1,981 matches
-
București, 1973; Sinisa Pavić, Vremea vișinelor, București, 1974 (în colaborare cu C. Ghirdă). Repere bibliografice: Paul Cornea, „Zbucium”, „Revista literară”, 1947, 8; Ov. S. Crohmălniceanu, Pericolul romanului foileton, CNT, 1949, 71; Dumitru Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 41-42; Piru, Panorama, 388-390; Marin Preda, Viața ca o pradă, București, 1977, 73. N. Br.
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
Istoria literaturii române (compendiu), București, 1945, 436-438; Negoițescu, Scriitori, 384-387; Valeriu Cristea, „Zeii prind șoareci”, GL, 1968, 18; Constantin Călin, „Zeii prind șoareci”, TMS, 1968, 9; Felea, Reflexii, 122-127; Manolescu, Metamorfozele, 121-122; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 107-112; Piru, Panorama, 133-138; Cubleșan, Miniaturi, 157-164; Mincu, Critice, I, 184-185; Geo Bogza, Stelaru, CNT, 1971, 49; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 467-474; Constantin, Despre poeți, 38-41; Martin, Poeți, II, 90-96; Popa, Modele, 62-63; Caraion, Duelul, 148-154; Ciobanu, Panoramic, 79-83; Grigurcu
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Silvian Iosifescu, În jurul romanului, București, 1961, 218-235; Ivașcu, Confruntări, III, 115-123, 195-217; Damian, Direcții, 223-298; Georgescu, Păreri, 251-255; Micu-Manolescu, Literatura, 171-181; Simion, Orientări, 238-249; Dimisianu, Schițe, 14-20; Ardeleanu, Însemnări, 43-53; Râpeanu, Noi, 204-208; Oprea, Mișcarea, 51-68; Manolescu, Metamorfozele, 35-36; Piru, Panorama, 288-299; Balotă, Labirint, 388-396; Cristea, Interpretări, 32-40; Damian, Intrarea, 67-70; Dimisianu, Prozatori, 47-59; Râpeanu, Interferențe, 176-181; Zaciu, Glose, 192-198; Ardeleanu, „A urî”, 11-14; Bugariu, Incursiuni, 94-98, 193-204; Felea, Poezie, 126-132; Martin, Poeți, 46-57; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
În sensul acesta am preferat ca să clasificăm tulburările personalității, într-un cadru cât mai cuprinzător care să se refere la toate registrele personalității, încercând, în felul acesta, să ieșim din limitele strict și exclusiv medicale ale clasificărilor clinico-psihiatrice, realizând o „panoramă psihopatologică” cât mai cuprinzătoare a suferinței personalității, care să corespundă cu intenția noastră expusă în Secțiunea I a lucrării de față. Plecând de la aceste considerații, vom analiza în Secțiunea a III-a a lucrării noastre următoarele tipuri de tulburări psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic cu angoasa, pe care caută să o evite într-o manieră sublimată, tocmai apelând la aceste domenii „explicative” ale „pseudoștiințelor”. În sensul acesta, atmosfera opiniei publice pare a fi o vastă panoramă onirică care cuprinde întreaga societate și căreia nu i se poate sustrage nimeni. Expansiunea nevoilor culturale generată de „cultura de masă” este favorizată de două grupe de factori: prelungirea duratei de școlarizare și complexitatea formării profesionale, dezvoltarea distracțiilor, a divertismentului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
CRC, 1978, 27; Adrian Alexandru [Andrei Marga], Debut dramaturgic, „Napoca universitară”, 1979, 3-4; Ion Lungu, „Virtus Română Rediviva”. ST, 1982, 12; Titu Popescu, „Virtus Română Rediviva”, Ț, 1982, 12; Dan Milcu [Dumitru Micu], Dimensiuni năsăudene, CNT, 1983, 3; Ghițulescu, O panoramă, 310-311; Ion Oarcăsu, Literatura și document, ST, 1985, 12; Cosma, Românul, I, 185; Petru Poanta, Portrete în cuvinte, RL, 1989, 2; Mircea Popa, „Lumea transilvana a lui Ion Creangă”, LL, 1991, 2; Teodor Tihan, „Cine are o cultură a sa
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
