROMÂNESC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului In Memoriam - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - Păstorul duhovnicesc autentic și „Patriarhul” jertfelnic al Maramureșului Ortodox Voievodal și al Sătmarului Strămoșesc și Românesc (1921 - 2016)... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
2016, în timpul oficerii Sfintei Liturghii duminicale. Cu alte cuvinte, în seara zilei de sâmbătă, 29 octombrie 2016, Înaltpreasfinția Sa a suferit un infarct miocardic și a fost internat la Spitalul Județean de Urgență (SJU) din municpiul Baia Mare, județul Maramureș. Venerabilul Păstor Duhovnicesc și Ierarh s-a născut la 28 mai 1921, în satul Plopiș din județul Maramureș, dintr-o familie de țărani evlavioși, la botez, primind numele de Ioan. A urmat școala primară în satul natal (1928 - 1934). Între anii 1934
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
amintim și pomenim numai pe: Părintele Nicolae Steihardt - Monahul Nicolae de la Rohia, pe Alexandru Paleologu și pe Ioan Alexandru, apoi al multor profesori și ierarhi, îndrumător a multor seminariști și studenți, clujeni, bistrițeni, maramureșeni și sătmăreni sau bihoreni și sălăjeni, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe asociații sau fundații culturale, naționale și patriotice din ținuturile binecuvântate ale Maramureșului și Sătmarului, am observat, deja, cum îl regret și-l plâng cu toții, fiind conștienți de marea
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică serioasă, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți și diaconi, după care i-a instalat în parohiile încredințate lor spre păstorirea turmei celei cuvântătoare, spre Slava lui Dumnezeu - Păstorul cel Bun și Arhiereul cel Veșnic; apoi a târnosit și binecuvântat atât de multe biserici și lăcașuri de închinare - fapt care nu poate fi uitat în istoria acestor locuri - marcate de prezența și activitatea Înaltpreasfinției sale, atât de prodigioasă, care
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
cu drepții și să-l așeze cu Sfinții Săi! Veșnică să-i fie pomenirea, din neam în neam! Amin!... Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: In Memoriam - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - Păstorul duhovnicesc autentic și „Patriarhul” jertfelnic al Maramureșului Voievodal și al Sătmarului Strămoșesc și Românesc... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2131, Anul VI, 31 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
potrivnic. Tovarășii săi sunt siliți să se scoale în sunetul tobei. Bărbații din Uruk se înfurie în casele lor:” "Ghilgameș, spun ei, nu se îndură să lase nici un fiu părintelui său; zi și noapte se dezlănțuie asuprirea lui! El, Ghilgameș, păstorul Urukului-celui-împrejmuit , el, păstorul oamenilor săi îi chinuie fără-ncetare; Ghilgameș nu lasă pe nimeni să se bucure de femeia pe care o iubește, fie ea fiică de războinic, sau nevasta oricăruia dintre noi!” - și află că aceștia i-au pus
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
sunt siliți să se scoale în sunetul tobei. Bărbații din Uruk se înfurie în casele lor:” "Ghilgameș, spun ei, nu se îndură să lase nici un fiu părintelui său; zi și noapte se dezlănțuie asuprirea lui! El, Ghilgameș, păstorul Urukului-celui-împrejmuit , el, păstorul oamenilor săi îi chinuie fără-ncetare; Ghilgameș nu lasă pe nimeni să se bucure de femeia pe care o iubește, fie ea fiică de războinic, sau nevasta oricăruia dintre noi!” - și află că aceștia i-au pus gând rău, creând
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
ai sortit apoi șelei, pintenilor și biciului, l-ai sortit să alerge în galop la nesfârșit l-ai sortit să se adape tulburând apa! și pe maică-sa, pe Silili, ai hărăzit-o suspinelor veșnice! Ai mai iubit și un păstor,care îngrămădea neîncetat pâini sub cenușă pentru tine și-ți jertfea zilnic iezi: l-ai lovit și l-ai prefăcut în lup,acum înșiși argații lui îl gonesc și câinii lui îl mușcă! L-ai iubit și pe Ișullanu, grădinarul
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
