3,599 matches
-
cu ceartă. Asta fusese în ziua când veniseră antreprenorii cu planurile. Erau doi domni grași, cu dinți de aur. Îmbrăcați bine. Țineau la subsuoară genți mari, pline de hârtii. În degetele groase, purtau inele scumpe, împletite, cu pietre roșii ca para focului. Căutaseră în maldărul de acte și scoseseră desenele pline pe margini de linii și cifre. Unul le spunea, ei, lui Stere și dogarului, care era de față: - Aici o să fie prăvălia, aici odăile, magaziile, privata, gardu!... Îi plăcuseră hârtiile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
popii să păzească altarele. N-avea Gheorghe ce face, au mers cu toții. Pe Horea îl lăsaseră acasă cu Titi Aripă. Începuse să viscolească. Se stârnise un crivăț care lovea în pereții casei cu putere și lemnele se topeau repede în para focului.La miezul nopții, tot orașul stătea mort sub giulgiul înghețat. Pungașii au luat-o 153 de-a dreptul pe linia pustie a tramvaiului. Vântul stinsese toate felinarele și nu se vedea nici la doi pași. Ăl bătrân se învelise
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de astăvară, numai flori, cu un batic negru legat sub bărbia ascuțită. Să se fi înțeles, și nu credeai că pică tocmai acum. Drumurile bătute, cum treceai de circiuma lui Stere simțeai un fum înecăcios de gunoaie, dulce-iute, parfumat ca para putrezită, tot ai fi tras pe nas! Ușa veche, șuie, abia ținută în țîțînele ruginite, neunsă cu gaz de când lumea, scârțâia lung, și în prag se arăta mama pământului, a de-o 344 seamă cu timpul, Marghioala. Mai albise, te
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
niciodată. În vremea aceea Ieronim zărise numai din întîmplare focul plutitor și ca un fulger îi trecu prin minte ce-ar putea să se întîmple. EI aprinse un foc stabil pe țărm, sări într-o luntre și se luă după para fugitoare, neuitîndu-și spada. El vâslea cu desperare și, când ajunse la luntrea în care licărea încă jăratic, văzu pe Castelmare, {EminescuOpVII 154} ș-apropie luntrea-i de-a lui, ținti în el - un fulger și auzi răsunând luntrea inamică de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai dorm sau să. mai rămân; ci decisesem de-a urma primei mele impresiuni, aceea de-a mă duce-n lume, unde mă vor duce ochii. Băgai vreascuri în foc, cari începură să trosnească vesel și să arunce scântei cu pară. Apropiai de foc un scăunaș scund, luai dintr-un colț al bordeiului coasa tatei și șezând pe scăunaș începui, la lumina focului de vreascuri, c-un cuțit de brâu, să cioplesc cu băgare de samă coasa și s-o prefac
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trecu mult pîn-o găsi, pipăind, dar cu toată opintirea puterilor n-o mai putu deschide. După mai multe încercări zadarnice, el începu să privească împrejuru-i și văzu în fund pe o scară, încolăcită asemenea coajei unui culbeci, {EminescuOpVII 243} o pară palid - albăstrie, ca o lumină de candelă, a cărei zare tremura pe murii negri de piatră... era cât un sâmbure de mac. El se-ntremă înc-o dată, merse pe pipăite spre pară, dar ea fugea dinainte-i. El veni pân
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
încolăcită asemenea coajei unui culbeci, {EminescuOpVII 243} o pară palid - albăstrie, ca o lumină de candelă, a cărei zare tremura pe murii negri de piatră... era cât un sâmbure de mac. El se-ntremă înc-o dată, merse pe pipăite spre pară, dar ea fugea dinainte-i. El veni pân jos la scară și dup-o clipă de răzgândire începu s-o urce-ncet răzimîndu-se c-o mână de părete. El văzu flacăra tot depărtîndu-se dinainte-i pîn-ce ajunse într-un coridor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pentru a scăpa de privirile vînătorilor orbiți de lumină. Învăluite în flăcări arzătoare, fantomele de la Arcole, Maregno, Austerlitz, Jena, Friedland, Eylau, Moscova, Lutzen ori Bautzen i-au alcătuit cortegiul dintr-un milion de morți. Dinlăuntrul acestei coloane de foc și pară, la porțile orașelor răsunau cîteva acorduri de trompetă amestecate cu semnalele stindardului imperial tricolor: și porțile orașelor cădeau. A fost mai puțin uluitoare fapta lui Napoleon cînd, în fruntea a patru sute de mii de fanatici și a mii de cai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
