6,049 matches
-
exprimăm punctul de vedere conform căruia boierimea din Oltenia a suferit, de fapt, o transformare de esență (ca de altfel și cea din restul țării), fenomen care poate fi documentat ca fiind datorat tocmai acestui proces de tranziție și mutație pașnică, economică și socială, început în perioada anterioară și accelerat în timpul lui Cuza, prin investirea capitalurilor obținute din agricultură în ramuri mai dinamice și mai profitabile, “eminamente burgheze”, cum erau cele ale economiei urbane 16. Gr. Chiriță, Din istoria legăturilor economice
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
mă adie, ca și o floare m-ar mângâia spune-mi ceva, spune-mi ceva. Apoi, doar depărtarea tânjește la ele iar gândul renăscut prin vorbele-acele, când inima cântă, inima mea spune-mi ceva, spune-mi ceva. Suspin și sunt pașnic la vis adorm în al meu paradis, se sparge un munte, iar piatră e grea spune-mi ceva, spune-mi ceva! Peste întinderi doar pasărea zboară și gândul de tine ce mă-nfioară, aud un refren, iluzia ce vrea, Ascult...! Spune
SPUNE-MI CEVA de PETRU JIPA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364029_a_365358]
-
Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună ... Nu a scris „mama a zis”, ci „mama și-a zis” ... Genial! În „Lupta cu inerția”: „Tot ce-am iubit, niciodată / N-am mistuit într-al timpului pașnic trecut. Tot ce-am putut să privesc / Mi s-a părut din cale afară / De crunt ori Dumnezeiesc - / Nu i-am dat voie să moară”, remarcându-se frenezia trăirii poetice a existenței , ceea ce este AUR în poezia lui Labiș. Sau
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
a judecăților clasei politice actuale în raport cu realitatea și speranța națională, pe principiul reașezării în coexistență a conștiințelor individuale și naționale conduce la cel mai indefinibil contrariu! Este acum timpul concentrării opiniilor și acțiunilor pro-monarhiste la nivel de organizare, liber și pașnic, de la treptele părerilor, la rescrierea temeliei istoriei, de la o anumită lentoare, la reprezentare în proiect, de la nuanțe absorbite în romantism, la faptul reconstrucției României, izbucnite din ardoare. Un referendum pentru a se decide forma de statalitate republicană sau monarhică, deși
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
turnară câte o ulcică de vin să le vină inima la loc din pricina spaimei. - Căpitane, care-i misterul de s-au retras așa repede și ne-au lăsat în pace? - Simplu! Măria Ta ai sosit pe aceste meleaguri cu gânduri pașnice ca să unești ținuturile de același neam și nu să le deranjezi împărăția! - rosti căpitanul Preda cu un zâmbet ascuns a cărui semnificație doar el o știa. „De parcă lui dracul îi pasă de acest neam! Tocmai întunecimii sale căruia îi plac
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Nici pe străzile înguste, unde cântau niște gheișe îmbrăcate cu chimonouri mai sumare, nu este mai sigur... Nu te-ai aștepta să auzi atâta gălăgie în baruri și discoteci, unde au și ei “aurolacii” lor, fumând țigări cu droguri. Mai pașnici par oamenii străzii, care dorm pe niște cartoane mari (nicidecum tatami), în lungile ganguri “înmărmurite” și încălzite. Referință Bibliografică: Gheișele din Kyoto - fragmente din reportajul ilustrat “Japonia 1999”, aflat în volumul “Călătorii științifice în afara Europei” / Dan Mihai Ștefănescu : Confluențe Literare
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
în misiunea mea de creator universal, care știe să-și tragă sevele de peste tot. Peisajul se animă treptat: apare un cățeluș negru și zglobiu, iar mai departe văd un maroniu masiv, dar bine înlănțuit, care nu protestează la vizita mea pașnică. Copleșit de vălmășagul de impresii, decid să iau notițe, așezându-mă la o masă, de sub prelata căreia scoate capul o pisică; nu se sinchisește de mine și își continuă moțăiala. O ușă scârțâie îndelung (lipsea o mână de meseriaș!) și
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
artizanal multicolor, care seamănă cu mine. Oricum, nu poți să câștigi mereu, uneori mai trebuie să și pierzi, ca să simți în profunzime atmosfera locală! În goana motorizată timp de câteva ore m-am oprit mai mult la părintele națiunii indiene, pașnicul Mahatma (adică “suflet mare”) Gandhi. Îmi plac îndemnurile lui: adevăr, non-violență, vegetarianism, simplitate, credință și peste toate, cu voia dumneavoastră, dragostea. Vă mai dau un imbold gandhist: Trăiește ca și cum ai muri mâine și învață ca și cum ai trăi veșnic! Referință Bibliografică
AVENTURI LA NEW DELHI – FRAGMENT DIN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362525_a_363854]