2.2. Experimentul Einstein-Podolsky-Rosen 282 15.1.2.3. Teorema lui Bell 283 15.1.2.4. Teoria bootstrap 283 15.1.3. Creierul liber și buimac 285 15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernă 289 15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne 292 15.2.1. Expansiunea „imperială” 292 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne 294 15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmoderne 306 15.3.1. De la criticism la postmodernism 306 15.3.2
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
speră, căci în babilonia teoretică de astăzi presimte resurecția eutimică a paideia, după milenii de surghiun la care civilizația și cultura euroatlantice o condamnaseră. În cele ce urmează descriem, pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne rezervăm dreptul de a reveni cu detalii pentru a completa acest tablou vast în alt volum, Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă, aflat în lucru. 15.1. Despre un realism
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de masă solidă, multidisciplinară, integrală. Gândirea curriculară postmodernă poate fi considerată atelierul mondial în care se făurește - teoretic și practic - această înnoire paideutică menită să ducă spre o lume mai bună (vezi infra, 15.3.10, „Curriculumul global”). 15.2. Panorama gândirii curriculare postmodernetc "15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne" 15.2.1. Expansiunea „imperială”tc "15.2.1. Expansiunea „imperială”" Precizăm de la început că spațiul - enorm și aproape nețărmurit - ocupat în ultimii 20 de ani de gândirea curriculară postmodernă nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculară postmodernă poate fi considerată atelierul mondial în care se făurește - teoretic și practic - această înnoire paideutică menită să ducă spre o lume mai bună (vezi infra, 15.3.10, „Curriculumul global”). 15.2. Panorama gândirii curriculare postmodernetc "15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne" 15.2.1. Expansiunea „imperială”tc "15.2.1. Expansiunea „imperială”" Precizăm de la început că spațiul - enorm și aproape nețărmurit - ocupat în ultimii 20 de ani de gândirea curriculară postmodernă nu ne permite aici descrierea sa detaliată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vom numi în paginile ce urmează. Sunt posibile totuși unele delimitări în diformul imperiu edificat de gândirea curriculară postmodernă în ultimele trei decenii? Urmând îndeaproape sugestiile lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de tot respectul, cu aproape patru decenii în urmă, să evoce viața de zi cu zi a românilor într-o carte care, deși metodologic și „filosofic” depășită, își mai păstrează încă o parte din savoare: „Lucrarea de față prezintă o panoramă a vieții românilor de la Roma și din Italia antică în dezvoltarea ei istorică. Diferitele aspecte ale vieții lor de toate zilele nu sunt tratate în mod static ș...ț, ci ținând seama de schimbările produse în cursul celor aproape 12
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Virgil Ardeleanu, „Prozatori contemporani” II, ST, 1963, 3; Lucian Raicu, „Prozatori contemporani” II, VR, 1963, 4; Mihai Drăgan, Prozatorii tineri și critica literară, „Iașul nou”, 1963, 6; Ieronim Precup, „Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești (1880-1900)”, ST, 1966, 12; Piru, Panorama, 528-529; Ion Vitner, ALR, 510-517; Traian Liviu Birăescu, „Semnele romanului”, O, 1971, 12; Manolescu, Poezia, 62-64, 215-222; Anca Midia, „Semnele romanului”, VR, 1972, 1; Liviu Petrescu, „Semnele romanului”, RL, 1972, 15; Sorin Titel, Muzeul inepuizabil, RL, 1978, 16; Artur Silvestri
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