departe. Deși toate fructele și legumele au proprietăți laxative, unele sunt mai eficiente decât altele din acest punct de vedere. Printre acestea se numără caisele, migdalele, vinetele, sfecla roșie, morcovul, cireșele, spanacul, smochinele, căpșunile, zmeura, lăptuca, pepenele galben, măslinele, portocalele, perele, piersicile, roșiile și, bineînțeles, nu puteau lipsi prunele naturale și cele uscate. Puteți beneficia de proprietățile laxative ale acestora, consumându-le sub diferite forme. Fie că le veți consuma crude ori le veți transforma în sucuri sau compoturi, tocană sau
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
și reziduurile aflate mai departe. Spălăturile pot fi practicate în mod regulat, fără nici un risc. Unii fac asta aproape în fiecare zi. Pentru a realiza spălăturile anale aveți nevoie de 300 ml de apă și un irigator în formă de pară. Unii preferă să ungă cu unguent miniirigatorul pentru a putea fi introdus ușor și fără iritații. Iată cum trebuie procedat în continuare. Umpleți miniirigatorul cu apă astfel încât să nu existe aer care ar putea intra în colon. Această apă poate
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
Țelina Folosită în bolile hepatice, ale aparatului urinar și ale rinichilor. Hasmațuchi Depurativ, diuretic, laxativ. Cireșele Diuretic și depurativ puternic. Lămâia Diuretic; ajută la dizolvarea impurităților din organism. Cresonul Diuretic, depurativ și laxativ. Ceapa Diuretic puternic. Piersica Diuretic și laxativ. Para Diuretic, depurativ și laxativ. Mărul (suc de) Dezinfectant intestinal. Strugurele Diuretic, laxativ. Capitolul 5 Armurariul Dintre toate plantele medicinale pe care ni le oferă natura, există una deosebit de interesantă în ceea ce privește dezintoxicarea. Este vorba despre armurariu. Ca multe alte plante, și
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
important... foarte mare, întrucat îngerii ne pot oferi o serie de informații foarte importante despre diferite aspecte ale vieții noastre, acordându-ne sfaturi, idei de urmat și chiar noi simboluri și semnificații. Meditația trebuie s... aib... loc într-o inc...pere liniștit..., semiobscur.... Preferabil, se face în poziția șezând, cu palmele îndreptate în sus și p...ștrand o respirația natural... și regulat.... Ne imagin...m c... suntem la marginea unei p...duri în care p...sim încetișor, admirând în același timp
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
formă modificată și - cu excepția eventualelor greșeli de tipar - definitivă. Volumul n-ar fi apărut fără sprijinul moral și intelectual al profesorului Andrew Louth, cel care mi-a acordat o îndrumare neumbrită de-a lungul fiecărui an de studenție britanică. Eucharisto para poly. De asemenea, fără ospitalitatea lui Douglas H. Knight, verva filozofică a lui Alan Brown, curiozitatea intelectuală a lui Bruce Clark, inspirația duhovnicească a lui Krastu Banev și a familiei Hookway, susținerea colegilor din Departamentul de Teologie de la King’s
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
industriale (industriile alimentare sau cosmetice). Iată o clasificare destul de completă (zece tipuri de arome) propusă de un ghid de vinuri. Exemple de mirosuri (după L’Art du Vin, Gilbert și Gaillard, 1999) Tip de aromă Exemple Mirosuri de fructe Măr, pară, strugure, zmeură, lămâie, grepfrut etc. Mirosuri de flori Violetă, garoafă, trandafir, tei, verbină, măceș, iasomie etc. Mirosuri balsamice Brad, arbore de balsam (arbore cu rășina foarte parfumată), pin, ceară, tămâie etc. Mirosuri de ars Pâine prăjită, tutun, cafea, cacao etc.