-
stat în gît”, autorul se lasă epuizat(că stoc). Nu e ușor să digeri nici poezia, nici românele, nici stilul lui Adrian Suciu. Dar e clar un lucru: scrierile lui sunt pentru oameni inteligenți și dezinhibați. Libertatea, ușor strîmbă dar pașnică, rămâne efectiv fără autograf. Și mai interesant este să-i audiezi creația din vocea evocatoare și plastică, pe care o deține. Expresiunea provine din pitorescul ființei sale și profunditatea clară. Cea mai mare calitate a lui Adrian Suciu este autenticitatea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
stat în gît”, autorul se lasă epuizat(că stoc). Nu e ușor să digeri nici poezia, nici românele, nici stilul lui Adrian Suciu. Dar e clar un lucru: scrierile lui sunt pentru oameni inteligenți și dezinhibați. Libertatea, ușor strîmbă dar pașnică, rămâne efectiv fără autograf. Și mai interesant este să-i audiezi creația din vocea evocatoare și plastică, pe care o deține.Expresiunea provine din pitorescul ființei sale și profunditatea clară. Cea mai mare calitate a lui Adrian Suciu este autenticitatea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Eram pentru a doua oară la Berlin și mă bucuram în taină că mă puteam plimba în voie prin locuri prin care, până nu de mult, prezența mea de „enemy alien” ar fi fost de neconceput. Dar, în ciuda intențiilor mele pașnice, orașul continua să mă țină la distanță. Pe scurt, orice acțiune aș fi început, nu se lega defel. „Enemy alien”, așa supranumiseră americanii tinerele nemțoaice care se încumetau să înceapă o viață nouă peste ocean, căsătorindu-se cu soldați GI
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
fost o neliniște...o vagă senzație că ceea ce vreau n-o să fie.Apoi a devenit neliniște continuă și ,când am crezut că am epuizat toate posibilitățile s-a transformat în frică .Frică de ...niciodată ,niciunde ,nicicum. Un fel de frică...pașnică aș spune.Dorinta nebună plus nevoie acută plus tristețe și nedumerire...O frică de femeie... Într-un târziu în alte vremi și-n alte zări dorința mi s-a împlinit.... Dar frică nu m-a părăsit ci doar s-a
MÂNA NEAGRĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360778_a_362107]
-
în sine nu are valoare sentimentală, dacă nu poate fi posedată, luată în proprietate și izolată cu egoism de privirile vecinilor. Stai puțin, i-am zis; pauză! Tu ne condamni la moarte?! Eu vă condamn la neantizare, la dispariție pe cale pașnică și asist cu uimire cum vă autodistrugeți. Voi urmăriți regresul, nu progresul. Mi-am schimbat cămașa și am tras de ei, ca să plecăm la Lili. I-am tentat cu cîte o bere rece. Da' cine plătește? Cum cine, eu, ca
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând, în stoluri, fete De la grâu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși, copiii vin; Satul e de vuiet plin, Fumul alb alene iese Din cămin”. Iată viața la țară, iată viața pașnică și sănătoasă din Domneștii de Argeș. Mereu proaspătă, curată, diversificată, ea pare desprinsă chiar atunci din poeziile lui Coșbuc și Alecsandri, din care am citat mai multe versuri, pentru exemplificare. Cu totul altceva decât plictiseala și agitația de la orașe, pe
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
se întâlnesc periodic și pun în discuție diferite teme. Uneori mai vezi bătrânii pe câte o bancă, jucând șah sau table, însă fără să le lipsească răcoritoarele sau cafeaua. Deși viața în Germania pare grăbită, totuși oamenii de aici sunt pașnici și par să ignore stresul zilnic. Așa că la sfârșitul zilei, pe răcoare, sau la sfârșit de săptămână, împreună cu familiile sau prietenii, petrec un timp binecuvântat, relaxându-se și bucurându-se de binefacerile naturii sau de locurile frumos și curat amenajate
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
ori, cu remarcabilă temeritate, fiindcă știa că sufletul lui - parafrazez din Memorial - nu se va ridica la stele, ci se va așeza la adăpostul unui măslin, pentru că pământului îi aparținea și lui ... Pilar. SARAMAGO DESPRE EL ÎNSUȘI „Sunt o persoană pașnică, fără demagogie nici strategie. Spun exact ceea ce gândesc. Și o fac într-un mod simplu, fără retorică. Oamenii care se adună să mă asculte și care, în independența lor, sunt sau nu de acord cu ceea ce gândesc știu că sunt
VIAŢA ŞI OPINIILE LUI JOSÉ SARAMAGO de DAN CARAGEA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364263_a_365592]
-