Victor Felea, Al. Andrițoiu, Ion Horea, Ion Brad. Dar nu sunt uitați cei de la Cercul Literar de la Sibiu, fixați sub semnul „baladescului”: Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș. În sfârșit, vin poeții din valul lui Nichita Stănescu, realizându-se astfel o panoramă a poeziei acestor ani, din care nu lipsește mai nimeni. Cartea este scrisă cu maturitate, cu un ton „suav-agresiv”, cum ar spune autorul ei. În Radiografii (I-II, 1978-1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj pentru primul volum), criticul își menține
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
1984, 3; Adam, Planetariu, 214-218; Ierunca, Dimpotrivă, 93-97; Ulici, Lit. rom., I, 514-517; Doina Curticăpeanu, „Cercul Literar de la Sibiu”, F, 1998, 1; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 253-254; Dicț. scriit. rom., III, 772-773; Cristea-Enache, Concert, 340-345; Petraș, Panorama, 523-525; Manolescu, Lista, III, 376-380; Micu, Scurtă ist., IV, 92-93; Pavel Azap, „Efectul «Echinox» sau Despre echilibru”, TR, 2003, 23; Marta Petreu, „Efectul «Echinox» sau Despre echilibru”, APF, 2003, 11; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen. Clujul literar al
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
a unor ciudate manipulări, fiind boicotat din cursa spre Nobel, ca și personajul său din Nouăsprezece trandafiri, care devine implicit un text al anamnezei. În cele două volume din lucrarea bibliografică Reviste de filosofie și sociologie (1979-1983) P. realizează o panoramă a publicisticii filosofice românești de la origini până în 1947, iar în ediția Titu Maiorescu, Prelegeri de filosofie (1980), alcătuită în colaborare cu Alexandru Surdu, scoate la lumină cursurile ținute de mentorul junimist la Universitatea din București între 1883 și 1905. În
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
1941), 750-753, Ist. lit. (1982), 835-838; Cioculescu, Aspecte, 84-103; Vianu, Opere, XI, 271-280; Simion, Orientări, 66-83; Negoițescu, Scriitori, 286-289; Ivașcu, Confruntări, I, 437-442; Mihail Petroveanu, Studii literare, București, 1966, 73-123; Râpeanu, Noi, 199-203; Căprariu, Jurnal, 76-86; Regman, Cărți, 163-167; Piru, Panorama, 53-57; Manolescu, Metamorfozele, 85-91; Mincu, Critice, I, 189-192; Doinaș, Diogene, 66-70; Paleologu, Spiritul, 178-181; Râpeanu, Interferențe, 166-170; Ulici, Recurs, 99-108; Bugariu, Incursiuni, 41-46; Barbu, Sine ira, 137-140; Grigurcu, Teritoriu, 13-17; Rotaru, O ist., II, 530-544; Alexandru Philippide interpretat de..., îngr
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
Opera lui G. Ibrăileanu, adică treisprezece ani, nu a publicat nimic. Ulterior va avea o activitate bogată. După exemplul lui N. Iorga și G. Călinescu, acoperă spațiul întregii literaturi române. A început cu articole despre autorii contemporani, strânse în volumul Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 (1968), a trecut la studii monografice, aplicând, iarăși, îndemnul lui G. Călinescu, potrivit căruia un critic tânăr trebuie să își încerce forțele în spațiul clasic. În 1961 publică Literatura română veche, urmată în 1964 de Literatura
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
lui G. Ibrăileanu, București, 1946; Opera lui G. Ibrăileanu, București, 1959; Literatura română veche, București, 1961; Literatura română premodernă, București, 1964; Liviu Rebreanu, București, 1965; C. Negruzzi, București, 1966; G. Ibrăileanu (Viața și opera), București, 1967; Poeții Văcărești, București, 1967; Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, București, 1968; Cearta, București, 1969; ed. îngr. Ioan Șerb, București, 1995; Istoria literaturii române, I-II, București, 1970; Introducere în opera lui I. Eliade Rădulescu, București, 1971; Varia, I-II, București, 1972-1973; Analize și sinteze critice
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