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
perechea pe care el este decisiv, trebuie să vedem dacă i aspectul preferat în perechea pe care el este decisiv este preferat și în perechea pe care celălalt este decisiv. Să luăm, spre exemplu, următoarele alternative: x: i mănâncă o pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în perechea pe care el este decisiv este preferat și în perechea pe care celălalt este decisiv. Să luăm, spre exemplu, următoarele alternative: x: i mănâncă o pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1 a vărui casa. Dacă i preferă pe x lui z
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1 a vărui casa. Dacă i preferă pe x lui z, atunci el exprimă preferința pentru a mânca o pară (0P1). Când va trebui să compare y cu z, i va avea, de fapt, de ales între a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1 a vărui casa. Dacă i preferă pe x lui z, atunci el exprimă preferința pentru a mânca o pară (0P1). Când va trebui să compare y cu z, i va avea, de fapt, de ales între a vărui casa yi și a vărui casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i va fi indiferent între y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alba ei zăpadă, Copacii Întind brațe, amenințătoare, Nălțînd pe toată culmea cîte-o spînzurătoare Și stîncile, fantasme pleșuve, mute, oarbe Deschid largi, negre peșteri menite de a soarbe În umbra lor adîncă și de misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a pere din lumină.” Pădure obscură, stînci, peșteri ca niște imense ventuze, cărări Întortocheate, neguri groase - iată o suită de figuri ale fricii, elemente (cum zice Bachelard) ale unei mitologii imediate. O mitologic a terorii, un peisaj al coșmarului, al haosului primordial
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
populare și romantice) și a unei retorici care se interpune Între simțuri și obiectul liric. În primele cicluri (Doine, Lăcrămioare) tendința este cea semnalată Înainte: o vagă sensibilizare a ideii, o măreție abstractă a obiectului („falnic ca un stîlp de pară”), o mitologizare În care lucrurile aspiră la Însușirile lor arhetipale. În Pasteluri percepția este mai directă și, cum am dovedit, cu un mai mare efort de a intimiza obiectul. Obiectul este plasat Într-un peisaj, peisajul Într-un tablou, tabloul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Întîmplare. O, prieteșug, rai de plăcere, Ce te Începi numai din vedere Și ești păstrat și după orbire Și ispitit În nenorocire, Spune-mi unde lăcuiești anume, Ca să te caut În toată lume, Să dau prin foc, prin apă, prin pară Ca să mă lipăsc de-a ta aripioară. Și petrecînd Într-a tale brață, Voi răbda și scurtare de viață Și mă voi lipsi de orice bine Numai să te aib lîngă mine.” Petrecerea „În brață” de la sfîrșit dă un sens
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Conachi se limitează la spațiul vieții. Alianța lui cu focul merge pînă la mormînt. După nu se știe... Este aproape inutil să dau exemple. Focul este un simbol generalizat. Intră În toate asemăluirile din poemele sale. De la ah („ah de pară”) pînă la ochi, toate noțiunile abstracte și toate obiectele au putere de combustie. Sufletul Însuși este un motor cu combustie internă: „Acest foc de dinadins În suflet tu mi-ai aprins Nu să va mai potoli De-acum pînă ce-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mari și umbroși a fost depus jurămîntul de dragoste: „Adu-ți aminte de locul acel de pustietate Dătător de liniștire inimilor Întristate. Copacii cei cu mărime, apele răsunătoare La vaiete, la suspinuri, cu jele răspunzătoare, Acei stîlpi de foc cu pară prin verdeață mișcătoare Închipuind focul nostru din dragoste cu-nfocare, Cărările cele strîmpte de pîndă și de tîlnirc, Unde-ți furam cîte-o gură supt a crengilor dosîre, În sfîrșit, locul cel tainic, de fericirea cea mare, Unde, În genunchi, la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să-mi stingă focul, cît de puțintel măcar...”. Un Ienăchiță Într-un vers Însă de 15-16 silabe. CÎntecul purifică („parcă Îmi piere focul și simț că mă răcoresc”), dar Amor nu cedează. Imaginea incendiului cosmic este remarcabilă: „Arde-ntraga lume-n pară, și elementele toate...”. Tema celui de al treilea „consert” (cîntec) este aceea de ordin fiziologic: prăbușirea fizică a subiectului erotic, trecerea de la cald la rece, căderea În leșin dulce: „SÎngele mi s-a schimbat, nici Într-un fel n-a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
schimb aveam parte de oștiri de țânțari în bălți de apă stătută, bântuită de muște și viespi grase; de câte ori încercam să beau apă, trebuia să fiu atent la vipere. Au fost zile când n-am reușit să găsesc nici măcar o pară ca să-mi amăgesc foamea, și nici țipenie de om pe vreo cărare...Am văzut țărani foarte bătrâni dar n-aveau decât treizeci de ani fără un dinte în gură, chelboși, slabi, numai piele și os, desculți, de ani de zile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]