Oamenii din sat, ca să-l salveze, au trimis oameni călări în satele vecine, unde erau unguri, să le spună ce se întâmplă în satul lor. I-au rugat să vină în ajutorul preotului bătrân care a fost întotdeauna un om pașnic și bun. El a fost liniștit și nu a făcut niciodată gălăgie ca cel tânăr, care îndemna să ne unim cu țara. Au venit oamenii din satul vecin și l-au salvat pe bunicul. Până târziu, peste ani și ani
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
unică spre Dumnezeu, prin cultivarea și valorificarea teologică a operei sale, la care, deci, nu au aflat decât miere curată și sfântă, strălucind autenticitatea adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Dumitru Stăniloae avea un chip frumos și pașnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. În fața lui senină și diafană întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
corect din acest punct de vedere. Rămase surprins văzându-l pe milițian așteptându-l la poartă după ce angajații plecaseră iar paznicii își împărțeau sectoarele de supraveghere. I se strânse inima ghem și îi coborî în stomac, cu toate că omul părea destul de pașnic. Opri mașina în dreptul lui și îi făcu semn să urce. Milițianul părea că tocmai acest lucru îl aștepta. Se așeză comod în dreapta. - Ancheta aceasta nu-și avea rostul, începu brusc. Urăsc să-mi pierd timpul cu astfel de cazuri. Man
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
încă de acum 45 de ani, resursele păstrate pentru înaintașii noștri. Deci cum rămânem și cum stăm!?? Cred că a sosit timpul, să privim serios nu numai în față și în spate, ci în toate părțile, pentru a găsi soluții pașnice în privința continuității omului ca specie dominantă pe acest pământ. Oare credeți că o mână de oameni, care în nimicnicia lor, se cred stăpânii acestei planete, înlăturând Creatorul și preluindu-i atribuțiile sale, făcând deci pe Dumnezeu Cel Atotputernic, pot să continuie
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BUSCULADA TRAUMELOR Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1311 din 03 august 2014 Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://tiganusionutz.wordpress.com/2011/11/04/chiastolitpiatra-crucii-andaluzit-al2sio5-cu-incluziuni-de-carbon/ ...la ușa gândurilor pașnice... așa se anunță la poarta schimbărilor dorite sau nu ca într-un restaurant de lux ținuta este obligatorie se ridică pantalonii se aruncă bluza de mătase părul ciufulit se adună de pe câmpurile de maci și într-o tăcere profundă se
BUSCULADA TRAUMELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367832_a_369161]
-
ruj pe covorul turcesc din dormitor, o brățară din argint îndoită în procesul de transformare în farfurie zburătoare și ornamentele metalice ale cuierului desprinse la capete. Îmi iau inima în dinți și pornim spre casă, traversând cât se poate de pașnic parcul din spatele blocului nostru. Înainte de a reuși să îmi dau seama, intrăm în raza de acțiune a unor băieți care trăgeau cu praștia în pereții garajelor. Deodată, Miță descrie artistic o voltă în aer și se prăbușește la picioarele mele
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
a scorțișoară Din vinul fiert pe soba cu tăciuni. Mă-ntreb din nou, a nu știu câta oară: Ești supărat sau vrei să te răzbuni? Simt iz de cozonac și fructe coapte, În blânda atmosferă de Crăciun. La geam coboară pașnic Sfânta noapte, Fuiorul de-amintiri încerc s-adun... Copiii cântă vesele colinde, Eu nu le-aud, pierdută-n gândul meu. Pe cerul gri văd luna cum se-aprinde. Un bulgăre de foc, m-aprind și eu. Călătorind prin parcul de
CRĂCIUN FĂRĂ TINE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367894_a_369223]
-
tribut, sânge și-a vărsat. Pentru drept umanitar. S-au revoltat cu toții, să nu mai pătimească feciorii și nepoții în vatră pitorească! Copii de-a crește-n pace, cu glorioase fapte. Viața să-și poată duce în sacră libertate. Iar pașnic popor român și-a jertfit compatrioți, pentru un destin mai bun. Și-acum își jelește morți! Copii-n zadar așteaptă în Ajun, pe Moș-Crăciun. Că-n tumultuoasă luptă și-a pierdut sacul pe drum. Semn de recunoștință port în gând
MOȘ CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367930_a_369259]
-
realiza mult mai ușor comportându-te absolut normal. De exemplu, într-o zi am ieșit pe strada, am intrat la un supermarket și m-am adresat unui domn simpatic care stătea la coadă la una din casse și se scobea pașnic cu un chibrit între măsele. - Fiica mea a ieșit premiantă în clasa patra, i-am spus. - Felicitările mele... Stai la coadă. Exact ca pe feisbuc. M-am instalat în spatele lui și imediat a venit o femeie grasă în urma mea. I-
SCHIŢE UMORISTICE (31) – FEISBUC ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367980_a_369309]