române vechi, GL, 1962, 22; Aurel Martin, „Literatura română premodernă”, GL, 1964, 30; Paul Georgescu, O contribuție de prestigiu la tratarea istoriei literaturii noastre, RMB, 1964, 6210; Streinu, Pagini, IV, 244-249; Ion Biberi, Orizonturi spirituale, București, 1968, 96-106; Mihai Ungheanu, „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, LCF, 1969, 20; Nicolae Manolescu, „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, CNT, 1969, 21; Mincu, Critice, I, 217-221; Tia Șerbănescu, „Cearta”, RMB, 1970, 7872; Constantin Călin, „Cearta”, ATN, 1970, 3; Eugen Simion, Un roman: Al. Piru, „Cearta
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
GL, 1964, 30; Paul Georgescu, O contribuție de prestigiu la tratarea istoriei literaturii noastre, RMB, 1964, 6210; Streinu, Pagini, IV, 244-249; Ion Biberi, Orizonturi spirituale, București, 1968, 96-106; Mihai Ungheanu, „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, LCF, 1969, 20; Nicolae Manolescu, „Panorama deceniului literar românesc 1940-1950”, CNT, 1969, 21; Mincu, Critice, I, 217-221; Tia Șerbănescu, „Cearta”, RMB, 1970, 7872; Constantin Călin, „Cearta”, ATN, 1970, 3; Eugen Simion, Un roman: Al. Piru, „Cearta”, RL, 1970, 15; Gheorghe Grigurcu, „Cearta”, F, 1970, 4; Constantin
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
1973, 8; Cristian Livescu, Legile lecturii critice, ATN, 1973, 12; Bucur, Istoriografia, 569-571; Grigurcu, Idei, 85-90; Raicu, Structuri, 214-216; Dimisianu, Valori, 127-135; Martin, Metonimii, 355-362; Ungureanu, La umbra cărților, 16-19; Serafim Duicu, Generația vârstnică, VTRA, 1976, 2; Liviu Leonte, O panoramă a liricii actuale, CRC, 1976, 13; Liviu Petrescu, „Poezia românească contemporană. 1950-1975”, ST, 1976, 3; Iorgulescu, Al doilea rond, 27-37; Valentin F. Mihăescu, Autoritatea criticului, LCF, 1977, 37; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 129-149; Ștefănescu, Preludiu, 239-243; Mircea Anghelescu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
viitoare exegeză, R, 1987, 12; Constantin Cubleșan, „Hermeneutica lui Adrian Marino”, ST, 1994, 5; Bucur Demetrian, „Noaptea lui Vincent” sau Jurnalul, eterna întoarcere, CL, 1998, 11; Ioan Lascu, Un triplu jurnal, F, 1999, 6; Dicț. scriit. rom., III, 800-801; Petraș, Panorama, 533-536; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 263-265; Florea Miu, Cuvinte și spațiu, Craiova, 2001, 239-246; Tudor Nedelcea, Interferențe spirituale, Craiova, 2002, 483-484; Firan, Profiluri, II, 176-178. N.Br.
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
Anotimpurile, 185-189; Moraru, Textul, 40-43; Velea, Universaliști, 278-286; Cosma, Romanul, II, 112-114; Dan Mănucă, O istorie cu... istorii, CL, 2001, 9; Mircea Iorgulescu, Istoria literaturii ca spectacol de marionete, „22”, 2001, 52, 2002, 1; Dicț. scriit. rom., III, 806-809; Petraș, Panorama, 537-538; Dan C. Mihăilescu, O pădure falsă pe un munte de adevăruri, LAI, 2002, 9-13; Nicolae Manolescu, Critică literară și denunț, RL, 2002, 12; Manolescu, Enciclopedia, 570-571. St.V.
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
pref. Irina Bădescu, București, 1976 (în colaborare cu Luminița Petru). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 430-434; Perpessicius, Opere, IX, 251-252; Dan Petrașincu, Poezia d-lui Ștefan Popescu, VAA, 1941, 170; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 942; Piru, Panorama, 143-145; Gabriel Dimisianu, „Adio, Xenia Vilari”, RL, 1969, 4; S.Damian, „Pașala”, RL, 1969, 6; George Munteanu, Trei volume de Ștefan Popescu, CNT, 1969, 30; Piru, Poezia, I, 241-242; Mihai Minculescu, Recompunerea unui portret, RL, 1977, 32; Lit. rom. cont
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]