car, Cinstit, sărac, dar plin de biruință, El duce mai departe-al vieții dar Și-a neamului nemuritoare ființă. (vol."Cabana de foc") "La Rușii-Munți" La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul cu aripi de ceară. Trec lin păstori, Turme spre somn si uitare... Fusele torc Veșnic, pe-a vieții cărare. Sub Bursucău, Satul petrece sorocul... Mândri, rusenii, Împărățesc holda, locul. Mureșul sfănt, Curge spre ceruri de stele... La cimitir, Dorm amintirile mele. Sufletul meu, Încărunțește-n pustie... E
TĂRANUL ȘI LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369559_a_370888]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA - AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dimineața găsi un grup de păstori și mici negustori adunați în jurul unui foc în afara zidurilor Ierusalimului. Turmele cu care veniseră le erau alături la mică distanță lângă corturi. Mai erau și alte grupuri în jurul zidurilor Ierusalimului, tot așa, păstori, mici negustori ori doar pelerini. Și aceștia
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
Articolele Autorului Dimineața găsi un grup de păstori și mici negustori adunați în jurul unui foc în afara zidurilor Ierusalimului. Turmele cu care veniseră le erau alături la mică distanță lângă corturi. Mai erau și alte grupuri în jurul zidurilor Ierusalimului, tot așa, păstori, mici negustori ori doar pelerini. Și aceștia aveau cu ei animalele cu care veniseră. Oi, capre, asini, cai ori camile și erau sosiți acolo cu toții cu prilejul marii sărbători. Micul grup stătea strâns, care în jurul focului care prin cele trei
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
acum fără nici o speranță marea sărbătoare care odată terminată avea să-i întoarcă pe fiecare în satul sau în comunitatea din care făceau parte fiecare. Membrii acelui mic grup mai moțăiau în jurul focului care mai ardea încă prin grija unui păstor mai bătrân care nu mai avusese somn spre ziuă. Auziseră și ei cornul roman sunând în noapte însă nu zăriseră nimic altceva deoarece se aflau la mare distanță de zidurile fortăreței Antonia într-o direcție opusă dealului numit Golgota, între
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
înstelat părea viu încă, în plină noapte. Se culcară apoi cu toții când ultimele acorduri ale cornului se stinseră și după ce ultimele păreri și comentarii încetară. Noaptea trecu deci fără alte incidente pentru ei. De dimineață însă, un copil, fiul unui păstor dintre dânșii dădu buzna în mica tabără trezindu-i pe toți cu entuziasmul lui copilăresc. -A înviat! Învățătorul Iisus a înviat! Treziți-vă! Iisus a înviat! spuse el alergând de la unul la altul. Toți cei adunați acolo se răsuciră din
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
că strigă copilul... Mi-a spus-o un proroc! Mai spuse el arătând locul din care venise. -Și cum arăta acel proroc copile, întrebă un alt bărbat, ridicându-se pe un cot, din bivuacul său. -Păi era îmbrăcat ca un păstor, căci avea un rând de straie albe de lână lungi până în pământ și avea și o cârjă în mână, atât de mare, răspunse copilul arătând cu mîna înălțimea. -Hei! exclamă un bărbat care ieșise dintr-un cort și se ridicase
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
a trimis să văd ce se petrece, fiindcă câinii nu lătrau deloc. I-am găsit pe toți dând din coadă, dar nu lătrau. -Așa e Șaraf? întrebară unii pivind către un bărbat. L-ai trimis tu acolo? -Așa e, spuse păstorul, eu l-am trimis cu puțin mai înainte. I-am zis să strige la noi dacă se întâmplă ceva acolo. Continuă acum fiule! spuse Șaraf. -Acolo m-a întâmpinat bătrânul acela cu toiag în mână. Nu știu cine era, dar arăta ca
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
Ierusalimul se trezise când intrară ei în cetate, pe una din porți. Gărzile romane îi luară în primire la poartă și îi controlară amănunțit de arme. -Cine sunteți și cu ce prilej la Ierusalim? începu mica anchetă a ofițerului. -Suntem păstori și negustori veniți pentru sărbatorile Pesahului și vrem să ajungem la Templu pentru a ne închina. Avem tabăra nu departe de valea Chedronului. Patrulele știu de noi, ne-au vizitat aseară înainte de apus și ne-au luat numele la toți
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]